Legumele și fructele vândute la marginea drumului, în fața casei, direct din curte pot părea mai proaspete, mai sănătoase și adevărate, prin comparație cu cele din supermarketuri. Totuși, cât de sigure sunt aceste produse? Prof. dr. Nastasia Belc, directoarea Institutului de Bioresurse Alimentare, explică într-un interviu pentru SmartLiving.ro la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm alimente, de ce eticheta contează la fel de mult ca proveniența produselor și cum pot lanțurile scurte de aprovizionare să aducă beneficii atât consumatorilor, cât și producătorilor locali.
Denumirea de „produs local“, direct de la producător, nu este o garanție în sine a calității și siguranței alimentare. Ceea ce contează este dacă alimentul provine dintr-un circuit verificat, dacă a fost transportat și depozitat corect și, în plus, dacă oferă informațiile corecte despre ingrediente și compoziție nutrițională. Piețele volante autorizate sunt controlate de autorități, explică prof. dr. Nastasia Belc, directorul Institutului de Bioresurse Alimentare, însă cumpărătorii trebuie să fie atenți mai ales la etichetare, în special în cazul produselor vândute la vrac, și la respectarea lanțului frigorific. În schimb, produsele vândute pe marginea drumului pot avea o proveniență incertă, de cele mai multe ori nu sunt testate pentru pesticide și nitrați și pot fi expuse poluării. SmartLiving.ro a discutat cu prof. dr. Nastasia Belc despre sursele sigure pentru alimente, dar și despre ce mai înseamnă astăzi o alimentație sănătoasă.
Piețele volante sunt verificate de autorități
SmartLiving.ro: Cât de sigur este să cumpărăm alimente din piețele volante și la ce ar trebui să fim atenți?
Prof. dr. Nastasia Belc: În mod normal, produsele vândute în piețele volante autorizate sigure pentru consum, deoarece sunt verificate de direcțiile sanitar-veterinare, de organizațiile din subordinea Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și așa mai departe. Problema poate apărea însă la etichetare, mai ales în cazul alimentelor vândute vrac sau porționate. E important să îți poți lua informații despre conținutul de sare, zahăr sau grăsimi dintr-un aliment. Recomandarea este să mâncăm mai puțin gras, mai puțin dulce, mai puțin sărat, dar, dacă alegem un aliment cu 80% grăsime, măcar să știm ce cumpărăm. Cumpărătorul trebuie să poată afla câtă sare, cât zahăr și câte grăsimi conține un produs. Deci, este esențial să cumpărăm produsele în cunoștință de cauză, iar în unele piețe volante nu sunt sigură că toate informațiile nutriționale sunt întotdeauna disponibile.
SmartLiving.ro: Mai sunt și alte aspecte la care ar fi bine să fim atenți?
Prof. dr. Nastasia Belc: Trebuie să fim atenți, în primul rând, la condițiile de depozitare și de transport. Știm că alimentele perisabile trebuie păstrate la termperaturile recomandate, iar cele refrigerate sau congelate trebuie transportate în mașini prevăzute cu sisteme care nu întrerup lanțul frigorific. Conservele, cum sunt borcanele cu zacuscă, nu reprezintă niciun pericol, însă e nevoie să fie etichetate corespunzător. Ar fi necesară dezvoltarea unei rețele alimentare la nivel local – așa-numitele foodhub-uri – în care produsele locale, ale micilor producători, să poată fi vândute într-un cadru organizat. E păcat să nu le valorificăm, pentru că sunt gustoase și păstrează tradiția locală. Dar trebuie comercializate într-un sistem organizat, clar reglementat, care să le garanteze siguranța.
SmartLiving.ro: Cum ar funcționa o astfel de rețea?
Prof. dr. Nastasia Belc: O astfel de rețea ar trebui extinsă dincolo de producători și procesatori și să includă asociațiile de consumatori, operatorii de catering și instituțiilor care oferă mese, cum sunt grădinițele, școlile, spitalele sau căminele de bătrâni. Toate acestea ar putea să colaboreze direct, fiind în proximitate. De pildă, un producător ar ști că poate livra fructe sau legume proaspete unei școli din apropiere. Ideea ar fi ca instituțiile și serviciile care asigură mesele să aibă acces mai ușor la producătorii și prcesatorii locali.
Lanțurile de distribuție locale sunt mai sănătoase
SmartLiving.ro: Vă referiți la trasabilitatea care există în momentul de față în supermarketuri, de unde știm că luăm produse atent verificate?
Prof. dr. Nastasia Belc: Un food hub bine organizat ar putea asigura trasabilitatea produselor și, în același timp, ar putea oferi alimente mai proaspete, deoarece acestea provin din apropiere și nu sunt transportate de la distanțe mari. În supermarketuri găsim la raft roșii din Turcia, Grecia sau Spania. Am văzut chiar și pere din America de Sud. Însă, atunci când ne referim la produse locale, lanțul scurt de distribuție poate reduce timpul de transport și nevoia unor tratamente menite să le prelungească durata de păstrare, administrate după recoltare. Prin colaborare dintre producători, asociațiile consumatorilor și, să zicem, ONG-urile care promovează mâncarea sănătoasă, produsele locale și tradiționale ar putea fi mai bine cunoscute și mai populare. S-ar putea realiza chiar și un catalog al alimentelor locale.
SmartLiving.ro: Care sunt, pe scurt, avantajele acestor lanțuri de distribuție mai scurte?
Prof. dr. Nastasia Belc: Principalul avantaj este prospețimea ingredientelor, în special a legumelor și fructelor, care contează foarte mult pentru gustul alimentelor și al preparatelor.
Lanțurile scurte, pe lângă faptul că sunt mai sustenabile din punctul de vedere al transportului, al emisiilor de gaze, al conservării, pot fi mai sănătoase pentru consumator.
De ce să evităm produsele vândute în fața curții
SmartLiving.ro: Ce părere aveți despre alimentele vândute la marginea drumului? Putem presupune că sunt mai naturale pentru că provin direct din gospodăria vânzătorului?
Prof. dr. Nastasia Belc: În primul rând, nu putem verifica întotdeauna proveniența acestor produse. Faptul că fructele sau legumele sunt expuse în fața unei porți și prezentate drept „direct de la producător“ nu dovedește că provin din gospodăria respectivă. Uneori mai vedem un tir care vine cu produse din Turcia, spre exemplu, și distribuie produsele agricole, iar produsele respective sunt, practic, revândute în fața unei porți. În al doilea rând, alimentele respective nu sunt analizate, nu beneficiază de analize privind conținutul de pesticide, de substanțe agrochimice, așa cum se întâmplă în piețele volante, unde vin reprezentanții direcțiilor sanitar veterinare și fac verificări.
Poate că omul care vinde produse la marginea drumului nu știe cum să folosească o anumită substanță sau poate pune mai mult îngrășământ, că așa consideră el că e mai bine. Nu e mai bine, că produsul rezultat va conține mai mult nitrat. Deci nu e sigur să cumpărăm produse de pe marginea drumului.
SmartLiving.ro: Plus că stau și în noxe, dacă e un drum circulat…
Prof. dr. Nastasia Belc: Exact. Produsele ținute neprotejate lângă un drum intens circulat pot intra în contact cu praful și particulele provenite din trafic, de exemplu, benzen. Sunt atât de multe noxe și substanțe chimice pe drum, încât că e mai bine să ne ferim de astfel de achiziții. Dacă cumperi o dată la șase luni nu e nicio problemă. Organismul are destule pârghii să elimine substanțele rele, dar dacă devine o practică și consumi astfel de alimente des, contează.
Expunerea și cantitatea fac diferența. Un aliment are și părți bune, și părți rele. Dacă consum cantități mari dintr-un aliment, am parte de multe părți bune, dar și de multe părți rele.
Problema cu substanțele nocive care se pot regăsi în anumite alimente este că se acumulează în țesutul adipos și nu se elimină. În plus, o persoană care vrea să slăbească rapid înregistrează o concentrație crescută de substanță toxică per kilogram corp.
„Este important să nu să mâncăm aceeași mâncare tot timpul“
SmartLiving.ro: Ce presupune astăzi o alimentație echilibrată și cum poate contribui la reducerea riscului de diabet și boli cardiovasculare, afecțiuni cu o povară importantă în România?
Prof. dr. Nastasia Belc: Este esențial să mâncăm variat, pentru a-i asigura organismului substanțe nutritive diferite, din mai multe surse. Varietatea poate reduce și expunerea repetată la aceeași substanță toxică provenită dintr-o singură categorie de alimente. Contează însă foarte mult cantitatea consumată într-o zi, aportul caloric, proporția de zahăr, de sare și tipurile de grăsimi. Excesul de sodiu favorizează creșterea tensiunii arteriale, iar acesta nu provine doar din sarea pe care o adăugăm în mâncare, ci și din numeroase produse procesate.
SmartLiving.ro: În ce produse mai întâlnim sodiu?
Prof. dr. Nastasia Belc: Cea mai mare parte a sodiului din alimentație provine din sare, inclusiv din cea adăugată în timpul procesării industriale, nnu doar din sarea pe care o folosim acasă. Îl întâlnim în carnea procesată, în special în mezeluri, în brânzeturi, pâine, semipreparate, gustări sărate, sosuri. Unele produse, cum sunt băuturile răcoritoare din categoria «zero» conțin și aditivi pe bază de sodiu, precum nitritul sau nitratul de sodiu, fosfații de sodiu, alginatul de sodiu ori benzoatul de sodiu. Deci, avem foarte multe surse de sodiu, care poate duce la hipertensiune arterială. În plus, produsele procesate au un conținut crescut de zahăr, care merge mână în mână cu diabetul, boală care influențează sănătatea sistemică. Este important să nu să mâncăm aceeași mâncare tot timpul.
Ce greșeli fac românii în alimentație
SmartLiving.ro: Ați amintit de sare, zahăr și grăsimi. S-au mai schimbat statisticile privind consumul în ultimii ani?
Prof. dr. Nastasia Belc: În ceea ce privește consumul de sare nu stăm foarte diferit de celelalte țări. Problemele sunt accesibilitatea și nevoia de a consuma mai mult. Zahărul nu oferă doar gust dulce, ci poate avea și rol de conservare atunci când este folosit în concentrații suficient de mari. Grăsimea contribuie la gust și textură și pune în valoare anumite substanțe aromatice. Dar acum se folosesc și în industrie tot felul de tehnologii, prin mărimea particulelor, prin modul de amestecare, astfel încât să rămână gustul de dulce și de onctuos, dar de fapt procentul de grăsime și de zahăr e mai mic. Este o direcție importantă, dar rezultatele diferă de la un produs la altul și trebuie verificate pe eticheta nutrițională.
- Citește și: De la mâncatul compulsiv la mâncatul conștient. Reguli de bază pentru o alimentație corectă de la expertul în nutriție
SmartLiving.ro: Cum recomandați să facem alegerea alimentelor sănătoase?
Prof. dr. Nastasia Belc: Trebuie să le alegem în primul rând din punct de vedere sustentabil. Eu prefer alimentele ecologice. Poate nici ele nu sunt, să zicem, verificate 100%, dar sunt mai verificate decât altele. Vorbim despre alimente care respectă reguli specifice de producție, procesare, transport și depozitare și care au fost verificat de un organism autorizat. Contează foarte mult igiena alimentară, în special în cazul brânzeturilor, dacă sunt neambalate. Microorganismele se atașează imediat, iar lactatele sunt cel mai ușor de contaminat. Recomand atenție mai ales celor care transportă alimente perisabile în concediu, când temperaturile sunt ridicate.
SmartLiving.ro: În trecut v-am auzit spunând că alimentele românești au o calitate foarte bună, dar nu avem cum să o dovedim. La ce făceați referire?
Prof. dr. Nastasia Belc: Toată lumea spune că în România mâncarea e foarte bună. Dar trebuie să promovăm mai mult calitatea alimentelor românești, este printre cele mai bune la nivel european. O dovedim în laborator, dar nu știe toată lumea. Probabil că dacă s-ar face o promovare corespunzătoarea, și turismul ar lua avânt, turiștii ar veni aici și pentru specificul gastronimic.
SmartLiving.ro: Cum am putea să-i învățăm pe copii să mănânce sănătos?
Prof. dr. Nastasia Belc: A mânca sănătos trebuie să înveți, iar gusturile se educă. Copilului trebuie să i se ofere de la bun început mâncare sănătoasă întrucât el se obișnuiește, pe parcurs. Mâncarea din grădinițe trebuie făcută bine, să fie sănătoasă pentru că atunci poate fi un model și pentru acasă, pentru familie. Copilul învață care e standardul sănătos și îl poate impune și acasă. Deci educația se poate face așa.
SmartLiving.ro: Această tendință de a consuma mâncare ultraprocesată sau semipreparată, din lipsa timpului, cum ne poate afecta în timp?
Prof. dr. Nastasia Belc: Semipreparatele sunt făcute să fie gustoase, adică să fie cu multă sare, cu multă grăsime. Este vorba, deci, în primul rând de aportul caloric. Acestea nu sunt rele, însă ne pot îmbolnăvi dacă le consumăm prea des prin faptul că aduc multă sare, aduc grăsimi multe, pot duce la obezitate și chiar la cancer. Și cu cât e mai mare expunerea la astfel de produse, cu atât riscurile de a dezvolta anumite patologii sunt mai ridicate. Putem consuma, de poftă, o dată la două săptămâni astfel de alimente, dacă nu avem timp să gătim. Dar nu zilnic!
