Ce înseamnă ritm cardiac normal și de ce apar aritmiile. Accidentul vascular cerebral, cea mai gravă complicație

    O aritmie cardiacă apare atunci când sistemul electric al inimii nu mai funcționează normal. În timpul unei aritmii, inima poate să bată prea rapid, prea lent sau neregulat.

    Unele aritmii pot fi inofensive, însă sunt și situații când pot provoca semne și simptome deranjante sau care pot pune viața în pericol.

    „Aritmiile reprezintă dereglări ale ritmului normal al inimii. Ele pot fi cu puls crescut sau cu puls scăzut, regulate sau neregulate. Se consideră că marea majoritate a populației are, la un moment dat, aritmii ușoare, iar în ceea ce privește aritmiile care necesită tratament, acestea sunt frecvente la pacienții care au boală cardiacă cunoscută.“

    Dr. Alexandra Gică, medic specialist cardiolog la Ares Cluj-Napoca

    Ce înseamnă ritm cardiac normal

    Inima este formată din patru camere – două camere superioare (atrii) și două camere inferioare (ventricule). Ritmul cardiac este controlat, în mod normal, de un stimulator cardiac natural (nodul sinusal) situat în atriul drept. Nodul sinusal produce impulsuri electrice care determină contractarea mușchilor atriilor și pomparea sângelui în ventricule.

    La o inimă sănătoasă, acest proces se desfășoară de obicei fără probleme, rezultând o frecvență cardiacă normală în repaus de 60 până la 100 de bătăi pe minut.

    Tipuri de aritmie cardiacă

    Medicii clasifică aritmiile în funcție de originea lor (atrii sau ventricule) și de viteza ritmului cardiac pe care o provoacă:

    • tahicardie: când inima bate prea repede – o frecvență cardiacă în repaus mai mare de 100 de bătăi pe minut;
    • bradicardie: inima bate prea lent – o frecvență cardiacă în repaus mai mică de 60 de bătăi pe minut.

    „De exemplu, o aritmie extrasistolică poate fi clasificată în două mari categorii, în funcție de loc sau de origine: aritmie extrasistolică supraventriculară și aritmie extrasistolică ventriculară. Aceasta reprezintă o bătaie suplimentară, ce apare mai repede decât o bătaie normală, iar din punct de vedere electric are originea într-o zonă diferită a inimii față de originea bătăilor normale.“

    Dr. Alexandra Gică, medic specialist cardiolog

    Nu toate tahicardiile sau bradicardiile înseamnă că există o boală de inimă. De exemplu, în timpul exercițiilor fizice este normal ca ritmul cardiac să crească, și în timpul somnului sau în perioadele de relaxare profundă, nu este neobișnuit ca bătăile inimii să fie mai lente.

    Tahicardii atriale

    Ritmul cardiac normal este controlat de nodul sinusal, considerat stimulatorul cardiac natural. Tulburările de ritm cardiac sunt vizibile pe electrocardiogramă FOTO: Shutterstock
    • Fibrilația atrială este cea mai comună aritmie. Se referă la o frecvență cardiacă rapidă cauzată de impulsurile electrice haotice din atrii. Aceste semnale duc la contracții rapide, necoordonate ale atriilor. Fibrilația atrială poate fi temporară, dar unele episoade nu se vor încheia decât dacă sunt tratate. Fibrilația atrială este asociată cu complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral.
    • Flutterul atrial este similar cu fibrilația atrială. Bătăile inimii în flutterul atrial sunt impulsuri electrice mai organizate și mai ritmice decât în ​​fibrilația atrială. Flutterul atrial poate duce, de asemenea, la complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral.
    • Tahicardie supraventriculară: este un termen care cuprinde multe forme de aritmie care provin de deasupra ventriculelor (supraventriculare), din atrii sau din nodul atrioventricular. Aceste tipuri de aritmie par să provoace episoade bruște de palpitații care încep și se opresc brusc.
    • Sindromul Wolff-Parkinson-White este un tip de tahicardie supraventriculară, care este prezentă la naștere. Cu toate acestea, este posibil să nu apară simptome până la maturitate. Se manifestă prin bătăi rapide ale inimii.

    Tahicardii ventriculare

    • Tahicardia ventriculară reprezintă o frecvență cardiacă rapidă, regulată, cu semnale electrice anormale. Ritmul cardiac rapid nu permite ventriculelor să se umple și să se contracte eficient pentru a pompa suficient sânge în corp. Tahicardia ventriculară nu poate provoca probleme grave la o inimă sănătoasă, dar poate reprezenta o urgență medicală care necesită tratament medical prompt pentru cineva care are o boală cardiacă.
    • Fibrilația ventriculară apare când impulsurile electrice rapide, haotice determină ventriculele să „tremure“ în loc să pompeze sângele necesar către corp. Această problemă gravă este fatală dacă inima nu este readusă la un ritm normal în câteva minute. Majoritatea persoanelor care prezintă fibrilație ventriculară au o boală cardiacă subiacentă sau au suferit traume grave.
    • Sindromul QT lung este o tulburare cardiacă care prezintă un risc crescut de bătăi rapide și haotice ale inimii. Bătăile rapide, cauzate de modificări ale sistemului electric al inimii, pot duce la leșin și pot pune viața în pericol. În unele cazuri, ritmul inimii poate fi atât de neregulat încât poate provoca moarte subită. Sindromul QT lung poate fi prezent la naștere din cauza unei mutații genetice, dar există și unele medicamente care pot provoca sindrom QT lung (antiaritmice clasa I și III, antihistaminice, antidepresive, unele antibiotice, antifungice și antipsihotice).

    Bradicardie – bătăi lente ale inimii

    Deși o frecvență cardiacă sub 60 de bătăi pe minut în repaus este considerată bradicardie, nu întotdeauna e vorba de o afecțiune medicală. Dacă ai o formă fizică bună, este posibil ca inima să fie capabilă să pompeze o cantitate adecvată de sânge cu mai puțin de 60 de bătăi pe minut în repaus.

    În plus, anumite medicamente utilizate pentru tratarea altor afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, pot reduce ritmul cardiac.

    Cu toate acestea, o frecvență cardiacă lentă, când inima nu pompează suficient sânge, este posibil să anunțe un tip de tahicardie.

    Sindromul sinusului bolnav / aritmie sinusală

    Dacă nodul sinusal, care este responsabil pentru stabilirea ritmului inimii, nu trimite impulsuri în mod corespunzător, ritmul cardiac poate alterna între prea lent (bradicardie) și prea rapid (tahicardie).

    „O aritmie sinusală poate fi cu puls crescut (în general la peste 100 de bătăi pe minut), și atunci se numește tahicardie, sau cu puls scăzut (sub 50 de bătăi pe minut), situație când este numită bradicardie sinusală. De fapt, înseamnă o creștere sau o scădere a ritmului normal.”

    Dr. Alexandra Gică, medic specialist cardiolog

     Sindromul sinusal bolnav este cel mai frecvent în rândul adulților în vârstă.

    Blocuri cardiace

    Blocurile cardiace reprezintă afectarea conducerii impulsurilor electrice la nivelul țesutului de conducere al inimii. În funcție de locația și tipul blocului, impulsurile electrice pot fi încetinite sau blocate. Unele blocuri nu pot provoca semne sau simptome, iar altele pot provoca bătăi neregulate sau bradicardie.

    Aritmie respiratorie

    „O aritmie respiratorie reprezintă o situație benignă, nepatologică, ce nu implică niciun risc, în care apar creșteri și scăderi ale ritmului inimii, în funcție de fazele respirației. Este frecventă la copii și la tineri și se evidențiază pe electrocardiogramă sau la monitorizarea Holter ECG.”

    Dr. Alexandra Gică, medic specialist cardiolog

    Ce simte o persoană care suferă de aritmie

    Simptomele unei aritmii includ:

    • palpitații,
    • senzație de amețeală,
    • senzație de leșin,
    • dificultăți de respirație.

    Totuși, prezența acestor simptome nu înseamnă neapărat că suferi de o tulburare de ritm cardiac.

    Cauzele aritmiilor: boli endocrinologice, anemii

    Tulburările de ritm cardiac pot fi de multe feluri, reprezintă o gamă vastă de situații patologice sau benigne, astfel cauzele pot fi multiple, potrivit medicului cardiolog.

    Unele aritmii sunt cauzate de particularități ale sistemului electric din inimă prezente din naștere, alte aritmii sunt cauzate de modificări ale țesutului inimii în cadrul bolilor cardiovasculare.

    „Bineînțeles, și alte boli pot declanșa apariția aritmiilor, chiar la un cord sănătos. Este situația bolilor endocrinologice, renale, neurologice, anemii. Există și situații fiziologice care pot favoriza dereglări ale ritmului, spre exemplu sarcina (n.r. – tahicardie de sarcină), antrenamentul fizic.“

    Dr. Alexandra Gică, medic specialist cardiolog

    Accidentul vascular cerebral, posibilă complicație în caz de fibrilație atrială netratată

    Există aritmii grave care pot degenera în stop cardiac. Cele care nu sunt atât de severe, dar care au o frecvență crescută, într-o proporție mare, pentru o perioada lungă de timp, pot duce la scăderea forței de contracție a inimii.

    „O altă problemă severă legată de aritmii este accidentul vascular cerebral ce poate să apară la pacienții cu fibrilație atrială sau flutter atrial care nu sunt corect tratați. Pacienții cu puls prea mic sau pauze pot prezenta sincope, adică episoade reversibile de pierdere a stării de conștiență.“

    Dr. Alexandra Gică, medic specialist cardiolog

    Aritmie tratament

    Așa cum există multiple tipuri și cauze de aritmii, și tratamentul diferă în funcție de situație. Aritmiile ușoare, care nu provoacă simptome, nu necesită tratament.

    Medicamente pentru aritmie cardiacă

    „Pentru aritmiile simptomatice cu puls crescut, există câteva clase de medicamente care se administrează la recomandarea medicului“, explică dr. Alexandra Gică.

    În caz de fibrilație atrială, de exemplu, un risc major este formarea de cheaguri. Pentru a le preveni, pacienții trebuie să-și măsoare periodic valorile INR (International Normalized Ratio) și să primească tratament cu anticoagulante.

    Aritmie cardiacă tratament minim invaziv

    Atunci când medicamentele eșuează sau nu sunt dorite, există și tratament intervențional, minim invaziv, care are ca scop vindecarea aritmiei, mai precizează medicul.

    „Pentru aritmiile cu puls scăzut, atunci când este cazul, medicul poate indica implantarea unui stimulator cardiac care să suplinească funcția electrică a inimii temporar sau permanent.“

    Dr. Alexandra Gică, medic specialist cardiolog
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook