Depre presbiopie, problema de vedere de care nu scapă nimeni

Presbiopia, problema de vedere de care nu scapă nimeni. Ce este și cum o poți corecta

Începi să observi că suferi de presbiopie atunci când nu mai reușești să citești ziarul sau mesajele din telefon, decât dacă le ții la distanță de un braț.

Cu presbiopia ne confruntăm, inevitabil, după vârsta de 40 de ani. Este o problemă de vedere care constă în pierderea abilității de a vedea clar obiectele aflate în apropiere.

Afecțiunea trebuie însă confirmată în urma unui consult oftalmologic. Poate fi corectată cu ajutorul ochelarilor de vedere, al lentilelor de contact sau poți opta pentru o intervenție chirurgicală.


„Presbiopia reprezintă o tulburare fiziologică a acomodaţiei caracterizată printr-o scădere progresivă a puterii acomodative a cristalinului (n.r. – cristalinul are, în mod normal, capacitatea de a-și modifica forma pentru vederea de aproape). Încă de la început trebuie subliniat faptul că elasticitatea cristalinului se pierde lent în cursul procesului natural de îmbătrânire, în felul acesta cristalinului îi scade treptat puterea acomodativă.“

Dr. Raluca Bâră, medic specialist oftalmolog la Spitalul de Oftalmologie Infosan

Presbiopie: cauze și simptome

Atunci când lumina ajunge în ochi, trece prin cornee, apoi prin pupilă. Irisul (partea colorată a ochiului) se contractă sau se dilată pentru a regla nivelul de lumină care ajunge la structurile profunde ale ochiului.

După ce trece prin pupilă, lumina trece și prin lentila ochiului, adică prin cristalin. Când este în stare perfectă de sănătate, cristalinul își modifică forma pentru focaliza razele de lumină pe retină.

Diferența dintre ochiul sănătos și cel cu presbiopie. Sursa foto: Mayo Clinic

Corneea este membrana transparentă a ochiului cu rol de protecție, ce intervine în procesul de refracție.

Cristalinul este o structură transparentă, o lentilă naturală, din interiorul ochiului, situată în spatele irisului. Funcția acestuia este de a concentra razele de lumină pe retină.

Corneea și cristalinul refractează lumina care intră în ochi pentru a focaliza imaginea pe retină.

Cristalinul, spre deosebire de cornee, are un grad de flexibilitate și își poate schimba forma cu ajutorul unui mușchi circular care îl înconjoară (proces numit acomodație).

Când te uiți la ceva de la distanță, mușchiul circular se relaxează. Când te uiți la ceva din apropiere, mușchiul se strânge, permițând lentilei relativ elastice să se curbeze și să-și schimbe puterea de focalizare.

Presbiopia este cauzată de o rigidizare a cristalinului care apare în mod natural odată cu îmbătrânirea. Pe măsură ce cristalinul devine mai puțin flexibil, nu își mai poate schimba forma pentru a se concentra asupra imaginilor de aproape. Drept urmare, aceste imagini apar nefocalizate.

De ce apare presbiopia prematură

Cel mai important factor de risc pentru presbiopie este vârsta. Majoritatea oamenilor își pierd capacitatea de a vedea de aproape după 40 de ani.

Află de aici la ce alte tulburări de vedere să ne așteptăm după 30 de ani.

Anumite boli sau medicamente pot provoca presbiopie la persoanele cu vârste sub 40 de ani. Când simptomele presbiopiei apar mai devreme decât de obicei, afecțiunea se numește presbiopie prematură.

Afecțiunile care cresc riscul de presbiopie includ:

  • anemia,
  • bolile cardiovasculare,
  • diabetul zaharat sau dificultățile de metabolizare a zahărului din sânge,
  • hipermetropia – viciu de refracție care constă într-o dificultate mai mare de a vedea obiectele din apropiere decât obiectele aflate la distanță,
  • scleroza multiplă,
  • miastenia gravis – o tulburare neuromusculară care afectează nervii și mușchii,
  • traumatisme sau boli oculare,
  • insuficiență vasculară.

Unele medicamente pot reduce capacitatea ochiului de a focaliza imaginile din apropiere. Printre acestea se numără:

  • medicamente pentru anxietate,
  • antidepresive,
  • antihistaminice,
  • antipsihotice,
  • antispastice,
  • diuretice.

Citește aici despre efectele adverse oculare ale medicamentelor. Ce tratamente folosite frecvent pot afecta vederea.

