Teste cognitive pentru depistarea precoce a demenței

Primele semne ale demenței pot include tulburări emoționale, cum ar fi anxietatea și irascibilitatea, urmate de dizabilități în activitățile zilnice. Testele cognitive specializate sunt utile în evaluarea acestor funcții și pot identifica modificări subtile ale memoriei, limbajului și atenției.

Dr. Florina Cristescu, medic primar de medicină internă, de la Centrul Medical ProMemoria, a explicat, într-un interviu pentru SmartLiving.ro, ce presupune procesul de depistare a demenței și a subliniat importanța diagnosticării precoce.

Markeri biologici pentru depistarea precoce a bolilor neurocognitive

SmartLiving.ro: Cât de timpuriu poate fi depistată demența? Poate fi diagnosticată înainte de apariția simptomelor evidente?

Dr. Florina Cristescu: Tulburările cognitive sunt caracteristice demenței, dar acestea apar după ani de la debutul modificărilor patologice în creier. Cercetările au arătat că primele modificări patologice pot să apară cu 10-20 de ani înainte de apariția simptomelor. Modificările l sunt legate de momentul în care proteina TAU se răspândește și produce moartea neuronilor.

Pacienții la care se evidențiază aceste proteine în creier atât imagistic, cât și în LCR (n.r. – lichidul cerebro-spinal), au un risc de 20-40 de ori mai mare de a dezvolta boala Alzheimer și tulburări cognitive ani mai târziu, față de indivizii la care nu apar aceste modificări. Acesta este motivul pentru care cercetătorii au elaborat markeri biologici pentru depistarea precoce a bolilor neurocognitive.

Acești markeri sunt capabili să evidențieze primele anomalii care apar în creier. Ei pot identifica proteinele anormale (amiloidul beta și proteina tau) care deteriorează neuronii și duc la degenerarea acestora. Aceste proteine se identifică în lichidul cefalorahidian prin puncție lombară și prin imagistică cu trasori care se fixează pe ele prin PET-CT.

Citește aici despre noi speranțe de tratament pentru demența Alzheimer

În ultimii ani, datorită capacității de a evidenția primele modificări care apar în creier, stadializarea bolii Alzheimer include faza preclinică, al cărei diagnostic se bazează pe markeri biologici la persoanele aflate la risc.

Primele semne ale demenței

SmartLiving.ro: Care sunt semnele și simptomele timpurii ale demenței, pe care pacienții și familiile ar trebui să le conștientizeze?

Dr. Florina Cristescu: Demența este încă mult subdiagnosticată din cauza credinței că tulburările cognitive sunt normale la vârstnici și a lipsei de cunoaștere a simptomelor deteriorării cognitive.

În boala Alzheimer sporadică, cu debut tardiv, legată de vârstă, primele semne apar în jurul vârstei de 60 de ani. Cele mai precoce semne sunt tulburările emoționale (anxietate, irascibilitate, nervozitate), pe care de cele mai multe ori le considerăm ca fiind parte a procesului de îmbătrânire. Dar de multe ori nu este așa.

Află de aici care sunt simptomele de debut și cum evoluează maladia Alzheimer.

O modificare a comportamentului, care survine în jurul vârstei de 60 de ani, trebuie să ne pună pe gânduri și să observăm mai atent dacă sunt motive reale pentru aceasta. Ulterior, apar progresiv dizabilități în efectuarea unor activități zilnice:

• menținerea curățeniei în locuință,
• probleme în găsirea unor obiecte utilizate frecvent,
• dezorientare în spații cunoscute,
• dificultăți în gătirea unor alimente care anterior erau uzuale,
• dificultăți în găsirea unor cuvinte uzuale în limbaj,
• repetarea unor teme, informații, evenimente.

Primul episod de dezorientare pe stradă ar trebui să fie un semnal de alarmă. Aceste prime semne pot fi rare, dar cu timpul devin mai frecvente. Însă când astfel de episoade se repetă, deja este târziu pentru pacient, deoarece modificările patologice din creier sunt de obicei avansate.

Teste cognitive pentru depistarea demenței

SmartLiving.ro: Cum pot testele cognitive specializate să ajute la depistarea precoce a demenței? Care sunt principalele avantaje ale acestor teste?

Dr. Florina Cristescu: Consider că depistarea precoce înseamnă să surprinzi faza de modificări preclinice, în care testele cognitive nu sunt relevante, ci numai markerii biologici.

Testele cognitive specializate se adresează tulburărilor vizuale, spațiale, capacității de atenție, de concentrare, abilităților lingvistice, capacității de abstractizare și de a emite demersuri logice. Sunt teste specializate, complexe, care evaluează toate domeniile cogniției, așa cum o numim noi. Ele sunt eficiente în a evidenția modificări subtile ale memoriei, comportamentului, dizabilităților lingvistice și vizuo-spațiale.

Citește aici despre legătura surprinzătoare dintre somn și demență.

Orice persoană care observă apariția unor modificări în performanțele cognitive ar trebui să solicite ajutor. Există condiții care sunt tratabile și nu constituie debutul bolii neurocognitive, dar trebuie identificate prin colaborarea complexă a geriatrului, psihologului și psihiatrului.

Cele mai folosite teste cognitive pentru demență

SmartLiving.ro: Ce tipuri de teste cognitive sunt frecvent utilizate pentru a evalua funcțiile cognitive și memoria la persoanele în vârstă sau la risc de demență și când sunt recomandate?

Dr. Florina Cristescu: Testele care evaluează complex toate domeniile cognitive depind de stadiul bolii. În formele ușoare, când simptomele sunt puține și rare, un test pe care îl folosim frecvent este MoCA (Montreal Cognitive Assessment), iar pentru formele mai avansate, folosim MMSE (Mini-Mental State Examination), IADL, Testul ceasului, fluența verbală.

Acestea sunt utilizate cel mai frecvent. Ele evaluează orientarea temporală, spațială, memoria imediată de fixare și evocare, limbajul, abilitățile executive și funcțiile creierului afectate de bolile neurocognitive de orice cauză.

Găsește aici cele mai bune exerciții pentru a ne menține memoria și atenția, recomandate de medicul neurolog.

EXTRA INFO

Cum se face Testul ceasului

Testul ceasului este un instrument care se poate aplica rapid pentru a identifica tulburările cognitive precoce. Există mai multe variante ale acestui test, însă în general, pacientul trebuie să deseneze un ceas analog, apoi să deseneze limbile pentru a indica o anumită oră. „Mulți dintre pacienții noștri au dificultăți în a desena și a citi ceasul analog în stadiile incipiente ale demenței. Adeseori le sugerăm să folosească ceasuri digitale în această etapă“, spun specialiștii americani care au redactat un Manual de Medicină Geriatrică și Gerontologie. Explicația pentru această dificultate este că, pentru a desena un ceas analog sunt folosite mai multe zone cognitive care pot fi afectate de demență: funcția executivă, abilitățile vizuo-spațiale, atenție, concentrare etc.

Ce presupun testele cognitive pentru demență

SmartLiving.ro: Cum se desfășoară în mod obișnuit aceste teste cognitive? Există anumite sarcini sau întrebări-cheie pentru evaluarea specifică a demenței?

Dr. Florina Cristescu: Testele se desfășoară de obicei în cabinetul medical, sunt precedate de anamneza pacientului și a însoțitorului acestuia, dar se pot efectua și la domiciliul pacientului, în condițiile în care acesta este nedeplasabil.

Testele aplicate reflectă starea din momentul efectuării lor și pot fi influențate de diverși factori legați de pacient, în special de afecțiunile concomitente și stadiul lor evolutiv. În condiții de acutizare a unor afecțiuni cronice, testele cognitive vor fi modificate și uneori este nevoie de tratamentul decompensării clinice și de repetarea testului ulterior.

Aceste teste sunt standardizate, se folosesc în toată lumea pentru diagnosticul tulburărilor cognitive. Sunt întrebări caracteristice pentru fiecare dintre domeniile pe care le evaluează, au durata, de asemenea, stabilită pentru obținerea răspunsului.

Știai că expunerea la mirosul uleiurilor esențiale îmbunătățește memoria? Află mai multe de aici.

Este necesar ca tulburările senzoriale (de auz sau de văz) să fie corectate (aparat auditiv pentru cei cu tulburări de auz, ochelari pentru cei cu tulburări de vedere), pentru a obține informații complete.

Există sigur, posibilitatea de adaptare a testelor pentru acești pacienți, dar sunt ceva mai elaborate, necesită mai mult timp pentru efectuare. În general, durează în jur de 10-15 minute pentru cele simple,  uneori și mai mult, în funcție de complexitatea testelor aplicate.

Evaluarea pacienților cu tulburări cognitive

SmartLiving.ro: Cum ajută aceste teste la identificarea schimbărilor semnificative în funcțiile cognitive?

Dr. Florina Cristescu: Fiind teste standardizate, care evaluează toate domeniile cognitive, repetarea periodică a acestora surprinde modificări chiar sensibile ale evoluției în sens deteriorativ. Rolul lor este și de a evidenția eficacitatea măsurilor terapeutice inițiate, de a orienta atitudinea terapeutică pe termen scurt și lung.

SmartLiving.ro: Testele cognitive sunt potrivite pentru toate tipurile de demență sau există particularități în funcție de tipul de demență pe care îl suspectați?

Dr. Florina Cristescu: Bateriile de teste psihologice se adresează tulburărilor cognitive, dar și comportamentale. În funcție de tipul de demență, există și abordări diferite.

În general, testele de memorie sunt aceleași, diferă abordarea, din punct de vedere comportamental, a tulburărilor psihice care pot să apară în evoluția bolilor neurocognitive, care necesită colaborare cu psihiatrul.

De exemplu, în tulburările cognitive apărute pe fondul unei afecțiuni cerebro-vasculare, apar mai frecvent dizabilități funcționale secundare accidentului vascular și localizării acestuia. În acest caz apar domenii suplimentare de evaluare și necesită colaborarea cu neurologul.

Evaluarea unui pacient cu tulburări cognitive poate părea ușoară inițial, dar existența bolilor asociate face ca acest demers să devină complex, multidisciplinar.

Citește aici 13 reguli de urmat după un atac cerebral, explicate de neurolog.

Teste pentru demență online

SmartLiving.ro: În afară de evaluarea cognitivă, sunt disponibile variante de teste cognitive online sau autotestare pentru depistarea precoce a demenței? Acestea sunt la fel de eficiente?

Dr. Florina Cristescu: Da, există variante de teste pe internet care pot să orienteze pacientul asupra existenței unui declin cognitiv. Acestea sunt eficiente în condițiile în care pacientul conștientizează deficitul și se adresează unui specialist pentru continuarea investigării cauzei bolii și pentru o abordare terapeutică adaptată stadiului și comorbidităților asociate.

EXTRA INFO

Test pentru acasă dezvoltat de specialiștii americani

Se estimează că, la nivel mondial, peste 55 de milioane de persoane au boala Alzheimer sau alte afecțiuni asociate cu demența, număr care va crește până la 78 de milioane până în 2030 și la 139 de milioane până în 2050, potrivit Harvard Health. „Pur și simplu nu avem suficienți neurologi, psihiatri, geriatri, neuropsihologi care să diagnosticheze toate aceste persoane cu declin cognitiv și semne precoce de demență, susține dr. Andrew E. Budson, autorul articolului Harvard. Pentru a gestiona această situație, în 2010, o echipă de specialiști de la Centrul Medical Wexner din cadrul Universității de Stat din Ohio a dezvoltat un test cognitiv pentru identificarea pierderilor de memorie care se poate face acasă. Desigur, rezultatele testului trebuie, totuși, interpretate de un specialist care, în funcție de scorul obținut, poate recomanda teste suplimentare. Este vorba despre testul SAGE – Self-Administered Gerocognitive Examination (Examinare Gerocognitivă Auto-Administrată). Testul poate fi descărcat de aici, însă nu este disponibil în limba română.

Factori care pot influența rezultatele testelor de memorie

SmartLiving.ro: Care sunt factorii ce pot influența rezultatele testelor cognitive? Există circumstanțe sau afecțiuni care pot genera rezultate fals pozitive sau fals negative?

Dr. Florina Cristescu: Efectuarea unui test de memorie izolat nu are valoare dacă nu se evaluează condițiile biologice și patologia pacientului.

Teste de memorie cu scoruri mici pot să apară la pacienți:

• cu disfuncții tiroidiene,
• în depresie,
• cu anxietate, 
• în cazul deficitelor de vitamine din complexul B (vitamina B12, acidul folic cel mai frecvent),
• în cazul acutizării unor afecțiuni cronice cardiace, metabolice, anemii, boli ale sângelui, boală infecțioasă acută.

Acestea sunt doar câteva dintre circumstanțele în care putem avea rezultate false.

Alte teste necesare pentru diagnosticarea demenței

SmartLiving.ro: Odată ce un pacient prezintă semne sau rezultate îngrijorătoare la testele cognitive, care este următorul pas în procesul de diagnostic și de tratament?

Dr. Florina Cristescu: În cazul în care pacientul prezintă rezultate care evidențiază o deteriorare cognitivă, este necesară evaluarea complexă din punct de vedere clinic, biologic (analize de sânge care pot evidenția deficite de vitamine, boli metabolice, boli ale sângelui), imagistic (de exemplu, RMN cerebral sau CT cerebral în cazul celor la care nu se poate efectua RMN).

Cu ajutorul acestor investigații se stabilește de cele mai multe ori cauza agravării bolii și se identifică atitudinea terapeutică pe termen scurt și pe termen lung.

Află aici opt întrebări esențiale despre RMN și răspunsurile de la specialist.

Importanța diagnosticării precoce

SmartLiving.ro: Cum contribuie depistarea precoce a demenței la gestionarea și îngrijirea pe termen lung a pacienților? Ce resurse și opțiuni de tratament sunt disponibile în astfel de cazuri?

Dr. Florina Cristescu: Trebuie spus că, cu cât pacientul este diagnosticat mai precoce, cu atât există posibilitatea de intervenție cu efecte poztive în stabilizarea bolii pe o perioadă cât mai lungă. Intervențiile terapeutice și de modificare a stilului de viață se adresează stadiului de boală, specific.

În stadiile foarte precoce, când pacientul nu are simptome frecvente, are capacitatea de a se autoîngriji, are discernământ, pe lângă medicație, se poate interveni și în modificarea stilului de viață. Asta înseamnă să adopte o dietă protectivă pentru creier (mediteraneană, MIND), să renunțe la dulciuri rafinate, să renunțe la fumat, să aibă activitate fizică zilnic, să socializeze, să meargă constant la medic să controleze ca bolile asociate să fie în echilibru.

Citește aici despre planul de îngrijire în boala Alzheimer – de ce îngrijiri au nevoie bolnavii.

Tratamentul tulburării cognitive cu medicație specifică, stimularea procesului de neuroplasticitate neuronală, tratamentul bolilor asociate, schimbarea stilului de viață sunt elementele care pot ajuta pacientul să aibă o viață independentă cât mai mult timp.