Ce înseamnă vitamina K și de ce este atât de importantă pentru organism

Te întrebi ce înseamnă vitamina K? Ei bine, vitamina K joacă un rol cheie în coagularea sângelui, prevenind sângerarea excesivă. Cum sursele în care se găsește sunt multiple și diverse, vitamina K nu este, de obicei, folosită ca supliment alimentar. Carențele apar rar și doar în cazul anumitor boli intestinale sau în cel al folosirii unor medicamente.

Vitamina K este, de fapt, un grup de compuși. Cei mai importanți dintre aceștia par să fie vitamina K1 și vitamina K2. Principalele surse alimentare pentru vitamina K1 sunt legumele, în special, cele cu frunze verzi. Vitamina K2 este formată dintr-un grup de compuși care se obțin, în mare parte, din carne, brânzeturi și ouă.

Citește și despre cum se manifestă alergia la ouă și ce soluții de tratament are

Ce înseamnă vitamina K și care sunt diferențele dintre vitamina K1 și K2

Principala funcție a tuturor tipurilor de vitamina K este de a activa proteinele care servesc roluri importante în coagularea sângelui, sănătatea inimii și sănătatea oaselor.

Cu toate acestea, din cauza diferențelor de absorbție, vitamina K1 și K2 ar putea avea efecte diferite asupra sănătății.

În general, vitamina K1 găsită în plante este slab absorbită de organism. Un studiu a scos la iveală că, din totalul vitaminei k din plante, organismul poate absorbi mai puțin de 10%.

Despre absorbția vitaminei k2 se cunosc mai puține lucruri, însă experții cred că aceasta poate fi reținută mai ușor de organism, pentru că se găsește adesea în alimentele care conțin grăsimi. Acest lucru se datorează faptului că vitamina K este o vitamină liposolubilă. Vitaminele liposolubile sunt absorbite mult mai bine atunci când sunt consumate împreună cu grăsimi alimentare.

Citește și despre semnele care anunță o carență de vitamine și de minerale

În plus, vitamina K2 are capacitatea de a circula în sânge mai mult timp decât vitamina K1. În condițiile în care vitamina K1 poate rămâne în sânge doar câteva ore, unele forme de vitamina K2 pot rămâne în sânge zile întregi.

Unii cercetători consideră că timpul de circulație mai lung al vitaminei K2 îi permite să fie mai bine utilizată de țesuturile localizate în întregul corp. Vitamina K1 este transportată în principal și utilizată de către ficat.

Studiile care au investigat beneficiile pentru sănătate ale vitaminei K au sugerat că ar putea beneficia de coagularea sângelui, sănătatea oaselor și sănătatea inimii.

Rol major în coagularea sângelui

Mai multe proteine ​​implicate în coagularea sângelui depind de vitamina K pentru a-și îndeplini rolul. Fără acest mecanism, am putea sângera și excesiv și muri chiar și din cauza unei răni minore.

Unele persoane au tulburări de coagulare a sângelui și urmează tratament cu un medicament numit warfarină pentru a preveni coagularea prea rapidă a sângelui. Dacă luați acest medicament, ar trebui să mențineți aportul de vitamina K consistent, datorită efectelor sale benefice.

Prin urmare, este probabil o idee bună să monitorizați alimentele bogate în vitamina K1, precum și vitamina K2 dacă luați warfarină.

EXTRAINFO. Coagularea sângelui: ce înseamnă

Coagularea sângelui este un proces normal ce presupune o transformare a sângelui din stare lichidă în stare de gel. Presupune formarea unui cheag de sânge și are rolul de a opri sângerările. În lipsa acestui proces, corpul uman nu s-ar putea vindeca, în cazul unor răni, și ar sângera fără oprire.

Vitamina K, beneficii pentru sănătatea oaselor

Mulți experți din sănătate sunt de părere că vitamina K activează proteinele necesare creșterii și dezvoltării oaselor.

Mai multe studii observaționale au corelat nivelul scăzut de vitamina K1 și K2 cu un risc mai mare de fracturi osoase.

Tosuși, majoritatea studiilor controlate care examinează efectele suplimentelor de vitamina K1 asupra pierderii osoase au fost neconcludente și nu arătat beneficii importante.

În general, studiile realizate până acum au fost oarecum inconsistente, dar dovezile actuale au fost suficient de convingătoare pentru ca Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor să concluzioneze că vitamina K este implicată direct în menținerea sănătății oaselor.

Vitamina K2, beneficii importante pentru sănătatea inimii

Pe lângă coagularea sângelui și sănătatea oaselor, vitamina K pare să joace un rol important și în prevenirea bolilor de inimă.

Vitamina K activează o proteină care ajută la prevenirea depunerii calciului pe pereții arterelor, comform studiilor. Aceste depozite de calciu contribuie la dezvoltarea plăcii de aterom, ducând la blocarea sau îngustarea vaselor de sânge.

Citește și despre ateroscleroză, afecțiunea silențioasă care duce la infarct și accident vascular cerebral. Cum vă protejați

Câteva cercetări observaționale au sugerat că vitamina K2 este mai eficientă decât vitamina K1 la reducerea acestor depozite de calciu și la scăderea riscului apariției bolilor de inimă. Cu toate acestea, nu este recomandat să începeți să luați suplimente de vitamina K ”după ureche”.

Vitamina K, rol în funcționarea normală a plămânilor

Cercetările recente au scos la iveală că vitamina K poate avea un impact semnificativ asupra sănătății pulmonare. Mai exact, nivelurile adecvate de vitamina K sunt asociate cu o funcție pulmonară optimă.

Unul dintre mecanismele prin care vitamina K influențează funcția pulmonară este legat de o proteină specifică numită Matrix Gla Protein (MGP). Această proteină joacă un rol crucial în prevenirea calcifierii excesive a țesutului pulmonar, ceea ce ar putea contribui la deteriorarea funcției pulmonare. Activarea acestei proteine (MGP) necesită vitamina K. În absența unei cantități suficiente, această proteină rămâne într-o formă inactivă, cunoscută sub denumirea de dephosphorylated-uncarboxylated MGP (dp-ucMGP).

Astfel, vitamina K contribuie la menținerea integrității țesutului pulmonar și la prevenirea calcifierii excesive care ar putea afecta funcția pulmonară.

Un studiu recent care a implicat peste 4000 de participanți a arătat că nivelurile scăzute de vitamina K sunt asociate cu o funcție pulmonară deficitară, ceea ce poate spori riscul dezvoltării afecțiunilor respiratorii precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astmul și respirația șuierătoare.

„A crescut recent interesul pentru vitamina K dincolo de rolul său în coagulare. Puține studii s-au concentrat pe legătura dintre vitamina K și bolile pulmonare, iar majoritatea dintre acestea s-au axat pe grupuri mici de pacienți. Am vrut să explorăm acest subiect în cadrul unei populații generale mai mari, deoarece acest lucru ar putea avea importanță pentru recomandările privind dieta și suplimentele de vitamine, atât pentru grupurile de pacienți cu afecțiuni pulmonare, cât și pentru publicul larg,” a explicat dr. Torkil Jespersen, autorul studiului.

Cercetătorii au precizat însă că sunt necesare cercetări ulterioare pentru a clarifica aceste aspecte și pentru a evalua potențialul beneficiu al suplimentării cu vitamina K în susținerea sănătății pulmonare.

Vitamina K în alimente

”Sursele diverse de vitamina K fac să întâlnim rareori deficit în condiții obișnuite. Când vorbim de alimente care conțin vitamia K, cele mai bune surse sunt asparagus, spanacul, broccoli, fasolea verde, dar și ouă, căpșuni, ficat.”

Dr. Eduard Adamescu, medic primar diabet, nutritie, boli metabolice, doctor în științe medicale.

Un nivel prea scăzut de vitamina K este periculos deoarece poate crește riscul de sângerare necontrolată. Deși deficiențele de vitamina K sunt rare la adulți, acestea sunt foarte frecvente în cazul nou-născuților. Pentru a preveni sindromul hemoragic, fiecărui nou-născut îi este administrată o doză injectabilă de vitamina k.

Dozare vitamina k

”Doza zilnică recomandată este variabilă în funcție de vârstă, de exemplu un nou născut are nevoie de 2micrograme/zi, iar la adulți depinde de sex, o femeie de aprox. 90micrograme/zi, iar un bărbat 120 micrograme/zi.”

Dr. Eduard Adamescu, medic primar diabet, nutritie, boli metabolice, doctor în științe medicale.

GRUP	APORT NORMAL
Copii 0-6 luni	2 micrograme / zi
Copii 7-12 luni	2,5 micrograme / zi
Copii 1-3 ani	30 micrograme / zi
Copii 4-8 ani	55 micrograme / zi
Copii 9-13 ani	60 micrograme / zi
Fete 14-18 ani	75 micrograme / zi
Femei începând cu 19 ani	90 micrograme / zi
Femei însărcinate sau care alăptează (19-50 ani)	90 micrograme / zi
Femei însărcinate sau alăptează (sub 19 ani)	75 micrograme / zi
Băieți 14-18 ani	75 micrograme / zi
Bărbați începând cu 19 ani	120 micrograme / zi

Surse alimentare de Vitamina K1

Alimentele cu frunze verzi sunt o sursă bogată de vitamina K1. Vă prezentăm, mai jos, ce cantitate de vitamin K1 se găsește într-o porție (aproximativ 120 grame) de verdețuri:

• Kale: 1.062 mcg
• Varză de Bruxelles: 218 mcg
• Spanac: 889 mcg
• Broccoli: 220 mcg
• Varză: 1.059 mcg

Află prin ce moduri delicioase poți găti broccoli. 10 idei, de la aperitiv, salată și supă, la paste, garnitură sau fel unic

Surse alimentare de Vitamina K2

Sursele alimentare de vitamina K2 variază în funcție de subtip. Subtipul numit MK-4 se găsește în unele produse animale și este singura formă care nu este produsă de bacterii. Carnea de pasăre, gălbenușurile de ou și untul sunt cele mai bune surse.

Subtipurile MK-5 până la MK-15 sunt forme de vitamina K2 produse de bacterii și deseori se găsesc în alimentele fermentate.

Natto, un preparat popular japonez obținut din soia fermentată, este deosebit de bogat în MK-7.

Anumite brânzeturi tari și moi sunt, de asemenea, surse bune de vitamina K2, sub formă de MK-8 și MK-9.

În ceea ce privește vitamina K în carne, un studiu recent a scos la iveală că mai multe produse din carne de porc conțin subtipuri vitamina K2 ca MK-10 și MK-11.

Iată ce cantitate de vitamin K2 se găsește la suta de grame, în următoarele alimente:

• Natto: 1.062 mcg
• Carne de porc: 383 mcg
• Brânzeturi tari: 76 mcg
• Tocator de porc (cu os): 75 mcg
• Pui: 60 mcg
• Brânzeturi moi: 57 mcg
• Gălbenuș de ou: 32 mcg

E bine sau nu să mănâci carne în fiecare zi? Află răspunsul specialistului, din acest material

Carența de vitamina K în cazul adulților

Deși sunt rare, în cazul adulților, carențele de vitamina k pot apărea, potrivit medicului nutritionist Eduard Adamescu, în următoarele situații:

• boli intestinale care împiedică absorbția, cum ar fi boala Crohn sau boala celiacă activă,
• în condiții de malnutriție severă,
• consum exagerat de alcool,
• ingestia unor medicamente care interferă cu acțiunea vitaminei K (anticoagulante orale, unele antibiotice, antiacide, citostatice, antiepileptice etc.).

”În aceste cazuri apar sângerări, ca principal simtom al carenței, în diverse teritorii, gingival, în urină, scaun, etc. Acestea, în lipsa tratamentului, pot fi severe și pot pune în pericol pacientul. Tratamentul înseamnă administrarea de vitamina K injectabil de către personalul medical.”

Dr. Eduard Adamescu, medic primar diabet, nutritie, boli metabolice, doctor în științe medicale.

Carența de vitamina K în Covid

Un nou studiu a scos la iveală că deficitul de vitamina K era evident în cazul pacienților cu forme severe și letale de COVID-19. Lipsa acestei vitamine a fost asociată cu ”furtuna de citokine”, complicațiile trombotice, leziunile multiple de organe și mortalitate aridicată, sugerând un rol cheie al vitaminei K în patologia COVID-19.

Vitamina k, contraindicații

Interacțiuni. Multe medicamente pot interfera cu efectele vitaminei K. Acestea includ:

• antiacide,
• anticoagulante orale,
• antibiotice,
• aspirină,
• citostatice,
• antiepileptice,
• statine.

Cum se administrează vitamina K fiole și vitamina K pastile

”Nu se recomandă, în general, suplimente cu vitamina K în absența recomandării medicale, deși acestea rareori pot atinge o cantitate care să expuna pacientul unui pericol. Riscul ar fi de hipercoagulabilitate și tromboze”.

Dr. Eduard Adamescu, medic primar diabet, nutritie, boli metabolice, doctor în științe medicale.

Vitamina K sau fitonadiona este disponibilă, atât sub formă injectabilă, cât și orală. Vitamina K orală este disponibilă sub formă de tablete de 5 mg. Există însă un interes pentru utilizarea vitaminei K injectabile pe cale orală. Iată care e doza zilnică recomandată, în funcție de vârstă, pentru probleme de coagulare sau sângerări abundente.

Grupă de vârstă	Vitamina K pastile	Vitamina k fiole (injectabil/oral)
Adulți și adolescenți	2,5 până la 25 miligrame (mg), rareori până la 50 mg	2,5 până la 25 mg, rareori până la 50 mg
Copii	Nerecomandat	0,5 până la 1 mg, injectată în mușchi sau sub piele, imediat după naștere. Doza poate fi repetată după șase până la opt ore, dacă este necesar.

Câte fiole de vitamina K se iau pe zi

Vitamina K injectabilă poate fi administrată pe cale orală folosind formula injectabilă nediluată. Dacă te gândești că vitamina K oprește menstruația, ei bine acesta e doar un mit. Această vitamină poate însă reduce fluxul de sânge, în cazul menstruațiilor abundente. Totuși, nu e recomandat să apelezi la vitamina K fiole pentru menstruația dacă nu o faci la sfatul și sub îndrumarea unui medic.