Boala Alzheimer, mai frecventă la femei. Simptome la debut și tratamente

Medic psihiatru: „Boala Alzheimer este o deteriorare cognitivă lentă, la început“. Care sunt simptomele de debut și cum evoluează maladia

    Primele simptome de boala Alzheimer sunt legate, mai ales, de afectarea memoriei recente, până când pacientul ajunge să nu se mai poată descurca singur. Demența Alzheimer nu are încă un tratament vindecător, doar variante care-i pot încetini progresia.

    Boala Alzheimer este o tulburare neurologică progresivă care duce la atrofia creierului și la moartea celulelor cerebrale.

    Prof. dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru, ne-a explicat, pe larg cum se manifestă maladia, precum și ce măsuri ajută la încetinirea progresiei bolii și la îmbunătățirea vieții pacienților.

    Află de aici care sunt diferențele între psiholog și psihiatru. La care dintre ei mergi în funcție de simptome

    Ce este boala Alzheimer

    boala alzheimer. creierul se atrofiaza si sunt afectate tot mai multe zone

    Smart Living: Am ajuns să asociem înaintarea în vârstă cu apariția bolii Alzheimer și a altor boli degenerative. E un lucru firesc ca aceste afecțiuni să apară la vârstnici sau nu neapărat?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Din păcate, odată cu creșterea speranței de viață, crește și incidența bolilor degenerative. Modalitățile de prevenire a acestor afecțiuni este intens studiată, în acest moment, la nivel mondial. Totuși, asocierea obligatorie a vârstnicului cu maladia Alzheimer este greșită, mai ales că reprezintă doar o parte din totalul demențelor diagnosticate.

    Smart Living: Ce este, de fapt, temuta maladie Alzheimer?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Din punct de vedere anatomopatologic, demența Alzheimer este caracterizată printr-o atrofie cerebrală generalizată, însoțită de o deteriorare cognitivă lentă, la început.

    Sunt descrise atrofia scoarței cerebrale la nivelul ariilor parietale, temporale și occipitale, leziuni ale hipocampusului și dilatarea ventriculilor cerebrali. Diagnosticul de certitudine este unul histopatologic.

    Găsește aici primele semne ale demenței. Cât e de grav că nu-ți găsești cuvintele sau că uiți unde sunt cheile.

    Demența Alzheimer: simptome la debut 

    Smart Living: A scăzut vârsta de apariție a bolilor degenerative?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Nu se poate afirma că a scăzut vârsta de apariție a bolilor degenerative cerebrale. Evoluția continuă a metodelor de diagnostic a condus le depistarea precoce a acestora și, implicit, la o abordare terapeutică de tip preventiv.

    Smart Living: Există semne prevestitoare, de debut, pentru demența Alzheimer?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Nu putem vorbi în medicină de semne prevestitoare. Există însă unele simptome care pot fi observate precoce și care marchează un debut insidios al acestei patologii.

    Primele simptome de demență Alzheimer sunt legate, mai ales, de afectarea memoriei recente, fără să existe indicii privind regresul cognitiv.

    Citește aici care poate fi un alt semn care poate marca un început de demență Alzheimer.

    EXTRA INFO

    Primele semne ale demenței Alzheimer

    Simptomele de debut ale bolii Alzheimer pot fi atât de subtile, încât sunt ușor de trecut cu vederea. În stadiile incipiente, persoana afectată are, cel mai probabil, probleme în a reține informații recente. Aceasta pentru că boala începe, de obicei, cu afectarea zonelor din creier responsabile cu asimilarea de noi informații. Persoana respectivă va adresa aceeași întrebare de mai multe ori, va uita că a purtat anumite conversații, întâlniri importante, va pune obiectele în locuri neobișnuite. Iată un top 10 al celor mai comune simptome de debut ale demenței Alzheimer:
    pierderea unor obiecte și imposibilitatea de a rememora ce ai făcut cu obiectele respective;
    pierderi de memorie care afectează viața de zi cu zi: nu mai știi câți bani ai, nu mai știi să ajungi la magazinele obișnuite etc.;
    dificultăți de planificare și de rezolvare a problemelor obișnuite;
    timp mai mult petrecut pentru activități obișnuite;
    pierderea frecventă a noțiunii timpului;
    dificultăți în estimarea distanțelor și în distingerea culorilor;
    dificultăți în urmărirea și menținerea unei conversații;
    decizii greșite;
    retragerea din activități sociale la care participai în trecut;
    schimbări de personalitate și modificări frecvente ale stării de spirit, precum și un nivel crescut de anxietate.

    Maladia Azheimer, mai frecventă la femei

    Smart Living: La ce vârstă apare, de obicei, demența Alzheimer?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Boala Alzheimer este o patologie specifică persoanelor de peste 65 de ani, incidența variind de la aproximativ 1% la persoanele cu vârsta de 65 de ani și ajungând până la o incidență de 10% în rândul persoanelor de peste 85 de ani.

    Există, de asemenea, și forme ale maladiei în care debutul este precoce și apare în decada 40-50 de ani.

    Smart Living: Apare mai des în cazul femeilor sau al bărbaților?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Studiile arată, în general, o incidență mai mare în rândul femeilor. Pe de altă parte, această incidență poate fi influențată, într-o oarecare măsură, și de speranța de viață mai mare la femei.

    De la formele ușoare de boală Alzheimer, la nevoia de instituționalizare: evoluție

    Smart Living: Tuturor, indiferent de vârstă, ni se întâmplă să uităm numele unor persoane, unde am parcat mașina sau ce-am făcut cu telefonul mobil. Pot fi toate acestea semnale de alarmă care să ne pună în gardă vizavi de o posibilă boală?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Aceste simptome pot marca debutul unei patologii degenerative cerebrale. Ele trebuie însă interpretate de către specialiști în contexe specifice. Atunci când frecvența tulburărilor mnezice (n.r. – de memorie) este crescută, devine imperioasă o evaluare psihiatrică și aplicarea de teste psihometrice.

    Pierderea memoriei nu este o condiție obligatorie odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, nu orice afectare a acesteia se traduce neapărat într-o patologie degenerativă cerebrală. Tulburările mnezice pot să apară într-o multitudine de patologii psihiatrice și neurologice.

    Găsește aici o listă a celor mai frecvente tulburări psihice la români.

    Smart Living: Care este, de obicei, evoluția bolii Alzheimer?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Evoluția bolii este variabilă cu accentuarea simptomelor. De la debutul cu simptomatologie caracterizată doar de alterări ușoare ale memoriei recente, se ajunge în formele avansate, în care pacienții trebuie instituționalizați în centre specializate pentru îngrijirea acestor pacienți.

    EXTRA INFO

    Simptome moderate și severe

    În timp, demența Alzheimer afectează mai multe zone ale creierului. Familia și prietenii apropiați vor vedea modificări de gândire și de comportament la cel afectat, înainte ca acesta să observe. La un moment dat, însă, bolnavul va recunoaște el însuși că este mai confuz și că nu mai poate fi la fel de atent la lucrurile din jur ca înainte. Semnele stadiului moderat și apoi sever de boală Alzheimer includ:

    îți recunoști cu dificultate prietenii și membrii familiei;
    întâmpini probleme de exprimare, de comunicare, de scris, de lucru cu numerele;
    nu mai poți să gândești limpede și logic;
    nu mai poți să înveți lucruri noi sau să gestionezi situații noi;
    ai izbucniri de furie;
    ai dificultăți la activitățile motorii simple, cum ar fi ridicatul de pe un scaun și aranjatul mesei;
    faci anumite mișcări repetitive și, uneori, ai spasme musculare;
    ai halucinații, ești irascibil și excesiv de suspicios;
    ai momente în care ești foarte agitat, anxios, neliniștit;
    în stadiile avansate, apar: pierderea controlului vezicii și al tranzitului intestinal; pierdere în greutate; convulsii; infecții cutanate; dificultăți la înghițire (disfagie).

    Smart Living: În afară de această formă de demență, mai sunt și alte boli care afectează memoria?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Toate demențele sunt caracterizate prin pierderi de memorie și deteriorare cognitivă. Există și alte categorii de afecțiuni psihiatrice în care sunt afectate, în diferite grade, componentele memoriei.

    Află de aici ce alte motive pot sta în spatele unor problemele cu memoria.

    Demența Alzheimer: simptome care să ne trimită la medic

    Smart Living: Cum este diagnosticată maladia Alzheimer? Cum şi când ar trebui făcut un prim consult la specialist?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Important este ca, la primele semne care arată o deteriorare cognitivă sau alte simptome din spectrul psihiatriei, să ne adresăm medicului specialist pentru evaluare și investigații suplimentare.

    De asemenea, este esențial să fim atenți la cei din anturajul nostru, mai ales dacă sunt persoane în vârstă, și să observăm orice schimbări anormale de comportament sau de comunicare.

    Smart Living: Ce se întâmplă cu pacientul după ce primește acest diagnostic? Cum i se schimbă viața?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Diagnosticul si instituirea tratamentului în fazele precoce ale bolii vor produce încetinirea degradării cognitive. Odată cu accentuarea simptomatologiei, pacientul nu mai este conștient de schimbările care se produc în jurul său, cea mai afectată fiind familia, în aceste cazuri.

    Activitățile care antrenează creierul, de ajutor în tratament

    Smart Living: Există modalități prin care poate fi prevenită demența Alzheimer?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Neexistând o cauză clar definită pentru această patologie, nu se poate vorbi de o medicină cu adevărat eficientă în prevenție. Diagnosticul precoce și instituirea unor tratamente pot duce la o încetinire semnificativă a progresiei bolii.

    Smart Living: Cât de mult ajută, totuși, cititul, jocurile care antrenează creierul și suplimentele de vitamine și minerale?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Absolut orice poate îmbunătăți metabolismul cerebral este benefic în tratamentul acestei maladii. De asemenea, antrenarea aptitudinilor cognitive și a memoriei reprezintă metode eficiente pentru încetinirea evoluției.

    Astfel, cititul, integramele, evocarea unor amintiri prin vizualizarea de imagini, de exemplu, pot stimula memoria.

    Există molecule care țin în frâu boala Alzheimer: tratament

    Smart Living: Știu că nu există o terapie care să vindece boala, dar ce face, de fapt, tratamentul și în ce constă?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Alături de elementele descrise anterior, există molecule care și-au demonstrat eficiența în împiedicarea evoluției bolii. Ținta tuturor metodelor de tratament este menținerea cât mai mult timp posibil a pacientului în mediul familial.

    Smart Living: Ce tratamente noi au apărut pentru boala Alzheimer?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Cercetările continuă de foarte mulți ani pentru a se găsi un remediu pentru această patologie. Terapiile farmacologice existente oferă încetinirea progresiei bolii.

    Din nefericire, peste 100 de molecule noi testate în ultimii zece ani nu au avut rezultatele scontate. Există însă și formule promițătoare care au ca țintă patogenia (n.r. – mecanismul de producere și de evoluție) afecțiunii, dar acestea sunt încă în faza de studii clinice.

    Smart Living: Dar ce se întâmplă dacă nu este tratată demența?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Absența tratamentului conduce, de obicei, la o evoluție mai rapidă a simptomatologiei.

    Cât trăiește un bolnav de Alzheimer 

    Smart Living: Care este speranța de viață a unui pacient cu demența Alzheimer?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Există unele elemente care pot diminua semnificativ speranța de viață, cum ar fi:

    • riscul crescut de traumatisme prin căderi accidentale,
    • pneumoniile asociate și alte complicații de decubit (n.r. – în condițiile în care pacientul ajunge să nu se mai poată mișca foarte mult și stă mult timp culcat în pat),
    • aspirarea de fragmente alimentare.

    EXTRA INFO

    Speranța de viață după diagnostic

    Persoanele cu demența Alzheimer trăiesc, în medie, între 4 și 8 ani după ce au primit diagnosticul, potrivit unor statistici. Totuși, trebuie ținut cont că, în multe cazuri, diagnosticul este pus târziu, în stadiile avansate ale maladiei. Dacă boala este depistată devreme și este instituit tratamentul care îi întârzie evoluția, iar bolnavul este bine îngrijit, speranța de viață poate crește considerabil: la 20 de ani după diagnostic.

    Măsuri care pot ușura viața pacientului cu maladia Alzheimer

    Smart Living: Ce trebuie să știe cei care au grijă de o persoană cu boala Alzheimer? Cum trebuie să trateze bolnavul?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Sprijinul familial este esențial pentru acești pacienți, atât cât timp pot beneficia de el. Clinica Mayo face niște recomandări pentru îmbunătățirea mediului de viață în această maladie:

    • plasarea tuturor obiectelor importante într-un singur loc,
    • organizarea sistematică a medicației,
    • întâlniri la ore fixe,
    • automatizarea plăților,
    • planificarea activităților pe calendar,
    • limitarea mobilierului la minimum necesar,
    • eliminarea oglinzilor, deoarece persoanele cu demența Alzheimer pot percepe distorsionat imaginile,
    • afișarea cât mai multor fotografii,
    • în ultimă instanță, purtarea unei brățări pentru identificare rapidă.

    Demența Alzheimer: cauze ereditare doar în 1% din cazuri

    Smart Living: Dacă cineva din familie are această boală, o voi face și eu ?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Este demonstrată o agregare familială pentru maladia Alzheimer, dar din fericire, aceasta reprezintă doar 1% din totalul pacienților.

    Problema trasmiterii ereditare se pune atunci când două generații succesive au fost afectate de boală.

    De ce apare boala Alzheimer: factori de risc

    Smart Living: Care sunt factorii de risc? Stresul ar putea fi de vină pentru declanșarea demenței?

    Prof. dr. Anamaria Ciubară: Factorii de risc demonstrați prin studii extinse pentru această afecțiune sunt:

    Află de aici ce regim alimentar ajută la scăderea colesterolului.

    Alți factori de risc țin de stilul de viață, respectiv, sedentarismul, obezitatea și fumatul.

    Citește aici care sunt modalitățile prin care poți, cu adevărat, să renunți la fumat, recomandate de medicul pneumolog.

    Logic ar fi ca și stresul să fie printre factorii de risc. Cu toate acestea, un studiu sistematizat al Asociației Mondiale de Alzheimer a arătat ca stresul poate fi corelat direct doar cu progresia bolii.

    De asemenea, se concluzionează în studiu că stresul poate fi cuantificat ca factor de risc indirect în apariția demențelor prin modificarea altor condiții clinice, cum ar fi anxietatea și depresia – corelate cu tulburările de somn.

    Găsește aici opt exerciții cu efect antistres imediat.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare