Complimente: știi să le accepți sau le respingi „în glumă”? Iată rolul lor

Știi să accepți complimente sau le respingi „în glumă“? Iată ce spune asta despre tine și rolul complimentelor pentru stima de sine

    Uneori le oferim cu mai multă ușurință decât știm să le primim. Alteori le întâmpinăm cu o glumă sau cu distragerea atenției celuilalt. Complimentele sunt cadouri pe care le primim de la cei din jur, iar când ne sunt inconfortabile, apare întrebarea „Oare știm să primim sau doar să oferim“. Iată cum să învățăm să primim complimente.

    De ce complimentele sunt importante

    Complimentul oferă persoanei care îl primește un sentiment agreabil. Dar, în același timp, joacă un rol important în relațiile noastre sociale și pentru echilibrul nostru personal. Complimentele care privesc alegerile noastre sunt printre cele mai frecvente. Ne simțim în siguranță atunci când deciziile sunt aprobate de anturajul nostru: stilul de viață, cel vestimentar, muzica pe care o ascultăm, pasiunile, casa în care locuim. „Ce bine îți vine rochia aceasta!“ este tipul de compliment care crește sentimentul de integrare în grupul de prieteni sau în familie.

    Toate complimentele sunt benefice, însă nu toate au același efect. 

    Complimente de dragoste

    După autorul american Gary Chapman, unul dintre limbajele de iubire ale partenerilor în cuplu este complimentul. Prin complimente și cuvinte de încurajare, dragostea este evocată pentru a întări relația. „Țelul iubirii nu este să obții ceea ce-ți dorești de la celălalt, ci să faci ceva spre binele celui pe care îl iubești. Realitatea este că, atunci când suntem aprobați, suntem și mult mai motivați să reacționăm pozitiv.“

    Complimentele pot fi exprimate cel mai bine prin declarații simple, directe, de dragoste precum:

    • „te admir pentru inteligența ta/ curajul tău/ generozitatatea ta”
    • „te-ai descurcat foarte bine, ai știut să gestionezi perfect situația”
    • „sunt mândru/ mândră de tine și aș vrea să te prezint familiei/ prietenilor”
    • „ador să discut cu tine, mă faci să văd lucrurile din alt unghi”
    • „cu tine mă simt bine, am încredere în tine”
    • „îmi placi cu totul, nu am ochi decât pentru tine”
    • „ești foarte priceput/ă”
    • „cu cât te cunosc mai mult, cu atât te apreciez mai tare”
    • „am învățat atâtea lucruri frumoase de la tine”
    • „ești o mamă minunată/ ești un tată minunat”

    Știm să acceptăm complimente?

    Să accepți un compliment este câteodată o provocare. „Este foarte frumoasă rochia ta!” este urmat adesea de „Rochia asta? Este atât de veche…”

    Complimentele sunt adesea greu de acceptat pentru că scot la ivelă ambivalența între dorința de a fi văzuți și disconfortul pe are îl aduce acest lucru. Autocritica și încrederea de sine influențează modul în care primim complimentele. De exemplu, te poți considera o bucătăreasă foarte bună, dar să nu acorzi nicio valoare acestui talent sau să-ți dorești să fii o bună cântăreață, dar să crezi despre tine că nu ești deloc așa. În aceste situații complimentele nu își ating scopul.

    Un cuvânt frumos poate să ne facă să trăim o emoție intensă care poate provoca o reacție neadecvată. Pentru unii lauda poate declanșa anxietatea de performanță sau poate fi percepută ca o manipulare vizând obținerea a ceva în schimb. Este de preferat în astfel de situații ca acel compliment să fie primit cu blândețe, umilință și gratitudine, spunând doar „mulțumesc”.

    Stima de sine scăzută și complimentele

    Dificultatea de a accepta complimentele este adesea sinonimă cu stima de sine redusă sau instabilă și este în strânsă legătură cu capacitatea noastră de a primi. Să accepți un cadou, un ajutor sau un mesaj înseamnă să primești atenție, afecțiune sau dragoste.

    Atunci când stima de sine este scăzută, a nu accepta un compliment poate fi o modalitate de a te proteja de frici:

    • Anticiparea lipsei: dacă persoana își schimbă părerea sau uită să te felicite pe viitor, nu cumva riști să te simți rănit?
    • Frica de a da putere celorlalți, de a te simți vulnerabil.
    • Teama de a fi manipulat, de a rămâne dator. Totuși nu toate complimente au în spate un interes.
    • Teama de a nu fi modest sau umil.
    • Teama de a nu fi demn de compliment, de a nu fi la înălțime. Și apoi „poate alții merită mai mult decât tine aceste laude”.
    • Gândul că nu meriți această recunoștință se află în legătură cu perfecționismul. Dacă este natural și ușor pentru tine înseamnă că nu are valoare.

    Citește aici de ce uneori ne temem că nu suntem suficient de buni. Ce este sindromul impostorului și cum poate fi depășit.

    De ce respingem complimentele

    Ai petrecut două ore să pregătești un tort, partenerul îți spune „Este delicios!”, iar tu, în loc să spui „mulțumesc”, îi răspunzi prin autocritică: „Trebuia să pun mai puțin zahăr și mai multă cacao și oricum nu a stat suficient de mult timp la frigider”.

    Oare de ce ne este atât de greu să acceptăm un compliment? Un motiv poate fi cultural. Părinții ne-au învățat despre importanța modestiei, iar a se concentra pe sine prea mult este greu de acceptat. Să nu uităm cât de mult încercăm să ne ferim de egoism și cu câtă ușurință ne catalogăm reciproc drept narcisiști. Cum să ne bucurăm de un compliment dacă acesta implică, în interpretarea noastră greșită, astfel de trăsături?

    După psihologul James Pawelski, reacționăm în trei moduri diferite când cineva ne complimentează și nu putem accepta complimentul:

    • Prin deviere, prefăcându-ne că situația nu merită să fie lăudată. În acest caz intervine teama de a-ți arăta vulnerabilitatea, dragostea sau gratitudinea.
    • Prin reciprocitate, răspunzând cu un alt compliment. Această reacție de ordin tranzacțional ne duce cu gândul la ideea de datorie. Atunci când primim un compliment avem impresia că trebuie să dăm înapoi ceva. Apare din nou teama de vulnerabilitate.
    • Prin defect, menționând toate lucrurile negative pentru a demonstra că acel compliment nu este fondat și că întotdeauna este loc de mai bine pentru a atinge perfecțiunea. Aceasta reacție este cea mai frecventă și cea mai nesănătoasă.

    Complimente respinse de criticul interior

    Să primești un compliment te poate activa destul de tare dacă ești un supraviețuitor al unei traume. Ce anume te activează atunci când îl auzi? Persoana care îl oferă vrea ceva? Sunt acolo motive ascunse? Poate fi foarte dificil pentru o persoană cu istoric de traumă să internalizeze complimentul chiar dacă vine de la cineva de încredere. Motivul este că pentru o astfel de persoană, nu există acea lume în care cineva să spună ceva minunat despre ea. Criticul interior rămâne gardianul care îi poartă de grijă. Îmblânzirea acestuia poate fi unul dintre obiectivele terapiei.

    Pentru a primi un compliment, ideal ar fi să mulțumim persoanei în mod direct. Să savurăm complimentul și apoi să punem întrebări pentru a crea o legătură constructivă cu acea persoană. Data viitoare când partenerul îți spune că tortul este excelent, poți să îi mulțumești, să te gândești la timpul și efortul petrecute pentru a-l realiza și apoi poți să îl întrebi ce aromă i-a plăcut mai mult.

    Și cum ar fi să îți învingi temerile și să te reconectezi la dragoste și încredere, să-ți accepți vulnerabilitatea și să îți exprimi autenticitatea?

    Cum să primești complimente

    Să înveți să primești complimente înseamnă să înveți să te conectezi cu tine, cu nevoile tale, să îți dai voie să primește astfel de cadouri de care să te bucuri, cultivându-ți compasiunea pentru propria persoană și convingerea că meriți să le primești. Totodată, permiți relaționarea cu ceilalți întrucât retragerea, contrazicerea sau returnarea unui compliment menține un status de echivalare în relații, astfel încât „să nu rămânem datori”. 

    • În primul rând, analizează ce te face să te simți prost atunci când îți sunt oferite complimente.
    • Dezvoltă-ți stima de sine: o persoană sigură pe sine își cunoaște propria valoare și practică recunoștința, colecționând complimentele, având o stimă de sine ridicată.
    • Învață să ai încredere: acceptând complimentul interlocutorului înseamnă că apreciezi ce spune despre tine, ai încredere în gândirea lui și manifești respect față de opinia sa.
    • Încetează să mai compari: nu minimiza complimentul comparându-te cu ceilalți care poate fac mai bine decât tine. Importantă este valoarea dată de interlocutorul tău acestui lucru.
    • Primește complimentul cu un zâmbet: astfel te arăți deschis și eviți discursurile lungi.
    • Dezvoltă-ți gratitudinea: pentru intenția pozitivă a interlocutorului tău, pentru faptul că îți acordă atenție ție, cunoașterii sau muncii tale. Mulțumește cu gratitudine.
    • Împarte complimentul cu cei care îl merită și ei: dacă ești complimentat pentru ceva ce ai realizat cu ajutorul prietenilor, colegilor sau superiorilor tăi, dă înapoi fiecăruia meritul ce îi revine. Acest lucru este valabil și dacă cel ce îți face complimentul este și el responsabil de succesul tău.
    • Oferă și tu complimente la rândul tău: și anturajul tău este sensibil la complimente, așa că poți să complimentezi la rândul tău.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare