Ce este neurodermatita, afecțiunea care provoacă mâncărimi insuportabile

Neurodermatita sau mâncărimea pielii pe sistem nervos, așa cum este denumită în popor, cauzează mâncărimi cronice, iar scărpinatul nu face decât să agraveze lucrurile.

Boala afectează aproximativ 12% din populație, potrivit Cleveland Clinic, și nu dispare de la sine. Mai mult decât atât, poate reapărea și după ce este tratată.

---

„Neurodermatita – sau lichenul simplex cronic – este o afecțiune a pielii care începe printr-o senzație de mâncărime pe o zonă anume. Astfel, persoana care resimte acea senzație de prurit începe să se scarpine pe zona respectivă, gest care  duce la o mâncărime și mai intensă, dar și la îngroșarea tegumentului implicat.“

Dr. Elena Popa, medic dermatolog

---

De ce apar mâncărimi de piele pe sistem nervos

Dermatologul precizează că lichenul simplu cronic este mai frecvent în rândul femeilor decât al bărbaților, iar localizarea la jumătatea gâtului, partea din spate (ceafă) este aproape exclusiv întâlnită la sexul feminin.

Apare, de obicei la persoane cu vârste între 30 și 50 de ani. Cauza exactă nu se cunoaște, dar s-au remarcat câteva eventuale asocieri cum ar fi:

• dermatita atopică,
• xeroza cutanată sau înțepăturile de insecte,
• factori psihologici (persoanele care suferă de depresie, anxietate, sindrom obsesiv-compulsiv sunt mai predispuse).

Citește aici și ce este dermatita de frig și cum se manifestă.

„Un mic studiu a remarcat si o asociere cu vopseaua de păr care conține P-fenilendiamină (PPD), iar un alt studiu a asociat creșterea frecvenței lichenului simplex cronic la copiii cu  expunere, pe termen lung, la substanțele degajate de eșapamentele traficului stradal.“

Dr. Elena Popa, medic dermatolog

Află de aici la ce riscuri suntem expuși din cauza nivelului mare de poluare din orașele României.

Zonele cele mai afectate de neurodermatită

Potrivit medicului, zonele corpului cel mai des afectate de neurodermatită includ:

• gât și scalp;
• vulvă,
• pubis și scrot;
• încheieturile mâinilor și antebrațelor extensoare;
• glezne;
• tibie – partea laterală;
• coapse.

Cum se manifestă neurodermatita

„La început, pielea este eritematoasă (adică de culoare roz) și, odată cu scărpinatul cronic, se poate închide la culoare (sau poate deveni chiar albicioasă în cazul persoanelor de culoare), se îngroașă, poate prezenta scuame și excoriații (zgârieturi) și fire de păr rupte sau chiar lipsa firelor de păr (alopecie).“

Dr. Elena Popa, medic dermatolog

Pe lângă mâncărime, scărpinat și pete uscate și decolorate pe piele, simptomele neurodermatitei pot include:

• durere,
• căderea părului dacă apar mâncărimi și zgârieturi pe scalp,
• răni deschise și sângerări, din cauza zgârieturilor repetate,
• infecții ale pielii,
• cicatrici de la zgârieturi,
• riduri în zonele afectate.

Găsește aici cele mai importante informații despre bolile de piele: cum le recunoști și le deosebești și ce tratamente eficiente există.

Ce investigații sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului

Pentru a pune diagnosticul de neurodermatită, doctorul va examina pielea pacientului și va face un istoric personal al acestuia.

Investigațiile suplimentare se efectuează, de obicei, pentru a exclude alte diagnostice și pot implica:

• recoltarea de probe de sânge,
• testare cutanată la diverși alergeni,
• diverse culturi pentru a exclude anumite infecții sau poate chiar o biopsie cutanată.

Citește aici și ce analize uzuale sunt recomandate femeilor în funcție de vârstă.

Tratament: neurodermatita se poate trata cu un unguent antimâncărime

„Tratamentul pentru neurodermatită se concentrează pe a obține controlul mâncărimii, prevenirea zgârieturilor și rezolvarea cauzelor asociate. Chiar și cu un tratament de succes, afecțiunea are tendința să revină. Local, se vor prescrie creme și unguente antimâncărime (fie emoliente, fie croticosteroizi), iar leziunile rezistente la tratament pot fi candidate pentru injectarea intralezională de coritcosteroizi.“

Dr. Elena Popa, medic dermatolog

Medicul mai menționează că leziunile suprainfectate vor fi tratate folosind creme cu antibiotic. Medicația orală poate include antihistaminice și/sau anxiolitice, însă tratamentul trebuie stabilit de medic.

Alte soluții pentru mâncărimea pielii

„Au mai fost raportate terapii care folosesc: cremă cu doxepină și cremă cu capsaicină, creme imunomodulatoare precum tacrolimus și pimecrolimus, injecții cu toxină botulinică, fototerapie, stimulare nervoasă electrică transcutanată (TENS).“

Dr. Elena Popa, medic dermatolog

Și psoriazisul se poate manifesta prin mâncărimi puternice de piele, pete roșii, scuame. Află de aici cum arată psoriazisul și ce tratamente moderne există.

Stil de viață și remedii naturale

În afara tratamentului, poți încerca și anumite măsuri la îndemână pentru a ține sub control simptomele:

Soluții antiscărpinat

• Evită să te mai scarpini, pe cât posibil! Mâncărimea poate fi intensă, dar evitarea scărpinatului și a zgârieturilor este o măsură esențială pentru a atenua simptomele și pentru a preveni reapariția mâncării.
• Aplicarea de comprese reci și umede pe zonele afectate. Acestea pot calma pielea și pot atenua mâncărimea. Aplică o compresă rece și umedă pe pielea afectată timp de câteva minute înainte de aplicarea cremei recomandate de medic. În acest fel facilitezi pătrunderea unguentului în piele.
• Aplică loțiuni răcoritoare. Poți încerca o loțiune cu calamină sau o loțiune care conține camfor ori mentol.
• Poți încerca și cremele sau loțiunile antimâncărime care pot fi achiziționate fără prescripție meedicală. Aplică apoi unguentul pe zona afectată de trei ori pe zi timp de două zile. O cremă cu hidrocortizon, de exemplu, poate atenua temporar mâncărimea. Dacă păstrezi crema la frigider, este rece și calmantă când o folosești. Poți încerca, de asemenea, o cremă nesteroidiană cu mentol sau pramoxină (cum este, de exemplu, CeraVe) pentru a ajuta la atenuarea mâncărimii.O altă opțiune care s-a dovedit a fi de succes în cazul multor persoane este crema cu capsaicină, însă poate provoca usturime la început. Antihistaminicele orale, cum ar fi difenhidramina, pot atenua și ele mâncărimea severă și în plus te pot ajuta să dormi.
• Păstrează-ți unghiile tăiate. Unghiile scurte pot afecta mai puțin pielea, mai ales dacă ai tendința să te scarpini în timp ce dormi. Dacă vrei totuși să-ți păstrezi unghiile lungi, o soluție ar fi să porți mănuși când dormi;

Plasturi și băi scurte

• Acoperă zona afectată. Pansamentele sau plasturii pot ajuta la protejarea pielii și la prevenirea zgârieturilor. Acestea pot fi utile în special dacă ai obiceiul să te scarpini în timpul somnului.
• Fă băi scurte și calde și hidratează-ți bine pielea după. Cel mai indicat e să faci baie sau duș cu apă caldă, nu fierbinte. Poți și să adaugi în cadă un produs de baie pe bază de fulgi de ovăz, numit și coloidal. Folosește săpunuri blânde cu pielea, fără coloranți sau parfumuri. Limitează timpul și frecvența băii. În mod ideal, ar trebui să faci duș sau baie nu mai mult de o dată pe zi și să încerci să limitezi dușul sau baia la 10 minute sau mai puțin. După spălare, usucă pielea și aplică o cremă hidratantă fără parfum.
• Evită factorii declanșatori. Încearcă să identifici factorii care par să-ți declanșeze mâncărimile și evită-i pe cât posibil! De exemplu, dacă un eveniment stresant a declanșat mâncărimea, încearcă să aplici tehnici de gestionare a stresului.

Ce boli poate ascunde mâncărimea de piele

Atunci când mâncărimile pielii îți afectează activitățile de zi cu zi, este important să identifici, împreună cu medicul, cauzele. Pe lângă neurodermatită, mâncărimea pielii mai poate fi provocată de:

• afecțiuni ale pielii. Exemplele includ pielea uscată (xeroza), eczema (dermatita), psoriazisul, scabia, paraziții, arsurile, cicatricile, mușcăturile de insecte și urticaria;
• boli interne. Mâncărimea pe întregul corp poate fi un simptom al unei afecțiuni interne, cum ar fi boli hepatice, boli de rinichi, anemie, diabet, probleme cu tiroida, mielom multiplu sau limfom;
• tulburări nervoase. Exemplele includ scleroza multiplă și zona zoster (herpes zoster);
• afecțiuni psihiatrice. Exemplele includ anxietatea, tulburarea obsesiv-compulsivă și depresia;
• iritații și reacții alergice. Lâna, substanțele chimice, săpunurile și alte substanțe pot irita pielea și pot provoca erupții cutanate și mâncărime. Uneori, substanța, cum ar fi iedera otrăvitoare sau produsele cosmetice, provoacă o reacție alergică. De asemenea, reacțiile la anumite medicamente, cum ar fi medicamentele pentru durere (opioide) pot provoca mâncărimi ale pielii.

Citește aici din ce alte cauze apar mâncărimile: de la infecții și eczeme la efecte adverse ale medicamentelor și cauze emoționale.