7 motive din spatele unor probleme cu memoria

    Toată lumea uită uneori lucruri. Cât de des ai uitat unde ai pus cheile de la casă, numele unei persoane pe care tocmai ai întâlnit-o sau ce urma să faci când ai ajuns în altă încăpere? Deși ne întrebăm de ce uneori memoria noastră este atât de „proastă”, uitarea face parte din viață și oamenii uită surprinzător de repede. Cercetările au arătat că aproximativ 56% din informații sunt uitate într-o oră, 66% după o zi și 75% după șase zile. Realitatea este că, deși creierul este capabil de fapte impresionante, capacitatea sa de a stoca și de a-și aminti detalii este limitată. Există însă câteva motive și moduri diferite în care avem probleme cu memoria.

    Ce înseamnă să uiți?

    Uitarea este pierderea sau schimbarea informațiilor care au fost stocate anterior în memoria pe termen scurt sau pe termen lung. Poate apărea brusc sau poate apărea treptat pe măsură ce amintirile vechi se pierd.

    Deși este de obicei normal, uitarea excesivă sau neobișnuită ar putea fi un semn al unei probleme mai grave. În acest caz anumite probleme cu memoria reprezintă un semnal de alarmă.

    Alterarea memoriei

    Ai simțit vreodată că o informație tocmai a dispărut din memoria ta? Sau poate știi că este acolo, dar pur și simplu nu o poți găsi… Incapacitatea de a recupera o amintire este una dintre cele mai frecvente probleme cu memoria.

    Deci, de ce suntem deseori incapabili să preluăm informații din memorie? O posibilă explicație a eșecului recuperării este cunoscută sub numele de curba uitării, elaborată de psihologul german Hermann Ebbinghaus.

    Acesta a efectuat o serie de experimente în care s-a folosit pe sine drept subiect, încercând memorarea unor silabe de câte trei litere, fără nicio logică, pentru a evita asocierile cu informații deja stocate în memorie. El a testat amintirea acestora pe perioade care au variat de la 20 de minute la 31 de zile.

    A evidențiat astfel relația existentă între uitare și trecerea timpului, demonstrând că informația este deseori uitată rapid după învățare, iar factori precum modul în care a avut loc învățarea, dar și repetarea informațiilor învățate joacă un rol important în viteza cu care amintirile sunt pierdute.

    Pe scurt, uităm mai ușor informațiile pe care nu le folosim. Interesant este faptul că informația stocată în memoria pe termen lung este surprinzător de stabilă.

    Uitarea activă

    Cercetările sugerează, de asemenea, că propriul creier face o selecție între amintirile nefolosite, proces cunoscut sub numele de uitare activă. Pe măsură ce se acumulează amintiri, cele care nu sunt reamintite, utilizate, se pierd în cele din urmă.

    Deși uitarea este adesea privită negativ, nu totul intră la capitolul probleme cu memoria, ci chiar poate ajuta la îmbunătățirea acesteia. Abilitatea de a renunța la amintirile irelevante și de a ține doar informațiile importante ajută la păstrarea pe termen lung a acestor amintiri, un fenomen cunoscut sub numele de uitare adaptativă.

    Uitarea motivată

    Uneori, putem participa activ la uitarea anumitor amintiri, în special cele legate de evenimente sau experiențe traumatice sau tulburătoare. Amintirile dureroase pot fi supărătoare și provocatoare de anxietate, deci este posibil chiar să dorim să le eliminăm. Cele două forme de bază ale uitării motivate sunt suprimarea, care este o formă conștientă a uitării și reprimarea, o formă inconștientă a uitării.

    Sigmund Freud, părintele psihanalizei, a descoperit că uitarea este determinată de refulare, care este un mecanism de apărare a Eu-lui. Omul uită ceva pentru că acel ceva este incompatibil cu legile şi normele morale acceptate de comunitatea în care el trăieşte.

    Deseori probleme cu memoria maschează ceea ce îţi produce neplăceri, conflicte interioare, ceea ce este interzis de morală („Psihopatologia vieţii cotidiene” de Sigmund Freud). Cu toate acestea, conceptul de amintiri reprimate nu este universal acceptat de toți psihologii. Una dintre problemele legate de reprimare este faptul că e dificil, dacă nu imposibil, să studiezi științific dacă o amintire a fost sau nu reprimată.

    1. Trauma cauzează probleme cu memoria

    Trauma emoțională sau psihologică poate duce la tulburare de stres posttraumatic, care se poate manifesta în diferite moduri, inclusiv flashback-uri ale evenimentului și gânduri intruzive, nedorite despre traumă. Amintirile reprimate și PTSD sunt, de asemenea, frecvente. Fără tratament, aceste amintiri pot reapărea în prezența unui eveniment declanșator și, dacă sunt revizuite constant, creierul continuă să experimenteze trauma de fiecare dată.

    Uitarea amintirilor dureroase și a traumelor poate fi utilă celor care le-au experimentat. Deși este posibil ca aceste evenimente să nu fie uitate în totalitate, uitarea detaliilor poate ajuta la estomparea emoțiilor dificile care sunt atașate acelor amintiri și le poate face mai ușor de trăit.

    Astfel de probleme cu memoria sunt o abilitate naturală de supraviețuire și un mecanism de apărare pe care oamenii îl dezvoltă pentru a se proteja de daunele psihologice. Violența, abuzul sexual și alte evenimente traumatice emoțional pot duce la ceea ce numim amnezie disociativă, care ajută o persoană să facă față situației permițându-i să uite temporar detaliile evenimentului.

    2. Stresul cauzează probleme cu memoria

    Prea mult stres ne poate supraîncărca mintea și poate provoca distragerea atenției. Stresul acut pe termen scurt poate declanșa probleme cu memoria momentane, în timp ce expunerea cronică pe termen lung la stres poate crește riscul de demență.

    Managementul stresului este o strategie importantă pentru menținerea calității vieții și îmbunătățirea sănătății corpului și a creierului.

    3. Depresia este însoțită de probleme cu memoria

    Depresia poate estompa atenția și poate provoca un dezinteres față de mediul înconjurător, care atrage probleme cu memoria, concentrarea și conștientizarea. Gândurile și emoțiile tale pot fi atât de apăsătoare, încât pur și simplu nu ești capabil să dai mare atenție la ceea ce se întâmplă.

    În consecință, este dificil să îți amintești ceva la care nu ai fost atent. Depresia poate provoca, de asemenea, probleme cu somnul, ceea ce poate face mai dificilă reținerea informațiilor.

    Pseudodemența este un termen care descrie combinația dintre pierderea memoriei și depresie. Dacă suspectați astfel de probleme, testarea cognitivă poate fi utilă pentru a vă liniști și a exclude adevărata demență.

    4. Anxietatea și alterarea memoriei

    Dacă ati experimentat vreodată vreun episod lacunar în timp ce dădeați vreun test/examen și efectiv nu v-ati putut aduce aminte ce ați învățat, chiar dacă, în mod normal, ați fi știut răspunsurile, puteți da vina pe anxietate. Unii oameni au în astfel de situații un nivel mai crescut al anxietății.

    Alții au o tulburare de anxietate generalizată, care interferează continuu cu funcționarea sănătoasă, implicând probleme cu memoria. Când vă simțiți anxios, acest lucru determină creșterea nivelului de hormon al stresului (cortizol). Studiile au arătat că nivelurile ridicate de cortizol pot face mai dificilă recuperarea amintirilor. Identificarea și tratarea anxietății pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și, implicit, memoria.

    5. Suferința emoțională

    Suferința necesită o cantitate mare de energie fizică și emoțională, iar acest lucru ne poate reduce capacitatea de a ne concentra asupra evenimentelor și a oamenilor din jurul nostru. În consecință, putem experimenta probleme cu memoria.

    Durerea poate fi similară cu depresia, dar este adesea declanșată de o situație specifică sau de o pierdere acută, în timp ce depresia poate părea lipsită de o cauză specifică. Durerea profundă necesită timp pentru a fi procesată și este adecvat și necesar să petreci timp cu emoția ta, epuizarea fiind însă firească.

    Acordă-ți timp și compasiune în astfel de momente, caută ajutor și sprijin fie că este din partea celor apropiați, a psihoterapiei sau grupurilor de suport.

    6. Consumul de medicamente

    Uneori, anumite probleme cu memoria pot fi atribuite medicamentelor sau altor substanțe. Acestea pot include medicamente eliberate pe bază de rețetă, alte substanțe care modifică procesul de gândire, și chiar intervenții chirurgicale. Consumul de alcool sau consumul de droguri ilicite vă pot afecta memoria, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

    7. Multitasking-ul

    Te gândești la prea multe lucruri simultan? Încercările de a efectua mai multe sarcini (multitasking) pentru a fi eficienți, ne pot uneori reduce productivitatea din cauza necesității de a repeta o sarcină care a fost slab finalizată sau uitată. Probleme cu memoria apar întrucât creierul tău are o limită în ceea ce poate procesa în mod eficient simultan și în capacitatea de a-și aminti.

    Totodată munca în exces deseori ne privează de somn, iar acesta joacă un rol important în consolidarea informațiilor, astfel încât lipsa somnului de calitate poate avea un impact negativ asupra memoriei.

    Rolul pozitiv al „problemelor cu memoria”

    În cazul în care sistemul nostru cognitiv este supraaglomerat cu informaţii şi, drept urmare, devine rigid, inert, uitarea este utilă. Ca sistemul cognitiv să-şi recapete capacitatea de a funcţiona normal, el trebuie curăţat de informaţiile de prisos, de balast, ce împovărează sistemul. Or, exact acest lucru îl face uitarea. Ea lichidează cunoştinţele devenite inutile în urma perderii actualităţii şi valorii lor cognitive.

    Un alt caz în care probleme cu memoria pot avea o conotație benefică ar fi surmenajul sistemului nervos. În această situaţie uitarea joacă rol protector.

    Cum ne îmbunătățim memoria

    Deși uitarea este inevitabilă, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a preveni anumite probleme cu memoria. Unele practici care pot ajuta la reducerea uitării includ:

    Exercitiile fizice. Cercetările sugerează că exercițiile fizice pot duce la îmbunătățiri rapide ale memoriei. Rezultatele sugerează că un exercițiu scurt, foarte ușor, duce la reducerea problemelor cu memoria.

    Oboseala. Prima cauză şi cea mai des evocată este oboseala, care face dificilă sau imposibilă accesarea informaţiei. Recomandarea cea mai potrivită şi mai indicată ar fi să prevenim oboseala sau, dacă ea s-a instalat deja, atunci să ne includem în programul nostru pauze de relaxare şi de refacere.

    Somnul adecvat este esențial atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mentală. În timp ce nevoile de somn pot varia, recomandarea tipică pentru adulți este de șapte până la nouă ore pe noapte.

    Repetarea informațiilor. Uneori, cel mai bun mod de a reține mai bine și de a reduce șansele uitării este să folosim repetiția. Treceți peste informații în mod repetat până când acestea sunt stocate în mod eficient și astfel veți preveni anumite probleme cu memoria.

    Notează informațiile. Când toate celelalte metode eșuează, notează informațiile importante, astfel încât să le poți consulta mai târziu. În unele cazuri, simplul act de notare a acestora te poate ajuta să ți le amintești la nevoie.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook