4 semne că partenerul de cuplu vrea să fie cu altcineva
Relațiile de cuplu sănătoase presupun doi parteneri care se văd unul pe celălalt și… fiecăruia îi place ceea ce vede. De câte ori, însă, nu proiectăm asupra unui partener sau unei partenere așteptările noastre, idealul, tiparul relațional sau alegem ce vrem noi să vedem în cealaltă persoană, chiar dacă nu are legătură cu realitatea. Iată câteva semne că partenerul tău ar vrea să fie cu altcineva, chiar dacă este vorba despre o persoană imaginată.
Dezamăgirile în cuplu
Dezamăgirile sunt firești și cu toții le trăim în relații, așa cum cu toții am dezamăgit la rândul nostru. Nu înseamnă că facem acest lucru cu bună știință sau din dezinteres, dar nu putem să ne ridicăm mereu la nivelul așteptărilor celuilalt (și nici nu e sănătos să încercăm), nu putem satisface constant nevoile unei alte persoane (ar însemna să renunțăm complet la ale noastre) și nici nu putem fi fără greșeală.
Totuși, atunci când partenerul sau partenera de cuplu este în mod constant dezamăgită de noi, când avem certuri frecvente despre ce nu am făcut sau nu am făcut cum „trebuie”, despre cum nu suntem „ce trebuie” înseamnă că suntem în relația nepotrivită pentru noi, iar aceste comportamente dăunează sănătății mentale.
Cu toții avem nevoie de iubire și să simțim că merităm să fim iubiți și că suntem ușor de iubit. Când persoana cea mai apropiată de noi este în mod cronic dezamăgită de noi, poate adânci răni mai vechi, nicidecum să contribuie la o relație echilibrată, securizantă, sănătoasă. Un astfel de comportament este inegal, întrucât cel care își exprimă constant dezamăgirile, se poziționează în rol de autoritate care decide „cine/cum trebuie să fim”. Poate ne este familiar acest tip de autoritate?
Întâi te cunosc sau întâi te iubesc?
Relațiile sănătoase sunt acelea în care ne vedem cu adevărat unul pe celălalt și dezvoltăm atașamentul pe baza calităților, acceptând defectele, oferind și primind compasiune. Nu înseamnă că nu vor exista schimbări de făcut în astfel de relații, dar ele nu sunt fundamentale, nu vin cu presiunea transformării totale a unuia sau a altuia dintre parteneri. Uneori, însă, relațiile se formează din disperare sau din frică a unuia sau ambilor parteneri.
Spre exemplu, cei care se tem de singurătate și vor alege orice fel de relație, doar pentru a nu fi singuri. Astfel, atașamentul se instalează prea devreme, fără o adevărată cunoaștere, îndrăgostindu-ne de fanteziile noastre despre cealaltă persoană și nu de ea. Ulterior, vom încerca să transformăm partenerul/partenera în idealul din mintea noastră.
Iată câteva semne că partenera/ul ta/tău ar vrea, de fapt, să fie cu altcineva.
1. Critica exagerată
Știu că mulți dintre noi sunt sensibili la critică și nu reușesc să înțeleagă rolul constructiv pe care îl poate avea aceasta. De regulă, ne este utilă atunci când se referă la un comportament sau la un obicei supărător pentru cealaltă persoană sau interpretat ca fiindu-ne dăunător nouă. O astfel de critică nu va fi formulată la adresa ta cu totul și nici nu te va reduce la nemulțumirea exprimată. Este una să spunem „Am observat că faci asta/Mă deranjează când faci asta” și cu totul altceva „Mă enervezi/ Ești îngrozitor/îngrozitoare (sau alte etichete)”. Frecvent, un astfel de partener te va și compara cu alte persoane, mereu în dezavantajul tău.
Este important să precizez că nu mă refer aici la comportamente toxice care dăunează relației, partenerului/partenerei sau chiar ție. Nu este vorba aici despre agresivitatea verbală – care necesită limite clare, despre comportamentul evitant sau indisponibil emoțional – care necesită corectare/ lucru cu propria persoană pentru a-l reconfigura, despre lipsa de integritate (promisiuni nerespectate) sau minciuni, de exemplu. Mă refer la criticarea felului nostru unic de a fi, de a acționa, de a simți.
Când în cuplu celălalt ne critică în mod constant și găsește motive de reproș în tot ce spunem și facem, ei bine, acesta este un semnal de alarmă și un indiciu că partenerul tău ar vrea să fie cu altcineva. Pare că aceste critici îți transmit, de fapt, că nu ești persoana din mintea lui/ei și încearcă să te determine să devii, nefiind capabil/ă să te vadă și să te aprecieze pentru cine ești. Realitatea este că partenerul/partenera nu te iubește pentru ceea ce ești, ci pentru ce își imaginează el/ea că ai putea să devii. Iar acest lucru nu înseamnă că este ceva în neregulă cu tine, doar că ești lângă persoana nepotrivită.
2. Lipsa validării
Dacă, în plus, suntem într-un cuplu în care nu primim aprecieri, recunoașterea eforturilor, a calităților și punctelor noastre forte, ne confruntăm cu un nou semn că nu suntem în relația potrivită. Este adevărat, mulți dintre noi nu știu să complimenteze, mulți au un critic interior extrem de activ, pe care îl vor proiecta și pe cealaltă persoană, însă fiecare dintre noi are datoria de a schimba aceste comportamente, atât pentru noi, cât și pentru ceilalți, și avem de pierdut atunci când ne agățăm de comportamente disfuncționale cu care alegem să ne confundăm: „Așa sunt eu”.
Validarea, vulnerabilitatea, recunoașterea calităților celeilalte persoane sunt comportamente care se pot învăța într-o relație în care ne simțim în siguranță. Dacă partenerul/partenera de cuplu este incapabil/ă să identifice calitățile și punctele noastre forte, dacă insistă că „ne vrea binele” când ne critică, toate acestea înseamnă că nu simte iubire pentru noi și foarte probabil ar vrea să fie cu altcineva.
3. Descurajarea pasiunilor și înclinațiilor
Relațiile sănătoase sunt cele în care ne simțim liberi să ne urmăm visurile, să ne bucurăm de propriile pasiuni, hobby-uri și să ne explorăm înclinațiile, fiind susținuți și încurajați de partener/ă. Desigur, ținem cont de timpul petrecut împreună, suntem prezenți în relație și ne ocupăm de nevoile acesteia, fără a ne izola în propriile plăceri și ignorând cealaltă persoană. Totuși, atunci când suntem ridiculizați pentru pasiunile noastre, când suntem șantajați și descurajați în cuplu, suntem într-o relație în care nu ni se permite să ne exprimăm așa cum suntem.
Din nou, putem vorbi despre o relație în care partenerul tău ar vrea să fie cu altcineva atunci când încearcă să schimbe anumite aspecte ale personalității tale („Erai mai interesant dacă nu erai așa pasionat de fotbal”). Persoanele care ne iubesc pentru cine suntem vor înțelege că toate acestea definesc părți importante din noi.
4. Umilirea în public
Deghizată uneori sub formă de glumă, umilirea publică reprezintă glumele jignitoare, pline de răutate, critice la adresa partenerului sau partenerei. Deși atragem atenția că ne rănesc, că ne umilesc, că ne pun într-o lumină nefavorabilă în public, un partener/o parteneră nepotrivit/ă ne va acuza că nu avem simțul umorului și va continua cu astfel de comentarii, ba chiar va dezvălui că „i-am atras atenția să nu le mai facă”. Avem o relație din care lipsește complicitatea, în care persoana de lângă noi este lipsită de empatie și, cel mai sigur, și de iubire față de noi.
Limitele sănătoase se referă, în acest caz, și la a ști să ieșim dintr-o astfel de relație și să nu ne lăsăm convinși de gaslighting: „Mereu faci o dramă din asta”/„Glumeam și eu”/„Trebuia tu să strici atmosfera supărându-te”/„Ție nimic nu îți convine/mereu cauți motive să te iei de mine” etc. Astfel de diversiuni sunt lipsite de responsabilizarea pentru un comportament toxic. Iar o astfel de persoană nu este un partener/o parteneră care ne iubește și își dorește o relație cu noi.
Când astfel de comportamente se repetă și devin sursă de distres pentru tine, foarte probabil ești în relația nepotrivită. Aș spune că prea des încercăm să tolerăm comportamente nepotrivite sau să reparăm ceea ce nu ține de noi. Să avem o relație cu cineva constant dezamăgit de cine suntem și ce facem noi este dăunător sănătății nostre mintale, duce la scăderea stimei de sine și perceperea unei lipse de valoare personală care poate evolua până la depresie.
Dacă ai parte de astfel de comportamente în cuplu, primul lucru pe care îl poți face este să pui limite ferme. Exprimă-ți sentimentele și nevoile față de partener/ă, iar dacă cealaltă persoană este capabilă să își vadă propriul tipar toxic și este dispusă să îl schimbe (în mod observabil, constant, nu doar prin angajamente verbale), atunci poate relația voastră are o șansă de reparație. Dacă însă cealaltă persoană nu este dispusă și nici capabilă să te iubească așa cum ești, pentru ceea ce ești, poate ar trebui să iei în calcul încheierea relației. Este dificil să ai o relație sănătoasă când partenerul tău ar vrea să fie cu altcineva.
