„Încă de la prima întâlnire mi-a spus că nu vrea să o dezamăgesc și eu ca ceilalți. Recunosc, am dispărut.“ Ghosting: motivele din spatele unui astfel de comportament

Fenomenul ghosting este destul de răspândit și practicat de multă vreme, chiar dacă abia acum avem un termen care să îl numească. Acesta se referă la dispariția unei persoane, de regulă față de care există interes romantic, fără nicio explicație. Uneori ni se întâmplă, alteori chiar noi praticăm ghosting, din motive variate. Iată câteva dintre ele.

Cum trăim experiența unui ghosting

Adesea, un astfel de comportament din partea unui partener sau a unei partenere față de care avem un interes romantic reprezintă o experiență amară care poate accentua gânduri negative în relație cu propria persoană, afectând încrederea în sine și în ceilalți.

Intensitatea acestei trăiri variază în funcție de relația pe care o avem cu noi înșine/însene, nivelul de încredere în propria persoană și stilul de atașament sau trăsăturile de personalitate. Dacă vorbim despre un atașament anxios dependent sau despre o structură de personalitate dependentă, vom resimți mult mai dureros ghosting-ul.

Dacă suntem în etapa de dating, ne putem confrunta mai des cu ghosting-ul, dar și în relațiile aflate la început putem ajunge în acest punct. Dacă în cazul primei situații putem găsi motive precum nepotrivirea, lipsa atracției, a chimiei cu un partener, poate chiar o lipsă de maturitate sau convingerea că nu am atins un prag care să necesite explicații, în al doilea caz un astfel de comportament cauzează un disconfort mai mare.

Un motiv clar

Uneori, în spatele unui comportament de ghosting se poate afla un motiv clar precum lipsa compatibilității, comportamente neadecvate din partea celui respins astfel, interacțiuni negative cu acesta, sau chiar intuiția că urmează să respingă, în fața căreia ghosting-ul devine un coping, un mod de a face față unei respingeri potențiale.

„M-am simțit stânjenită pe parcursul primei întâlniri cu un bărbat cunoscut online și am evitat să mă ridic pur și simplu de la masă să plec, considerând că nu merită nimeni să faci un astfel de gest. Cu toate acestea, am scurtat cât am putut acea întâlnire, iar când am plecat i-am și blocat numărul. Se comporta extrem de ciudat, vorbea aiurea, era ofensator «sub formă de glumă»… nu era cineva pe care să-l vreau în preajma mea…”, povestește Diana, 34 de ani, din București.

Evitarea confruntării

Multe persoane evită conflictele, confruntările directe, dacă percepția este că acestea pot avea consecințe nefavorabile și pot crea un stres (nenecesar). Facem acest lucru în viața de zi cu zi, în relațiile cu ceilalți, uneori chiar considerăm că este o calitate a noastră faptul că suntem „nonconflictuali”. În realitate, este posibil să nu știm să refuzăm, să punem limite sau să ne exprimăm nevoile.

Multe persoane care apelează la ghosting au dificultăți în a se confrunta cu ceilalți, dar și în a-și asuma o alegere sau a tolera respingerea altei persoane cu posibilele reacții negative din partea acesteia. Ghosting-ul devine, astfel, calea ușoară prin care evităm o confruntare. În egală măsură, maturizarea emoțională și dobândirea abilităților de a comunica eficient cu ceilalți pot duce la scăderea unui astfel de comportament. 

Manipulare, indisponibilitate și lipsă de angajament

Între persoanele care practică acest comportament îi regăsim întotdeauna pe cei care nu își doresc să își ia un angajament, care nu sunt disponibili pentru o relație, caută experiențe punctuale și aventuri.

Dacă ar exista transparență, astfel de alegeri personale nu ar răni atât de mult, însă neasumarea poate răni alte persoane induse în eroare de discurs și comportament, ca forme de manipulare. Ghosting-ul este calea prin care o astfel de persoană îi tratează pe ceilalți ca fiind de unică folosință și este un comportament toxic.

Insistențele celeilalte persoane

Într-un studiu realizat cu persoane care au practicat acest comportament de ghosting cu alții, participanții au considerat anumite comportamente ale celeilalte persoane ca fiind dovezi ale unor așteptări prea mari, nerealiste. Persoanele care afișează prea multe emoții prea repede, cele care tind să se „agațe” de cineva, care nu țin cont de limite pot fi „victime” ale unui astfel de comportament din partea celorlalți.

„Încă de la prima întâlnire mi-a spus cât de rănită a fost în relațiile anterioare și cum nu vrea să o dezamăgesc și eu, să nu fiu la fel ca ceilalți, înșirând apoi toate așteptările pe care le are de la mine… M-am simțit ca la un interviu pentru un job pentru care nu aplicasem. Eram curios să cunosc oameni noi, nu să îmi dea cineva o fișă a postului din prima oră în care vorbim. Recunosc, am dispărut.”, recunoaște Paul, 32 de ani, din Iași.

Neacceptarea unei respingeri

Uneori nu se ajunge la acest comportament din start, ci este pasul următor atunci când o persoană nu acceptă o respingere. Pot exista resentimente pe care le va exprima, căutând atenția persoanei de care a fost respinsă, insistând să rănească la rândul ei. În astfel de cazuri, cel/cea care a respins probabil că va apela la ghosting.

„I-am spus unui tip cu care ieșisem de două ori că nu ne potrivim și nu văd o continuare a relaționării noastre, dar asta nu l-a oprit. A început să scrie comentarii urâte la postările mele din social media, să îmi dea mesaje jignitoare, iar atunci l-am blocat peste tot. Nu regret, era deplasat comportamentul lui.”, afirmă Andreea, 27 de ani, din Cluj.

Recunoașterea comportamentului toxic

Tot în studiul menționat, participanții au recunoscut toxicitatea acestui comportament și mare parte dintre ei îl regretă, considerând că puteau proceda diferit. Este important să respectăm o altă persoană, indiferent de părerile personale, să nu îi rănim pe ceilalți din dezinteres sau lipsă de empatie.

Cum emoțiile și circumstanțele asociate cu ghostingul sunt complexe, avem nevoie să fim atenți la comportamentele alese, la felul în care vor afecta alte persoane și la modul în care acestea vorbesc despre noi, relația pe care o avem cu propria persoană, dar și cu ceilalți.