Ce sunt trigliceridele și de ce sunt importante pentru sănătatea inimii?

Ce sunt trigliceridele și de ce sunt importante pentru sănătatea inimii?

    Trigliceridele sunt grăsimi care se găsesc în sânge. Atunci când îți faci un set standard de analize de sânge, pe fișă vei avea trecut un profil lipidic, care se referă la măsurarea colesterolului total, al HDL-ului (colesterolul bun) și LDL-ului (colesterolul rău), dar și la nivelului trigliceridelor. Deși pe cei mai mulți dintre noi ne interesează nivelul colesterolului atunci când vorbim despre grăsimile din corp, trigliceridele sunt și ele un indicator important. Dar ce sunt trigliceridele mai exact și de ce ar trebui să știm nivelul lor, vedem mai jos.

    Trigliceridele sunt grăsimi produse de corp atunci când mâncăm: când ingerăm mai multe calorii decât avem nevoie, caloriile suplimentare se pot stoca ca și trigliceride, pe care corpul le depozitează ca grăsime în celule și pe care le folosește mai târziu ca să producă energie și, astfel, să funcționeze.

    Mai detaliat, procesul este următorul: după ce mâncăm, nivelul trigliceridelor din sânge crește; corpul folosește o parte din ele imediat, iar surplusul ajunge în țesuturile adipoase pentru depozitare; ulterior, între mese, trigliceridele suplimentare sunt eliberate ca să fie folosite ca sursă de energie.

    De ce sunt importante?

    Trigliceridele sunt importante în contextul profilului lipidic, analiza care „măsoară” grăsimile din sânge și, implicit, riscul unei persoane de a face o boală cardiovasculară. Profilul lipidic se calculează în funcție de nivelul trigliceridelor, colesterolului total, colesterolului bun, denumit HDL, și colesterolului rău, denumit LDL.

    Astfel, un nivel ridicat al trigliceridelor combinat cu un nivel ridicat al colesterolului rău și cu un nivel scăzut al colesterolului bun indică acumularea de grăsimi pe pereții arterelor, situație care crește riscul de atac de cord și atac cerebral, potrivit Asociației Americane a Inimii.

    Nivelul trigliceridelor se măsoară printr-o probă de sânge. Este important să nu mănânci cu 8-12 ore înainte de a ți se lua sânge, pentru că ce ai mâncat, dar și procesul de digestie pot să ridice nivelul trigliceridelor. Împreună cu trigliceridele sunt măsurate și colesterolul total (compus din HDL-ul, LDL-ul și VLDL).

    Cele două tipuri de trigliceride

    Există două tipuri de trigliceride: cele “fabricate” în corpul nostru și cele pe care le preluăm din alimentație. Astfel că, trigliceridele sunt și grăsimile pe care le consumăm în alimentația noastră zilnică și care se regăsesc în uleiuri, unturi, carne, produse lactate.

    Atât grăsimile nesănătoase (grăsimile trans și grăsimile saturate), cât și cele sănătoase (grăsimile polinesaturate și grăsimile monosaturate) influențează nivelul trigliceridelor. 

    Grăsimile nesănătoase sunt: grăsimile trans, care se găsesc în alimente prăjite, margarină, produse de patiserie, prăjituri, și grăsimile saturate care se găsesc în carne grasă de porc, vită sau miel, piele de pui, unt, ulei de palmier. 

    Grăsimile sănătoase sunt: grăsimile polinesaturate,  Omega 3 sau Omega 6, care se găsesc în somon, macrou, hering, sardine, semințe de in, migdale, caju, semințe de floarea soarelui, ulei de soia, și grăsimile monosaturate care se găsesc în ulei de măsline, ulei de susan, ulei de rapiță.

    Deși atât grăsimile sănătoase, cât și cele nesănătoase influențează trigliceridele, grăsimile trans și saturate ridică nivelul trigliceridelor mai mult decât grăsimile poli și monosaturate.

    Când nivelul trigliceridelor devine o problemă

    Trigliceridele devin o problemă când nivelul lor crește peste normal (ating o valoare mai mare de 150 mg/dL), iar asta se întâmplă atunci când ingerăm mai multe calorii decât ardem. Caloriile rămase neconsumate sunt transformate în trigliceride suplimentare și depozitate pentru a fi folosite mai târziu. Dacă avem o alimentație bogată în calorii, acele trigliceride extra nu vor fi niciodată consumate, ba dimpotrivă, peste ele, se vor depune unele noi. 

    Carbohidrații simpli (zahărul, glucoza, fructoza, sucroza), grăsimile trans (produse industrial și identificate ca uleiuri parțial hidrogenate) și alcoolul sunt răspunzătoare pentru creșterea trigliceridelor, potrivit Centrului American Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor.

    Mai mult de atât, un stil de viață sedentar, o greutate corporală mare și fumatul sunt factori care afectează nivelul trigliceridelor, potrivit aceleași surse.

    Valorile de referință pentru trigliceride

    Care e considerat un nivel normal al trigliceridelor? Valorile de referință, pentru adulți, sunt următoarele, unde mg se referă la miligrame, iar dL, la decilitru:

    Nivel optim: < 150 mg/dL;

    Ușor crescut: 150 – 199 mg/dL;

    Nivel crescut: 200 – 499 mg/dL;

    Foarte crescut: ≥ 500 mg/dL;

    Valoare de alertă: > 1000 mg/dL

    Un nivel mai mare de 200 mg/dL al trigliceridelor este asociat cu un risc crescut de atac de cord și atac cerebral. 

    Potrivit unui raport privind bolile cardiovasculare realizat în 2017 și publicat pe site-ul Asociației Europene a Inimii, în Europa, în fiecare an, bolile cardiovasculare cauzează 3.9 milioane de decese, 45% din toate pierderile de vieți omenești.

    În România, 60% din decese sunt cauzate de boli cardiovasculare, potrivit unui raport al European Heart Journal, din 2014, publicat de Societatea Română de Cardiologie.

    Un nivel crescut al trigliceridelor este asociat și cu tensiunea arterială ridicată, diabet, obezitate, o valoare mare a colesterolului rău și una scăzută a colesterolului bun. Astfel, studiile clinice arată că trigliceridele ridicate nu duc la o singură boală, punctuală, ci „pun umărul” la multiple afecțiuni. 

    Cum scazi nivelul trigliceridelor

    Un nivel peste limita normală a trigliceridelor poate fi ajustat prin schimbări în stilul de viață care țin de alimentație și sport. 

    Încearcă să slăbești. Când mănânci mai multe calorii decât ai nevoie, corpul transformă acele calorii în trigliceride și le depozitează ca să le folosească când va avea nevoie de energie. Ca să scazi nivelul trigliceridelor, trebuie să începi să consumi din caloriile deja depozitate. Potrivit healthline.com, cercetările arată că și o slăbire moderată, de 5-10% din greutatea corporală, poate scădea trigliceridele cu 40mg/dL.

    Redu consumul de alimente bogate în zahăr. Sucurile carbogazoase, băuturile îndulcite (limonada, cafeaua, apa cu arome), sucurile de fructe (chiar și cele neîndulcite) sunt o sursă majoră de zahăr. Redu consumul de astfel de băuturi la mai puțin de 170 ml pe zi.


    Cantități mici de zahăr de masă (25 de grame sau 6 lingurițe de zahăr pe zi, necesarul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății) nu vor afecta nivelul trigliceridelor. Dacă obișnuiești să mănânci dulciuri, limitează consumul la o singură porție pe zi ca să reduci zahărul excesiv din dietă.

    Adoptă o dietă mediteraneană. O dietă care include multe legume, fructe și cereale integrale, surse slabe de proteine ca puiul și fructele de mare, uleiul de măsline în locul altor tipuri de grăsimi poate să scadă trigliceridele cu 10-15%, potrivit Summit Medical Group. Încearcă să incluzi în alimentația ta zilnică cel puțin cinci surse de legume și fructe pentru un aport mai mare de fibre și un consum mic de zahăr adăugat.

    Redu consumul de alcool. Potrivit Centrului Medical al Universității Americane Rochester chiar și un consum mic de alcool poate crește nivelul trigliceridelor. Discută cu doctorul despre cât alcool ai voie să consumi!

    Consumă mai puține grăsimi, în special grăsimi saturate. Acestea sunt grăsimile care se găsesc în carnea roșie și lactatele cu conținut mare de grăsime. În locul lor, alege cărnuri slabe (pui, curcan, pește) și înlocuiește lactatele grase cu versiuni low-fat. Institutul Național de Statistică avertizează că în România, în 2017 comparativ cu 2016, consumul mediu zilnic de grăsimi a crescut cu 2,6%, de la 45.3% la 44.6%.

    Fă sport. Încearcă să-ți stabilești o rutină de exerciții: 30 de minute de activitate fizică în fiecare zi. Exercițiile regulare pot să scadă nivelul trigliceridelor și să crească colesterolul bun. Orice fel de activitate fizică e importantă, chiar si urcatul scărilor sau mersul pe jos.

    Când este nevoie de medicamente

    Pentru scăderea nivelului trigliceridelor se pot administra și medicamente. Acestea pot fi recomandate de medicul cardiolog, dar și de specialistul în diabet și boli de nutriție, de medicul internist, endocrinolog gastorenterolog și mai ales de medicul de familie. Statinele sunt un grup de medicamente care se prescriu pentru a scădea colesterolul rău și trigliceridele și pentru a crește colesterolul bun. De asemenea, statinele reduc și riscul de atac de cord, atac cerebral și al altor boli cardiace. Însă, principalul tratament pentru scaderea specifica a trigliceridelor este fenofibratul.  

    În afară de statine, niacina, care este, de fapt, vitamina B3, reduce nivelul trigliceridelor și al colesterolului rău. 

    Vorbește cu medicul pentru a afla dacă ai nevoie să recurgi la un tratament pentru a scădea nivelul trigliceridelor și a stabili medicația adecvată ție.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare