Când e necesară biopsia și cum te pregătești pentru investigație

O biopsie bine realizată și analizată poate face diferența între vindecarea și evoluția negativă a unei boli, cum este cancerul. Din păcate, miturile vehiculate despre această investigație întârzie, uneori prezentarea la medic. Le demontăm mai jos împreună cu un specialist.

Materialul pentru biopsie poate fi obținut prin mai multe metode și cu diverse instrumente, de la aspirația cu un ac la îndepărtarea unei suprafețe de țesut cu bisturiul. Biopsia este un test standard în diagnosticul tumorilor maligne și benigne.

Află de aici care e diferența dintre o tumoră malignă și una benignă.

Ce informații oferă o biopsie

Biopsia este o procedură de extragere a unei fragment tisular de dimensiuni reduse dintr-un anumit segment anatomic, în scopul examinării acestuia. Medicul poate recomanda efectuarea unei biopsii atunci când o serie de elemente clinice și/sau paraclinice, obținute la o evaluare inițială, sugerează modificări structurale sau funcționale, la nivelul unui țesut sau organ.

„Procedura este nedureroasă (se efectuează, de obicei, sub anestezie locală) și prezintă un risc scăzut de complicații pentru pacient. În funcție de situație, va fi extras chirurgical un fragment de țesut, dintr-un organ sau tumoră (leziune), care va fi trimis către laboratorul de anatomie patologică, pentru a fi analizat și a confirma suspiciunea de diagnostic.“

Dr. Daniela-Cristina Gunescu, MD, Medical Scientific Advisor la Synevo România

Tipuri de biopsii

În funcție de tehnica de realizare, biopsiile se pot clasifica, potrivit specialistei, astfel:

• Biopsia excizională – în timpul intervenției se îndepărtează un fragment sau întreaga zonă lezională. De cele mai multe ori, va fi nevoie de suturarea plăgii post procedură;
• Biopsia incizională – se folosește un bisturiu pentru a îndepărta o suprafață mică de țesut din zona leziunii. În cazul în care a fost extrasă o cantitate mai mare de țesut, poate fi necesară refacerea prin suturare a planurilor anatomice ale zonei;
• Biopsia endoscopică – în timpul unei endoscopii, medicul specialist folosește un tub subțire și flexibil (endoscop) cu o sursă de lumină la capăt, pentru a vizualiza structuri interne ale organismului. Anumite instrumente speciale sunt apoi introduse prin tub, pentru a obține o probă mică de țesut, care urmează să fie analizat. Tuburile folosite în cazul biopsiei endoscopice pot fi introduse prin cavitatea bucală, rect, tract urinar sau printr-o incizie mică, efectuată la nivel cutanat;
• Biopsia aspirativă – se realizează folosind un ac fin sau gros în scopul extragerii de celule dintr-o zonă care prezintă suspiciuni. Este adeseori folosită în cazul tumorilor care se prezintă sub forma unor noduli, de exemplu, în zona sânului – biopsie la sân (cu suspiciune de malignitate) sau în cazul unor noduli limfatici de dimensiuni crescute.

Găsește aici cele mai importante informații pe care trebuie să le cunoști despre nodulii la sân: unde se dezvoltă, de obicei, nodulii canceroși.

Biopsia aspirativă include mai multe sub-tipuri

• Biopsia aspirativă cu ac fin – folosită pentru a extrage lichidul și celulele dintr-o anumită zonă, pentru o analiză amănunțită (puncție-biopsie);
• Biopsia cu ac gros (cu ac tăietor) – când se folosește un ac mai mare, cu un vârf sub forma unui dispozitiv de tăiere. Procedura se folosește pentru a extrage din zona suspectă un fragment de țesut cilindric.

„Procedura de biopsiere variază foarte mult, în funcție de dificultatea procedurii de obținere a probei de analizat. O biopsie minim invazivă (de exemplu, o biopsie cutanată), poate fi efectuată în cabinetul medical, în timpul aceleiași vizite. Biopsiile invazive sunt efectuate în spital sau în cabinetul medicului de specialitate, care dispune de toate dotările necesare. Modul în care este efectuată o biopsie depinde de zona din care se va preleva proba de țesut.“

Dr. Daniela-Cristina Gunescu

Unele biopsii nu necesită sedare

Specialista menționează că, înainte de procedură, sunt folosite adeseori și alte metode, precum cele imagistice – computer tomograf (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a ghida medicul și a-l ajuta în luarea unei decizii. Procedurile minim invazive, cum sunt biopsiile cu ac, sunt de cele mai multe ori efectuate de un specialist radiolog, dar și de alte categorii de medici specialiști.

Asistenta medicală sau tehnicianul va administra intravenos (în mână sau în braț) un sedativ, înainte sau în timpul procedurii. Un anestezic local va fi injectat pentru a anestezia zona sau câmpul în care va fi introdus acul, dacă este o biopsie cu ac. Unele biopsii, cum ar fi cele de sân sau de tiroidă pot fi efectuate fără sedare prealabilă.

Medicul curant este cel care va furniza toate informațiile necesare pregătirii pacientului.

Citește aici cele mai vehiculate mituri despre anestezia generală, epidurală și rahianestezie, demontate de medicul anestezist.

Cum te pregătești pentru o biopsie

Unele biopsii, în funcție de localizarea lor, pot să necesite o anumită pregătire. Un astfel de caz este cel în care pacientul trebuie să asigure o golire prealabilă a intestinului, caz în care este nevoie să adopte o dietă bazată exclusiv pe lichide sau să nu mănânce nimic în ziua fixată pentru realizarea procedurii.

Află de aici și cum ne pregătim pentru recoltarea analizelor de sânge? Mâncăm sau nu, înainte? Putem să bem doar apă sau cafea?

„De asemenea, înainte de o procedură medicală, este necesar să fie cunoscute toate medicamentele și suplimentele pe care pacientul și le administrează în mod curent. Poate fi nevoie de încetarea temporară a unor tratamente, cum ar fi cel cu aspirină sau cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.“

Dr. Daniela-Cristina Gunescu

Medicul subliniază că biopsia este testul care oferă rezultatul cel mai apropiat de examenul histopatologic de certitudine. Importanța ei derivă din faptul că testele radiologice, deși pot detecta mase tumorale sau zone anormale, nu pot face diferența clară între celulele tumorale și cele nontumorale.

Sensibilitatea biopsiei este crescută prin utilizarea testelor imagistice atât înainte de efectuarea procedurii, cât și în timpul acesteia (CT, ecografie, mamografie etc.).

Găsește aici informații importante despre ecografia mamară și aici ce probleme depistează o ecografie abdominală.

Cât aștepți pentru rezultatul biopsiei: durata rezultatelor poate fi și de zece zile

Durata obținerii rezultatelor anatomopatologice ale acestei analize depinde de tipul de biopsie. Un rezultat poate fi eliberat în două sau trei zile, dar cazurile mai complexe (care presupun efectuarea de teste suplimentare, așa cum sunt testele de imunohistochimie) pot să necesite între șapte și zece zile.

MIT: „Biopsia răspândește cancerul“

FALS! Unul dintre cele mai vehiculate mituri despre biopsie e că această investigație contribuie la răspândirea cancerului în organism. Total greșit, precizează medicul care explică de unde provine acest mit și cum stau lucrurile, de fapt.

Cancerul prezintă în evoluția sa un stadiu în care o parte dintre celulele tumorale vor părăsi tumora primară și, prin diverse căi (limfatică, hematogenă, diseminare bronșică etc.), se va localiza la nivelul altor organe, unde continuă să se dividă haotic și să determine apariția unor tumori secundare (metastaze).

Citește și: INTERVIU „Fiecare tumoare pe creier este un univers propriu, cu reguli proprii. Cele benigne se pot transforma oricând în cancer“

Această răspândire a celulelor tumorale poate avea loc mai devreme sau mai târziu în evoluția bolii, mai mulți factori fiind implicați, inclusiv localizarea și tipul histopatologic. Deci cancerul, prin natura lui, se va extinde în tot organismul, cu sau fără implicarea manevrei de biopsiere.

„Astfel, persoanele care nu sunt instruite din punct de vedere medical, trag în mod greșit concluzia că tumora a metastazat din cauza biopsiei efectuate. Acest mit persistă, probabil, din cauză că, de multe ori, în ciuda biopsiei realizate corect și în timp util, dar și a tratamentului chirurgical și oncologic corect efectuate, boala evoluează imprevizibil, la un moment dat, către metastaze.“

Dr. Daniela-Cristina Gunescu

MIT: „Biopsia este suficientă pentru a pune diagnosticul de cancer“

FALS! Biopsia poate arăta dacă o tumoră este benignă sau malignă și care este tipul histopatologic al tumorii, însă pentru un diagnostic complet, este nevoie și de examen clinic și imagistic.

Mai mult decât atât, specialista precizează că, pentru un diagnostic de certitudine, cu stadializarea cancerului, evaluarea factorilor predictivi și de prognostic, este nevoie de examenul histopatologic al întregului organ sau al fragmentului anatomic afectat și, eventual, al stațiilor ganglionare. Deci, ideea că biopsia este suficientă în diagnosticarea cancerului este un mit.

Află ce semne de alarmă apar în cancer. „Șansele de vindecare sunt foarte mari în primele 3 (din 4) stadii ale bolii“.

Când e recomandată o biopsie de prostată

Biopsia de prostată este utilizată pentru a detecta și a evalua un eventual cancer de prostată.

Medicul poate recomanda această investigație dacă:

• Testul PSA arată niveluri mai mari decât în mod normal pentru vârsta bărbatului.
• Medicul detectează anomalii în timpul unui examen rectal.
• Pacientul a avut o biopsie anterioară cu un rezultat normal, dar are în continuare un nivel ridicat de antigen specific prostatic.
• O biopsie anterioară a relevat celule ale țesutului prostatic care erau anormale, dar nu canceroase.

Găsește aici ce analize sunt necesare pentru a identifica problemele de prostată.

Ce riscuri presupune o biopsie de prostată

Riscurile asociate unei biopsii de prostată pot include:

• sângerări la locul biopsiei. Sângerarea rectală este frecventă după o biopsie de prostată;
• sânge în materialul seminal. Este obișnuit să observi că materialul seminal are culoarea roșie după o biopsie de prostată. Acest lucru indică prezența sângelui și nu este un motiv de îngrijorare. Sângele din materialul seminal poate persista câteva săptămâni după biopsie;
• sânge în urină. Această sângerare este, de obicei, minoră;
• dificultăți la urinare. Biopsia de prostată poate provoca uneori dificultăți la urinare după procedură. Rar, trebuie introdus un cateter urinar temporar;
• infecţie. Rareori, o biopsie de prostată poate provoca o infecție a tractului urinar sau a prostatei care necesită tratament cu antibiotice.