Cum se resimte în corp lipsa de magneziu. Principalele simptome și 5 situații în care ai nevoie de suplimente
Lipsa de magneziu provoacă simptome variate pe care mulți dintre noi le ignoră la început. Acest mineral esențial este implicat în numeroase funcții ale organismului, de la menținerea echilibrului muscular până la susținerea sistemului nervos. Un aport insuficient poate afecta serios starea fizică și mentală, mai ales pe termen lung.
Conform National Institutes of Health din SUA (NIH), necesarul zilnic de magneziu variază în funcție de vârstă și sex. Femeile au nevoie de 310-400 mg, iar bărbații de 400-420 mg. Cu toate acestea, aproape 50% din locuitorii țărilor occidentale din Europa și Statele Unite nu au suficient magneziu în alimentație, iar deficitul poate apărea pe fondul unor probleme de sănătate sau al unui stil de viață dezechilibrat.
„Aportul zilnic de magneziu ar trebui să fie de cca 300 mg la femei, respectiv 400 mg la bărbați, fiind necesar un aport mai mare în cazul unui efort fizic susținut. Aportul acestuia ar trebui să fie însoțit de un aport optim de vitamina B6 pentru ca rolul acestui mineral să se realizeze în mod corespunzător.”
– Dr. Ionuț Ștefan, medic primar chirurgie generală și oncologică, consultant de nutriție
Principalele simptome care arată lipsa de magneziu
Simptomele lipsei de magneziu pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni, mai ales în fazele incipiente. Printre primele semne care ar trebui să ne atragă atenția se numără:
- Oboseala persistentă – stările de epuizare fizică apar frecvent chiar și după o perioadă suficientă de odihnă.
- Slăbiciunea musculară – un nivel scăzut de magneziu poate influența echilibrul potasiului din mușchi, provocând senzația de slăbiciune.
- Crampele și spasmele musculare – acestea sunt simptomele cele mai evidente, cauzate de excitația nervoasă crescută în lipsa magneziului.
- Tulburările digestive – greața, pierderea poftei de mâncare și chiar vărsăturile pot fi semne timpurii ale unui deficit.
Pe măsură ce avansează, lipsa de magneziu are simptome mai severe, cum ar fi:
- Amețeli și senzații de amorțeală – sistemul nervos este afectat treptat și pot apărea furnicături sau amorțeli.
- Aritmii cardiace – perturbarea ritmului cardiac apare din cauza dezechilibrului electrolitic produs de lipsa magneziului.
- Modificări ale dispoziției – apatia, iritabilitatea și chiar stările depresive pot apărea în cazul unui deficit prelungit.
În cazurile severe, lipsa de magneziu provoacă simptome periculoase precum convulsii, hipertensiune arterială și tulburări grave de ritm cardiac, care necesită intervenție medicală imediată.
Cum ne afectează lipsa de magneziu
Lipsa de magneziu poate influența funcționarea mai multor sisteme din corp, determinând simptome vizibile și complicații serioase dacă nu este corectată.
Sistemul muscular
Spasmele și crampele musculare sunt printre primele semne ale deficitului de magneziu. Acest mineral reglează echilibrul dintre contracțiile și relaxarea mușchilor, prevenind hiperactivarea acestora. Când nivelul magneziului scade, calciul se acumulează excesiv în celulele nervoase, suprastimulând nervii care coordonează mușchii. Astfel apar spasme involuntare, tremurături și senzația de încordare persistentă.
În cazuri mai grave, deficitul poate duce la convulsii, o manifestare extrem de periculoasă care necesită asistență medicală imediată. Deși aceste simptome pot avea și alte cauze, precum stresul sau consumul excesiv de cofeină, lipsa de magneziu rămâne un factor important care nu trebuie neglijat.
Persoanele diagnosticate cu boli neuromusculare, cum sunt scleroza multiplă, distrofia musculară sau miastenia gravis, sunt și mai vulnerabile. Un nivel insuficient de magneziu poate agrava simptomele deja existente, amplificând slăbiciunea musculară și spasmele.
Sistemul cardiovascular
Deficitul de magneziu poate afecta semnificativ funcționarea inimii, provocând tulburări de ritm cardiac (aritmii) și hipertensiune arterială. Magneziul reglează echilibrul electrolitic și controlează semnalele electrice transmise în mușchiul cardiac. Când acest echilibru este perturbat, apar palpitațiile și bătăile neregulate ale inimii, care pot evolua în probleme mai severe dacă nu sunt tratate.
Un studiu publicat în 2018 a arătat că suplimentarea cu sulfat de magneziu poate reduce cu 12% riscul de aritmii ventriculare și cu 13,5% riscul de aritmii supraventriculare.
Pentru persoanele care suferă de hipertensiune arterială, magneziul poate fi benefic, deoarece contribuie la relaxarea vaselor de sânge și la scăderea tensiunii. Femeile însărcinate prezintă un risc mai mare de hipertensiune, motiv pentru care medicii le recomandă, în unele cazuri, suplimente de magneziu pentru prevenirea complicațiilor.
Sistemul osos
Aproximativ 60% din magneziul din organism se află în oase, unde consolidează structura și susține rezistența acestora. Un deficit prelungit poate reduce densitatea osoasă, crescând riscul de osteoporoză. Lipsa magneziului scade și nivelul calciului din sânge, afectând absorbția acestuia și compromițând astfel sănătatea sistemului osos.
Factorii care pot înrăutăți efectele carenței de magneziu asupra oaselor includ:
- înaintarea în vârstă,
- lipsa mișcării regulate,
- deficitul de vitamine precum D și K, esențiale pentru sănătatea oaselor.
Fără un aport suficient de magneziu, structura osoasă devine mai fragilă, iar riscul fracturilor crește semnificativ.
Sistemul nervos
Un nivel scăzut de magneziu poate influența funcționarea sistemului nervos, afectând și echilibrul emoțional și mental. Carența poate duce la tulburări precum depresia, anxietatea și insomnia.
Cercetările arată că magneziul este implicat în transmiterea semnalelor între neuroni. Când nivelul său scade, apar tulburări de dispoziție și dificultăți de concentrare. O analiză sistematică realizată în 2023 a confirmat că suplimentele de magneziu au contribuit la atenuarea simptomelor depresive la persoanele cu carențe ușoare.
În plus, potrivit studiilor recente, suplimentarea poate atenua anxietatea moderată și îmbunătăți calitatea somnului, fiind o opțiune naturală pentru cei care suferă de insomnie. Apatia, adică lipsa de energie și motivație, poate fi un alt semnal al deficitului. Dacă nu este tratată, această stare poate afecta viața de zi cu zi, ducând la izolarea socială și scăderea performanței profesionale.
- Citește și: „Când sunt apatic, nu prea e nimic care să mă motiveze.“ Cum arată și ce pot să transmită semnele de apatie
Sistemul respirator
Magneziul poate ajuta la relaxarea căilor respiratorii, facilitând respirația la persoanele care suferă de astm.
Un studiu din 2019 a scos la iveală că magneziul are proprietăți antiinflamatoare și bronhodilatatoare, fiind folosit în tratamentul crizelor severe de astm. Totuși, eficiența suplimentelor în formele mai ușoare ale bolii necesită cercetări suplimentare.
Probleme suplimentare asociate deficitului de magneziu
În afara simptomelor evidente, lipsa de magneziu poate agrava sau favoriza apariția altor probleme de sănătate:
- Migrene – lipsa acestui mineral este asociată cu dureri de cap frecvente și intense.
- Diabet de tip 2 – nivelurile scăzute de magneziu afectează sensibilitatea organismului la insulină, îngreunând metabolismul glucozei.
Pe termen lung, carența de magneziu poate contribui la dezvoltarea unor afecțiuni grave, precum hipertensiunea, insuficiența renală și accidentul vascular cerebral.
5 situații când e recomandat să luăm magneziu
Suplimentarea cu magneziu devine necesară în anumite situații, mai ales atunci când alimentația nu reușește să asigure aportul necesar.
Dietele dezechilibrate, disociate sau monotone pot duce la carențe de magneziu. „Suplimentele sunt necesare doar în cazul unui efort fizic intens și în lipsa consumului alimentelor care îl conțin, din diferite motive“, atrage atenția dr. Ionuț Ștefan.
Iată 5 situații în care pot fi neceserare suplimente cu magneziu:
- Alimentație deficitară – persoanele care consumă rar legume verzi, nuci, semințe sau cereale integrale sunt mai expuse riscului de deficit.
- Probleme digestive – bolile inflamatorii intestinale, pancreatita sau boala celiacă pot reduce absorbția magneziului din alimente.
- Diabet și rezistență la insulină – nivelul ridicat de glucoză accelerează eliminarea magneziului prin urină, agravând deficitul.
- Consumul excesiv de alcool – alcoolul afectează direct absorbția și eliminarea magneziului din organism.
- Perioade de stres intens – în condiții de stres prelungit, corpul folosește mai mult magneziu, lucru care poate duce la epuizarea rezervelor.
Este important ca suplimentele de magneziu să fie administrate sub supravegherea medicului. Dozele mari pot provoca tulburări digestive, cum ar fi diareea sau crampele abdominale. De asemenea, suplimentele pot interacționa cu anumite medicamente, cum ar fi diureticele sau tratamentele pentru inimă.
Surse naturale de magneziu
O modalitate sigură și eficientă de a preveni lipsa de magneziu este printr-o alimentație echilibrată. Cele mai bune surse de magneziu includ:
- Legumele verzi – spanacul, varza kale și broccoli sunt printre cele mai bogate alimente în magneziu.
- Fructele oleaginoase – migdalele, nucile caju și semințele de dovleac au un aport important.
- Cerealele integrale – ovăzul, quinoa și orezul brun sunt opțiuni excelente pentru un aport zilnic constant.
- Leguminoasele – lintea, năutul și fasolea sunt ușor de integrat în dietă.
- Lactatele – iaurtul și laptele conțin magneziu în cantități moderate.
Pentru persoanele care practică activități fizice intense sau care sunt supuse unui stres constant, suplimentarea poate fi o soluție, dar trebuie făcută cu responsabilitate. În caz contrar, riscul de efecte adverse crește.
Citește și: Alimente bogate în magneziu. Cele mai bune surse și cum să le consumi