Alți factori care te pot expune la un risc mai mare de presbiopie prematură sunt:

  • sexul feminin,
  • consumul excesiv de alcool,
  • intervențiile chirurgicale intraoculare,
  • boala de decompresie (o afecțiune rară, cunoscută și sub numele de „boala scafandrilor“).

Vedere slabă de aproape, dar și la laptop sau calculator

Medicul oftalmolog precizează că pacienţii încep să acuze dificultăţi în realizarea activităţilor ce presupun o vedere clară la aproape – aproximativ 33 de centimetri (scris, citit), în  jurul vârstei de 40 de ani.

Simptomele care îi aduc cel mai adesea în cabinetul medicului oftalmolog sunt reprezentate de o vedere neclară la aproape, însoţită de nevoia de a îndepărta obiectul privit pentru a putea vedea mai bine.

„Din cauza vederii neclare, pacienţii acuză adesea senzaţia de oboseală oculară. Aceasta se poate însoţi de jenă oculară, hiperemie conjunctivală (ochi roşii) şi chiar hiperlăcrimare. Efortul vizual pentru perioade îndelungate de timp poate duce şi la apariţia cefaleelor.“

Dr. Raluca Bâră, medic specialist oftalmolog

Oftalmologul atrage atenția că presbiopia fiind un proces evolutiv, pacienţii încep treptat să acuze aceleaşi dificultăţi şi pentru distanţa intermediară (laptop, calculator).

Citește aici despre daltonism, o problemă de vedere mai frecventă la bărbați, care se poate diagnostica din copilărie. „Este evident când cei mici învață culorile”

Când să mergi la medic

E indicat să mergi la un consult oftalmologic dacă vederea încețoșată de aproape te împiedică să citești, să lucrezi sau să te bucuri de alte activități normale. Vizita la medic poate deveni o urgență dacă te confrunți cu următoarele simptome:

  • pierderea bruscă a vederii la un singur ochi, cu sau fără durere oculară;
  • te confrunți brusc cu încețoșarea vederii;
  • începi să vezi flash-uri sau lumini strălucitoare, puncte negre sau halouri de lumină;
  • vedere dublă.

Cum se stabileşte diagnosticul

„Diagnosticul de presbiopie se pune în cabinetul medicului oftalmolog în urma anamnezei după proba de testare a acuităţii vizuale la aproape.“

Dr. Raluca Bâră, medic specialist oftalmolog

Lentile degresive sau progresive: cine are nevoie de ele

De regulă, tratamentul presbiopiei constă în corecţia optică, adică în prescrierea de ochelari. Ţinând cont de caracterul progresiv al presbiopiei, şi corecţia optică se va schimba periodic, de aceea se recomandă reevaluare oftalmologică anuală.

Găsește aici primele simptome de cataractă ce pot fi trecute cu vederea. Senzația de strălucire, unul dintre semnele timpurii.

„În funcţie de activităţile zilnice pe care le au pacienţii, se pot recomanda mai multe tipuri de ochelari. Ochelarii monofocali se pretează persoanelor care au nevoie să obţină o vedere clară la o singură distanţă focală, în general la distanţă de aproape, de 33 de centimetri.“

Dr. Raluca Bâră, medic specialist oftalmolog

Pacienţilor care au muncă de birou şi, deci, au nevoie de o vedere clară atât la aproape, cât şi la distanţă intermediară (laptop, computer) le sunt recomandaţi ochelarii degresivi.

Există, de asemenea, ochelarii cu lentile progresive pentru persoanele care au nevoie de corecţie optică şi la distanţă.

„Pentru purtătorii de lentile de contact există, evident, varianta unor lentile de contact speciale pentru presbiopie. Decizia cu privire la varianta de corecţie optică potrivită se ia individualizat, în funcţie de necesităţile fiecărui pacient şi de particularităţile fiecărui caz în parte.“

Dr. Raluca Bâră, medic specialist oftalmolog

Tratament chirurgical pentru presbiopie

Medicul oftalmolog menționează că, deşi principalul tratament al presbiopiei este reprezentat de corecţia optică, există şi varianta corecţiei chirurgicale. Aceasta se poate realiza fie cu ajutorul laserului cu excimeri, fie prin intervenţia chirurgicală de schimbare a cristalinului cu un implant intraocular multifocal, cum se realizează în caz de cataractă.

„Cel mai important este, însă, consultul neîntârziat la medical oftalmolog şi prescrierea corecţiei optice adecvate, care restabileşte confortul la vederea de aproape.“

Dr. Raluca Bâră, medic specialist oftalmolog

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare