Ce putem face pentru a diminua stresul la muncă

    Alături de comunicare, stresul este un alt aspect din viața noastră foarte des dezbătut. Stresul la muncă este o realitate a vieții noastre, este util până la un anumit nivel și devine o pacoste atunci când nu mai găsim resursele necesare să răspundem provocărilor din jurul nostru. Iată ce putem face.

    Stresul, pe scurt

    Stresul este prezent în toate laturile vieții noastre pentru că este strâns legat de modul în care interpretăm realitatea din jurul nostru și cum alegem să reacționăm în diverse situații, mai ales atunci când în jurul nostru apar schimbări… iar schimbările sunt frecvente în era noastră, așa că și stresul este destul de prezent.

    Stresul este o reacție psihică și fizică la o schimbare care necesită adaptare sau răspuns din partea noastră. Poate fi determinat de o schimbare aparută în corpul nostru, în modul nostru de a gândi lucrurile sau în mediu (muncă, familie, prieteni etc.)

    Self-awareness – poate face diferența în viața noastră

    Sunt foarte multe sfaturi si recomandări legate de ceea ce am putea face atunci când resimțim stresul la muncă. Cred că primul lucru pe care îl putem face pentru noi și cel mai util este să fim conștienți permanent de emoțiile noastre și de momentul în care corpul dă semnale că ceea ce se întâmplă cu noi nu este în beneficiul nostru.

    Adesea sunt întrebată: Cum știu când e momentul să fac ceva diferit sau să mă opresc din ceea fac? Cred că cel mai potrivit răspuns este că dacă realmente suntem atenți la noi (self awareness) vom ști care este momentul în care stresul la muncă are un impact negativ întrucât vom percepe oboseală, lipsă concentrare, lipsă claritate, etc. Când aceste simptome afectează semnificativ performanța vorbim de burnout (epuizare profesională), forma cea mai avansată a stresului la muncă.

    Bineînțeles, stresul este  o experiența personală, fiecare știe care este punctul în care nu se mai află în confort interior, iar monitorizarea constantă ne ajută să acționăm înainte de a fi foarte afectați personal și profesional.

    Performanța crește odată cu stresul, dar până la un punct

    Spuneam mai sus că până la un punct, stresul la muncă este util în viața noastră profesională, iar acest lucru a fost studiat. Legea Yerkes–Dodson a fost demonstrată de doi psihologi americani (numele lor este inclus în numele legii), care la începutul anilor 1900 au descoperit faptul că activarea psihică și fiziologică (stresul) crește performanța, dar până la un punct.

    Prin urmare, există un optimum între lipsă de provocare și prea multă provocare sau perioadă prea lungă de provocare, iar în această zonă atingem un nivel înalt de performanță și satisfacție.

    Este exact acea zonă unde simțim că ne punem în valoare talentele, potențialul, suntem în acord cu valorile noastre și motivația este la cote ridicate. Așadar, vorbim de un echilibru.

    Factori care favorizează stresul la muncă

    Orice persoană a perceput la un anumit moment la muncă o formă de stres. Orice activitate, oricât de mult ne-ar plăcea, are și elemente de stres. Spre expemplu poți simți pe termen scurt presiunea de a atinge un obiectiv sau presiunea să rezolvi o situație importantă și dificilă.

    Atenția noastră trebuie să crească atunci când perioadele de stres sunt repetate sau îndelungate și percepem lipsa șanselor de îmbunătățire.

    Factorii cei mai comuni și frecvenți sunt următorii:

    • Existența unui manager direct incompetent sau toxic
    • Existența unui coleg toxic, mediu de muncă toxic, lipsă suport social
    • Lipsa clarității privind rolul angajatului în cadrul organizației
    • Lipsa informațiilor clare privind performanța așteptată
    • Lipsa siguranței locului de muncă sau lipsa informațiilor venite din partea organizației privind situația companiei (angajații au nevoie de informații privind situația companiei, mai ales în perioade dificile, de exemplu pandemia)
    • Cerințe contradictorii
    • Perioadă îndelungată de muncă peste program, dezechilibru între viața personală și cea profesională
    • Lipsă provocare (risc plafonare), lipsă perspective de dezvoltare și promovare
    • Schimbări organizaționale dese fără informații utile și sprijin pentru adaptare din partea companiei
    • Lipsa corectitudinii din partea angajatorului (salariu, bonus, recunoaștere etc.).

    În general, acest tip de situații necesită strategii de adaptare din partea angajatului, iar în funcție de gradul său de reziliență stresul la muncă poate avea un nivel crescut, fiind însoțit de emoții negative. Toate studiile în domeniu au demonstrat faptul că prezența pe termen lung a emoțiilor negative poate determina probleme de sănătate (cardiovasculare, endocrine, psihice, cancer, etc.) și scăderea performanței.

    Metode de a ne crește reziliența privind stresul la muncă

    După ce am conștientizat că experimentăm semnele ale efectelor negative ale stresului, avem două soluții: să acționăm în exterior prin reducerea factorilor stresori, dacă acest lucru este posibil, și să acționăm la nivel mental prin creșterea rezilienței în fața stresului.

    Reziliența se referă la abilitatea noastră de a ne adapta într-o manieră pozitivă atunci când trecem prin schimbări sau momente dificile.

    Monitorizează-ți propriile trăiri (self awareness): oferă atenție gândurilor tale (observă-ți capcanele mentale, mai ales tendința de a catastrofiza), emoțiilor și senzațiilor corporale. Sunt indicatori importanți în identificarea disconfortului apărut și a nevoilor care cer atenție din partea ta.

    Dezvoltă-ți agilitatea mentală fiind deschis la schimbare, văzând beneficii, definind o viziune sau stabilind o serie de obiective și, mai ales, acționând.

    Interpretează pozitiv bătăile mai puternice ale inimii sau alte reacții ale corpului asociate cu momentele importante din viața noastră (ex: un examen, o întâlnie importantă, o discuție cu managementul direct). Înlocuiește gândurile automate de genul „îmi bate inima tare, ceva rău se întâmplă“ cu gânduri utile precum „îmi bate inima tare, mintea a citit că ceva important se întâmplă, iar  corpul meu vrea să mă ajute”. Gândurile noastre sunt foarte vii, iar corpul reacționează la ele ca și cum ar fi realitatea.

    Caută dovezi legate de abilitatea ta de a rezolva situația. Dacă te uiți în trecut vei descoperi situații oarecum similare în care te-ai descurcat, vezi ce ai făcut diferit atunci, ce a ajutat și aplică din nou.

    Reformulează și planifică! Încearcă să descrii situația într-un mod mai util pentru tine, caută noi perspective de a descrie lucrurile concrete care se întâmplă (identifică aspectele pe care le poți controla tu si acționează asupra lor). Stresul la muncă este redus dacă stabilești strategii precum „dacă se întâmplă X, voi face Y”. 

    Identifică-ți resursele și pune-le în practică. Vezi dacă te poți descrie drept o persoană sobiabilă, capabilă de adaptare, luptătoare, rezistentă, etc. Pe scurt, amintește-ți ce atuuri ai.

    Autoreglează-te fiind atent la limbajul pe care îl folosești în relația cu tine. Expresii de genul: „sunt un prost/ o proastă”, „nu merit să…”, etc., au un impact puternic negativ și accentuează stresul la muncă. Este important să ne schimbăm mesajele către noi în mesaje utile și pozitive. Alege să faci mai des ceea ce îți face plăcere.

    Practică recunoștința scriind într-un jurnal. În fiecare zi poți acorda câteva minute rememorării a trei lucruri pozitive de peste zi sau din viața ta. Acest lucru stimulează secreția neurotransmițătorilor serotonină și dopamină, care ne dă o stare interioară mai bună, o cantitate mai mare de energie și o creștere a productivității.

    Activează rețeaua ta de suport rămânând în contact cu oamenii care au o influență pozitivă asupra ta. Învață să ceri sprijin și ajutor atunci când apare stresul la muncă, vorbește despre problemele tale, acest lucru te ajutându-te inclusiv să le clarifici.

    Exercițiile fizice sunt mereu utile, iar igiena somnului este foarte importantă, stresul la muncă fiind favorizat de oboseală. Recomand să faci timp de două minute pe zi exerciții de respirație abdominală, să practici mindfulness sau rugăciunea dacă este o ancoră pozitivă pentru tine.

    Spiritualitatea are și ea un rol util, fiinddemonstrat științific faptul că avem nevoie de o viață spirituală, să ne punem nădejdea într-o forță superioară capabilă să ne ajute și să ne sprijine. De multe ori s-a observat că în fața situațiilor catastrofale, neprevăzute, cu impact traumatic, spiritualitatea a jucat un rol important în recuperare.

    Pentru a combate stresul la muncă și a crește reziliența, optimismul este un factor valoros, iar dacă doriți să aflați cât de optimist sunteți în general, vă recomand să faceți testul de aici. Din motive de confidențialitate, pentru a face testul este nevoie să introduceți un user și o parolă, iar dacă doriți să aflați mai multe detalii despre metoda PERMA de dezvotare a stării de bine, descrisă de dr. Martin Seligman puteți accesa și acest link.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook