Te rătăcești adesea, în ultimul timp? Dificultățile de orientare în spațiu pot fi un semn precoce de boala Alzheimer
Tuturor ni se poate întâmpla să ne descurcăm mai greu pe un traseu nou și nu înseamnă că e ceva în neregulă cu creierul nostru. Însă, dacă mergem pe același drum de câțiva ani și începem, dintr-o dată, să nu ne mai amintim care e direcția corectă, acesta poate fi un semn de alarmă.
Informațiile care ne ajută să ne orientăm în spațiu sunt primele afectate de boala Alzheimer, potrivit cercetătorilor.
Multe ocazii din viața de zi cu zi ne pot face să ne întrebăm dacă pierderile de memorie sunt normale, dacă reprezintă un semn al declinului cognitiv sau dacă marchează debutul demenței.
Ei bine, aceste pierderi de memorie pot fi cauzate de deteriorarea celulelor cerebrale, un fenomen normal odată cu înaintarea în vârstă. Dar și de alți factori, cum ar fi oboseala, anxietatea sau stresul.
Uitarea poate fi ceva normal. Dar nu întotdeauna
Te întrebi de ce reții anumite lucruri, iar pe altele le uiți imediat? Ei bine, pentru că acumularea de informații inutile poate încetini sau împiedica recuperarea anumitor amintiri. Așadar, creierul filtrează informațiile și le păstrează în memorie doar pe cele pe care le consideră importante. În general, creierul uman preferă informațiile sociale (cele mai recente bârfe) și le elimină cu ușurință pe cele abstracte (cum ar fi numerele).
Pierderea memoriei devine însă o problemă atunci când începe să afecteze viața de zi cu zi. Nu e neapărat un semnal de alarmă dacă nu îți mai amintești să virezi la dreapta sau la stânga, într-o intesecție. Dar, să uiți de ce ești la volan, unde trebuie să mergi sau chiar cum să conduci nu este normal. Acestea sunt semne că ceva nu este în regulă și ar trebui să mergi la medic pentru investigații.
Citește aici care sunt simptomele de debut ale bolii Alzheimer și cum evoluează maladia.
De la tulburări cognitive ușoare la demență e doar un pas
Deficiența cognitivă ușoară se află undeva la mijloc între pierderea de memorie asociată îmbătrânirii și demență. Însă nu trebuie ignorată, pentru că se poate agrava, cu timpul, indicând un risc crescut (de aproximativ trei până la cinci ori) de boli neurodegenerative viitoare, cum ar fi demența. În fiecare an, aproximativ 10%-15% dintre persoanele cu deficiențe cognitive ușoare vor dezvolta demență, potrivit statisticilor.
Pentru persoanele cu deficiențe cognitive ușoare, capacitatea de a realiza activități obișnuite scade treptat. Pe lângă pierderea memoriei, pot apărea și alte probleme: cu limbajul, cu abilitățile de gândire și cu luarea deciziilor.
Diagnosticarea deficiențelor cognitive ușoare poate fi un prim pas către dezvoltarea unui plan de tratament timpuriu.
Problemele de orientare în spațiu, unul dintre primele simptome de demență
Apariția dificultăților de orientare în spațiu reprezintă un prim simptom al bolii Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență. Investigațiile imagistice prin rezonanță magnetică (IRM) au scos la iveală că zonele din creier care stau la baza amintirilor referitoare la mediul înconjurător sunt primele afectate de această boală degenerativă.
Așadar, dacă observi că te rătăcești tot mai des, în ultimul timp, ar trebui să mergi la doctor, pentru investigații. Având în vedere legătura predictivă dintre scăderea capacității de orientare în spațiu și demență, pot fi utilizate teste standardizate pentru a detecta deficitele cât mai devreme posibil.
Deși nu există un tratament vindecător, diagnosticul precoce și instituirea unor tratamente pot duce la o încetinire semnificativă a progresiei bolii.
