Într-o lume în care avem câteodată iluzia că le știm pe toate, mai rămâne loc pentru curiozitate? Această sete de cunoaștere, de a înțelege, de a observa, este o calitate prețioasă care ne urmează de-a lungul vieții și ne definește a fi persoana care suntem astăzi. Albert Einstein spunea despre sine că „nu am un talent special, sunt doar extraordinar de curios” și afirma că „este foarte important să nu te oprești din a pune întrebări.” Dorința continuă de a ști și de a înțelege a permis speciei noastre să evolueze în timp. Este important să înțelegem de ce suntem curioși, de ce anumite persoane au un nivel de curiozitate mai ridicat decât al altora și unde este limita fină a curiozității dincolo de care devine o valență negativă.
Curiozitatea copiilor
Copilul este curios în mod natural și dorește să exploreze ceea ce îl înconjoară. Este necesar să fie lăsat să exploreze lumea, să își exprime curiozitatea, să își asume riscuri, să fie supravegheat și încurajat dezvoltându-și astfel personalitatea.
„Nu face asta, te vei lovi” sau „ai grijă, o să te murdărești”, „nu mai pune atâtea întrebări” sunt cuvinte care inhibă imaginația, creativitatea și autonomia micuților. Ei se nasc în mod natural curioși și au nevoie de interacțiuni sociale care să îi stimuleze. Un copil mai puțin curios se va izola, se va integra în puține grupuri sociale, nu va explora natura, va citi mai puține cărți.
Valențele negative ale curiozității
De-a lungul istoriei, curiozitatea a fost și blamată. Mitologia sau Biblia prezintă astfel de exemple precum Cutia Pandorei – legenda greacă ce atrage atenția asupra faptului că o dorință de cunoaștere exagerată poate antrena evenimente negative neprevăzute – sau în cazul Evei care a avut curiozitatea de a gusta din Pomul cunoașterii Binelui și Răului și a plătit un preț pentru că a dorit să știe prea multe.
Curiozitatea este asociată și cu indiscreția, spionajul, fiind percepută câteodată în societate precum un defect. Ești acea persoană care cu greu se stăpânește să nu îi întrerupă pe ceilalți cu întrebări pentru a ști cât mai repede „Cine? Ce? Unde? Când?”. Sau ai colegi care sunt indiscreți și îți adresează întrebări prea personale? În aceste situații curiozitatea înclină balanța înspre valențele negative. La fel se întâmplă și cu acei adolescenți care, datorită curiozității, se pun în situații limită în diferitele cercuri de prieteni, prin provocări, consum de substanțe sau acțiuni periculoase.
Curiozitatea este o calitate
Totuși curiozitatea în general este o calitate pentru că ne direcționează atenția către lume și către dorința de cunoaștere. Ea este o modalitate de a colecta informații pe care le reținem mai bine atunci când ne arătăm interesul. Curiozitatea îmbunătățește învățarea și memoria.
O persoană curioasă se caracterizează prin faptul că:
- Reacționează pozitiv la noi stimuli în apropierea lor sau observându-i;
- Își exprimă dorința de a ști mai multe despre sine sau despre mediul înconjurător;
- Examinează mediul pentru a avea mai multe experiențe;
- Explorează stimulii cu scopul de a cunoaște mai multe despre ei.
Unele persoane nu încetează să interogheze lumea sau să exploreze mediul în timp ce alții se mulțumesc cu ceea au sau cu ceea ce știu. După unii cercetători, această diferența rezultă din faptul că la nivelul creierului se folosește un mecanism de recompensă denumit sistem de cercetare, care ne motivează să explorăm, să sondăm sau să întrebăm.
Atunci când dorim să cunoaștem mai multe referitor la ceva, creierul creează dopamină, denumită și hormonul plăcerii. Se activează sistemul de recompensă la nivelul creierului și prin eliberarea de dopamină crește motivația și concentrarea, memorarea devenind mai facilă. Astfel, a satisface o curiozitate este o sursă de plăcere.
Beneficiile curiozității
Adesea curiozitatea este stimulată de nevoia noastră de a trăi într-o lume ordonată. Căutăm de multe ori explicații în fața diverselor elemente sau persoane pe care le întâlnim.
Iată câteva dintre beneficiile curiozității:
1. Supraviețuirea
Curiozitatea ne ajută să supraviețuim: explorarea și căutarea de noutăți ne ajută să rămânem vigilenți și să obținem informații legate de schimbările constante ale mediului.
2. Fericirea
Persoanele curioase sunt mai fericite! Un studiu al psihologului Todd Kashdan asociază curiozitatea cu un nivel ridicat de emoții pozitive, nivel redus de anxietate, mai multă satisfacție în viață și o stare de bine mai ridicată.
3. Implicarea
Aduce mai multă implicare, participare și realizări academice. Atunci când suntem curioși și interesați de ceea ce facem, ne implicăm mai mult și depunem mai multe eforturi de a finaliza ceea ce ne propunem.
4. Rezolvarea de probleme
Ne ajută să rezolvăm mai bine problemele, când ești curios ai mai multe resurse, pui întrebări. Ajungi astfel să ai idei inovatoare și interesante.
5. Depășirea fricilor
Curiozitatea ne ajută să ne depășim fricile. Cei care sunt curioși nu au teamă să se simtă inconfortabil în fața necunoscutului, acționează și sunt mai deschiși să iasă din zona lor de confort.
6. Empatia
Curiozitatea poate să ne crească empatia: curiozitatea te îndeamnă să vorbești cu oameni noi, din afara cercului social, și astfel ai șansa de a înțelege puncte de vedere diferite de ale tale, situații de viață și experiențe noi, fiind atent și ascultându-i pe ceilalți.
7. Relațiile cu ceilalți
Curiozitatea îmbunătățește și apropie relațiile cu ceilalți. Atunci când întrebi sau ești întrebat despre aspecte personale, discuția provocată creează legături și intimitate între cele două persoane.
8. Prevenția unor boli
Tot curiozitatea reduce riscul apariției unor boli precum Parkinson sau Alzheimer și chiar ajută la inversarea degenerescenței care se produce (Kashdan 2009)
9. Diminuează agresivitatea
O atitudine curioasă reduce agresivitatea interpersonală, poate pentru faptul că suntem deschiși să punem întrebări și să aflăm răspunsuri, nu să tragem singuri concluziile sau să acționăm în urma percepțiilor noastre, fără a verifica dacă acestea sunt corecte.
10. Reduce anxietatea
Este o contra motivație pentru anxietate: dacă trăiești evitând să faci lucruri, nu poți fi creativ și nu poți să-ți descoperi resursele care te ajută să îți trăiești viața zilnică.
Limitele curiozității
Totuși, unde sunt limitele curiozității? Cum diferențiem entuziasmul de a-i cunoaște pe ceilalți de nevoia obsesivă de a ști tot ceea ce se întâmplă. Când devine pasiune de necontrolat, spionarea vieții celuilalt cu orice preț? Curiozitatea se poate transforma încet în dorința de a controla totul, de a stăpâni, de a domina. Cel care este curios excesiv nu are respect față de celălalt, față de dorința acestuia de intimitate.
Iată și dezavantajele faptului de a fi prea curios:
- Distragere: ți s-a întâmplat adesea să te oprești din ceea ce făceai pentru că ai fost curios să vezi ultimul filmuleț postat pe Instagram?
- Experiențe neplăcute: ești curios să încerci noi specialități culinare însă nu întotdeauna acestea sunt pe gustul tău?
- Procrastinare: a fi prea curios te face să ratezi oportunități, să gândești că nu ești suficient de bun, că mai sunt lucruri pe care să le înveți și amâni prioritățile?
- Deranjezi pe ceilalți cu întrebările tale atunci când dorești să afli cât mai multe lucruri și faci persoana respectivă să se simtă ca la un interviu. Atunci când din curiozitate devii intruziv, aceasta nu mai contribuie pozitiv în relațiile cu ceilalți.
Cele 5 dimensiuni ale curiozității
Fără a fi în exces, o doză de curiozitate este necesară să fie cultivată. Psihologul Todd Kashdan afirmă că persoanele curioase devin mai inteligente pentru că acumulează noi cunoștințe ce le ajută apoi în rezolvarea de probleme. Conform acestuia, se disting cinci dimensiuni ale curiozității: explorarea cu bucurie, privarea de sensibilitate, toleranța la stres, curiozitatea socială, căutarea de senzații tari.
Explorarea cu bucurie
Individul cu acest tip de curiozitate pare să exploreze lumea dintr-o stare permamentă de bucurie, fascinat de fiecare descoperire. Se observă o stare plăcută, plină de sentimente de mulțumire, acea bucurie de a trăi. Se regăsesc aici emoții intense și pozitive.
Privarea de sensibilitate
Persoana cu acest tip de curiozitate simte că nu știe suficient, că nu are destule informații ceea ce o determină să lucreze neîncetat în a rezolva tot felul de probleme. Este acel tip de curiozitate care nu este percepută cu plăcere. O dată satisfăcute curiozitățile, acest gol de cunoștințe umplut, persona simte ușurare.
Toleranța la stres
Tot ceea ce este nou poate crea anxietate. Aici este acceptată și tolerată anxietatea ce apare când îți este teamă de noutate. Te interesezi de lucruri noi, dar nu ca să faci ceva concret, ci ca să liniștești anxietatea. Acest tip de curiozitatea se asociază cu nevoia de a te simți competent, autonom și de a aparține.
Curiozitatea socială
Suntem cu toții ființe sociale și ne apropiem de alți oameni din dorința de a-i observa, de a înțelege cum gândesc și cum acționează. Este o modalitate prin care filtrăm informațiile și ne dăm seama dacă cel din fața noastră ne este prieten sau dușman. Este acel tip de curiozitate care se observă la persoanele care vor să știe ce fac ceilalți, fiind asociată cu bunătatea, generozitatea și modestia.
Căutarea de senzații tari
Aceste persoane doresc să trăiască viața cu intensitate, fiecare experiență nouă aducând senzații și emoții puternice care produc bucurie și dorința de a avea alte experiențe noi. Persoanele cu acest tip ce curiozitate își asumă riscuri fizice, sociale sau financiare pentru senzațiile pe care le obțin. În acest caz anxietatea în fața noutății este ceva ce se dorește a fi amplificat, nu redus.
Curiozitatea, o trăsătură dezirabilă
În companii, în cadrul interviului de angajare, sunt preferate persoanele care sunt curioase deoarece s-a observat că angajații curioși fac mai puține greșeli datorate biasului de confirmare (căutare selectivă, cu scopul de a confirma credințe sau cunoștințe anterioare), sunt mai creativi și inovatori. La nivel de grup se observă reducerea conflictelor interne, crește performanța, se dezvoltă comunicarea atunci când salariații sunt curioși.
Așadar, cum îți dezvolți curiozitatea? Angajându-te în activități care să te entuziasmeze: citește o carte, mergi la evenimente unde poți întâlni oameni noi,, călătorește, mergi în drumeții și explorează împrejurimile, meditează și vezi ce se află în mintea ta sau scrie un jurnal. În loc să vorbești despre tine, ascultă-i pe ceilalți fără a judeca și întreabă-i despre ei. Încearcă un nou hobby, ascultă un podcast, dacă apar lucruri neprevăzute, întâmpină-le cu optimism și analizează o situație din mai multe perspective.
În viața de zi cu zi curiozitatea denotă activare permanentă. Te face să ieși din obișnuință, din zona bine ordonată, aruncându-te în fața necunoscutului și a ceea ce urmează a fi descoperit.
O lipsă de curiozitate poate să ascundă o timiditate, o teamă față de ceilalți, față de riscul de a descoperi alte păreri sau certitudini.
Ființa umană este animată de dorința de a cunoaște mai mult decât are nevoie să supraviețuiască. Această dorință i-a permis să își îmbunătățească radical condițiile de viață de-a lungul secolelor. Prin urmare, curiozitatea este motorul care te ajută să creezi și să descoperi sensul vieții.