Critici des? Ce spune critica despre tine și cum să schimbi acest obicei

În lumea rapidă și interconectată de astăzi, critica și judecata par a fi omniprezente. Fie că este vorba despre rețelele sociale, locurile de muncă sau relațiile personale, actul de a-i evalua și adesea de a-i disprețui pe ceilalți a devenit o practică răspândită. Ce ascunde, totuși, critica și cum putem corecta acest comportament?

Critica și judecata sunt comportamente complexe, adânc înrădăcinate în psihologia noastră și influențate de normele sociale. Deși este natural să-i evaluăm pe ceilalți, este esențial să înțelegem motivațiile din spatele criticii și să recunoaștem impactul acestui comportament asupra celorlalți. Iată câteva dintre cele mai relevante mecanisme care stau la baza criticii și a judecății.

1 Critici propriile greșeli, dar văzute la alții

Acesta este un mecanism de apărare prin care indivizii atribuie propriile sentimente, gânduri sau impulsuri inacceptabile altor persoane. De exemplu, cineva care se simte vinovat pentru propriile alegeri se poate simți îndreptățit să critice pe altcineva pentru aceleași alegeri. Aceasta îi permite să evite confruntarea cu propriile sale imperfecțiuni.

• Citește și: Ce este și ce NU este iertarea de sine. Cu siguranță, nu înseamnă să dai vina pe ceilalți

2 Comparația socială 

Teoria comparării sociale sugerează că oamenii își evaluează propriile abilități, valori și stări emoționale prin compararea cu ceilalți.

Critica poate rezulta din această comparație, atunci când o persoană simte că nu se ridică la standardele proprii sau ale societății. Astfel, judecarea altora devine o modalitate de a-și reafirma propriile valori și competențe.

3 Nevoia de validare

Oamenii au o nevoie fundamentală de a fi acceptați și validați social. Critica poate oferi o formă de validare, mai ales dacă este împărtășită de un grup. De exemplu, comentariile critice în grupuri sociale sau online pot crea o aparență de unitate și pot oferi un sentiment temporar de superioritate. Această dinamică este adesea observată în mediile de lucru, în rețelele sociale și o observăm de multe ori în preajma alegerilor, mai ales pentru funcția de președinte.

4 „Așa e el/ea.” Atribuția cauzală

Psihologii au studiat modul în care oamenii atribuie cauze comportamentelor altora. Modelul de atribuire sugerează că putem judeca acțiunile altora ca fiind rezultatul caracterului lor (atitudini interne) mai degrabă decât influențelor externe (circumstanțe).

Această tendință de a atribui comportamentele negative ale altora caracterului lor poate duce la critici injuste și la o percepție distorsionată a realității.

• Citește și: Cum se transformă vocea critică a părinților în vocea ta. Soluțiile ca să ne găsim echilibrul

5 Critici oamenii care nu sunt ca tine

Stereotipurile și prejudecățile pot influența puternic modul în care judecăm oamenii. Aceste categorii mentale ne ajută să simplificăm informațiile despre lume, dar pot conduce la critici nejustificate. De exemplu, o persoană poate judeca pe cineva pe baza rasei, a genului sau a statutului socio-economic, fără a lua în considerare caracteristicile individuale ale acelei persoane.

6 Frustrare și neputință

Adesea, critica poate fi rezultatul frustrării personale. Când oamenii se simt neputincioși în fața propriilor probleme, pot canaliza aceste emoții negative în judecarea altora. Această formă de descărcare emoțională poate oferi o ușurare temporară, dar, în cele din urmă, nu rezolvă problemele fundamentale ale individului.

7 Dorința de superioritate

Psihologul Alfred Adler a subliniat că oamenii au o tendință fundamentală de a căuta o poziție superioară în raport cu ceilalți. Atunci când ne angajăm în critica altora, în mod inconștient, ne consolidăm propria imagine de sine și ne întărim statutul în cadrul grupurilor sociale. Totuși, această abordare nu este benefică, deoarece ea nu doar că afectează relațiile interumane, ci ne îndepărtează de înțelegere și empatie, esențiale pentru o viață socială armonioasă.

„Nu știi ce faci“ sau „Nimănui nu-i pasă de tine“. Cum ne afectează viața vocea critică din mintea noastră

Ce spun criticile despre noi?

Critica pe care o emitem poate fi un indicator al propriilor noastre insecurități, nemulțumiri și temeri. De exemplu, o persoană care critică constant alegerile de viață ale altora poate, în realitate, să simtă confuzie sau regret în legătură cu propriile decizii.  

Mai mult, critica obișnuită poate indica o lipsă de inteligență emoțională. Capacitatea de a empatiza cu ceilalți și de a înțelege perspectivele lor este crucială pentru formarea relațiilor semnificative. Atunci când recurgem la judecată, ratăm oportunitatea de a ne conecta la un nivel mai profund. Acest lucru poate duce la deconectare și la un sentiment de izolare față de ceilalți.

Este esențial să ne întrebăm: „Ce nevoie sau frică ne determină să criticăm?”. Acest tip de auto-reflecție poate duce la o înțelegere mai profundă a sinelui și la o schimbare la nivelul gândirii și al comportamentului.

• Citește și: 7 motive de critică în cuplu și efectele asupra relației

Ce putem face să criticăm mai puțin?

Pentru a reduce critica, este esențial să adoptăm câteva strategii:

1. Auto-reflecția. Întreabă-te de ce te simți motivat să critici pe cineva. Ce te deranjează cu adevărat? Această auto-analiză te poate ajuta să identifici nesiguranțele personale care stau la baza criticii tale.

2. Conștientizarea impactului. Fii conștient de impactul criticii asupra relațiilor tale. Înțelegerea efectelor negative pe care le are tendința ta de a-i judeca pe ceilalți poate motiva dorința ca tu să te schimbi.

3. Exprimarea feedbackului constructiv. În loc să critici, încearcă să oferi feedback constructiv. Întreabă-te cum ai putea formula observațiile tale într-un mod care să ajute și să încurajeze, în loc să descurajeze.

4. Cultivarea empatiei. O modalitate eficientă de a reduce critica este dezvoltarea empatiei. Încercând să înțelegem perspectivele celorlalți, putem diminua tendința de a judeca. Exercițiile de empatie, cum ar fi ascultarea activă și întrebările deschise, pot ajuta la crearea unui spațiu de înțelegere și acceptare. De asemenea, activitățile de voluntariat te pot ajuta să te conectezi la experiențele altor persoane.

5. Concentrează-te pe aspectele pozitive. În loc să ne concentrăm pe defectele altora, putem alege să căutăm calitățile lor. Exprimarea recunoștinței și aprecierea contribuțiilor celorlalți poate diminua tendința de a critica.

6. Practici de mindfulness. Tehnicile de mindfulness și meditația ne pot ajuta să gestionăm sănătos gândurile și emoțiile, reducând astfel impulsul de a emite judecăți. Aceste practici ne ajută să ne conectăm mai bine cu noi înșine și cu ceilalți, promovând o atitudine de acceptare.

7. Fii deschis la diversitate. Expune-te la perspective și culturi diferite. Cunoașterea altor moduri de viață și a altor experiențe poate crește capacitatea ta de a-i înțelege pe ceilalți și de a empatiza cu ei.

Antidotul criticii

Critica și judecata sunt comportamente complexe, adânc înrădăcinate în natura noastră psihologică și influențate de normele sociale. Deși evaluarea celor din jur este o tendință naturală, este crucial să conștientizăm impactul pe care cuvintele și acțiunile noastre îl pot avea.

Prin explorarea motivelor care stau la baza criticii noastre și prin efortul de a adopta o atitudine empatică, putem construi relații mai sănătoase și putem crea un mediu de susținere atât pentru noi înșine, cât și pentru ceilalți. În cele din urmă, modul în care ne comportăm cu ceilalți reflectă valorile noastre interioare, iar alegerea de a acționa cu blândețe și bunătate (în locul criticii) poate aduce o viață cu sens și semnificație.

Cei care simt că au un sens în viață trăiesc mai mult. Explicațiile specialiștilor