Poluarea din România. „Categoric, oamenii din orașele poluate trăiesc mai puțin”. Cum ne protejăm

DOSAR Poluarea din România. „Categoric, oamenii din orașele poluate trăiesc mai puțin”. Cum ne protejăm

După creșterea numărului de rețele independente de monitorizare a calității aerului avem parte frecvent de depășiri record ale poluării în București, dar și în alte zone ale țării. În ultimele zile, în București, s-au înregistrat depășiri cu 900-1000% peste limitele maxim admise, atât în rețeaua națională de monitorizare a aerului, cât și de cele independente. Iar totul s-a întâmplat în zile de weekend, când poluarea cauzată de mașini e mult redusă. „Adevărul este că la aceste niveluri vom face boli grave. Și vom muri. Chiar dacă până la urmă scăpăm de gripă și SARS-CoV2, ne va veni de hac poluarea”, scrie medicul pediatru Mihai Craiu, de la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului,  din București, pe pagina de Facebook, Spitalul Virtual pentru Copii.  Ce efecte are mai concret asupra sănătații acest nivel al poluării și ce boli pot să apară pe termen lung? Am întrebat experți în sănătate din toate domeniile. Iată răspunsurile lor.

„Prima dată când mi-am pus problema că aerul pe care îl respirăm în București este departe de standarde nu a fost când am văzut avertizări pe net sau la televizor, ci într-o seară de iarnă, pe la ora 20.00, când veneam de la cumpărături, iar copilul m-a întrebat de ce nu poate respira bine. Are diverse tipuri de alergii, conform analizelor, motiv pentru care mai tot timpul își suflă nasul fără a fi răcit. Însă, până atunci, nu se mai plânsese de aerul de afară. Am ajuns acasă, am început să studiez pe diferite aplicații calitatea aerului și am văzut pentru prima dată cât de gravă era situația în București. Pasul următor a fost să îi caut o mască pe care să o poarte când situația pare mai gravă. Acum, mă tot întreb dacă este o legătură între problemele lui respiratorii și aerul pe care îl respiră și cum pot face să îl ajut cu adevărat…”, povestește Valentina (45 de ani), din București. 

Aerul pe care copilul Valentinei l-a simțit irespirabil există acum în majoritatea orașelor mari ale României și creează probleme de sănătate adesea cu urmări fatale. O semnalează mai multe organizații internaționale care monitorizează calitatea aerului din diverse țări și studiază impactul lui asupra organismului. Cel mai alarmant raport, întocmit de Global Alliance on Health and Pollution (GAHP), arată că 20.755 de români și-au pierdut viața în 2017 din cauza poluării. Peste 15.000 dintre aceștia au fost victime ale poluării aerului, 3.483 din cauza plumbului, 2.022 din cauza poluării locului de muncă și 123 din cauza poluării apei, conform raportului GAHP. Cifrele ne clasează pe locul 8 în topul țărilor europene cu cele mai multe decese cauzate de poluare la 100.000 de locuitori și pe locul 45 în lume. În Europa, țările cu cel mai ridicat nivel de poluare sunt Rusia, Germania și Turcia, arată același raport. 

Poluarea este a doua cauză de mortalitate prin boli netransmisibile la nivel global, după fumat, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății.

Bucureștenii trăiesc cu patru ani mai puțin din cauza aerului poluat pe care îl respiră, semnalează un alt raport, de data aceasta realizat de specialiști români de la Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Studiul, care a fost realizat în perioada 2010-2017, arată că există o asociere clară între nivelul poluării și bolile grave care afectează sănătatea bucureștenilor. 

„În situația în care s-ar fi realizat dezideratele de a scădea nivelurile de poluare cu particule din aer la concentrația egală cu 20 μg/m3 (limită ce ar fi trebuit să fie atinsă în anul 2010), locuitorii oraşului București ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani”, se arată în documentul oficial obținut de HotNews.ro

Topul celor mai poluate orașe

Trei orașe din România au ajuns sub monitorizarea Comisiei Europene din cauza calității foarte proaste a aerului: București, Iași și Brașov. Problemele cu privire la calitatea aerului pot aduce statului român o amendă cuprinsă între 100.000 şi 400.000 de euro în lipsa implementării unui plan de măsuri care să reducă nivelul de poluare. 

Lista orașelor poluate din țara noastră nu se limitează la cele trei. În Cluj-Napoca, Ploiești, Măgurele, Timișoara și Arad, calitatea aerului este, de asemenea, mai slabă decât prevăd normele europene în vigoare. La polul opus sunt Constanța, Brăila și Galați, unde se înregistrează cel mai scăzut nivel de poluare din România.

Poluanții de temut

Sunt multe substanțe chimice, fizice și biologice care scad calitatea aerului, dar pentru câteva dintre ele există dovezi certe că reprezintă un pericol real pentru sănătate. Cei mai nocivi poluanți sunt, așa cum arată o clasificare a  Organizației Mondiale a Sănătății, particulele în suspensie (PM – generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor), ozonul (O3), dioxidul de nitrogen (NO2) și dioxidul de sulf (SO2).

Dintre toate substanțele, particulele în suspensie PM cu un diametru de 2,5 micrometri și mai mic de atât sunt în atenția specialiștilor în sănătate publică, după ce au descoperit că pot ajunge profunzimea tractului respirator și în circulația sangvină. Limita superioară pentru PM 2,5 stabilită în Uniunea Europeană este în prezent de 25 de micrograme pe metru cub. 

Raportul INSP aduce un verdict clar cu privire la riscurile pentru sănătate ale PM 2,5: „Expunerea la particule în suspensie cu diametrul de 2,5 micrometri poate duce la creșterea ratei mortalității respiratorii şi cardiovasculare. Trebuie luate în considerare nu numai dimensiunile particulelor, ci şi structura chimică a acestora. Astfel, prezența carbonului elementar, a carbonului organic, a amoniului, a clorului, a nichelului duce la creşterea ratei mortalității respiratorii şi cardiovasculare. Prezența nitraților a demonstrat o puternică asociere cu mortalitatea generală şi cu mortalitatea specifică cardiovasculară”, se arată în document.

De la astm la cancer pulmonar

Căile respiratorii sunt cel mai bun „barometru” pentru calitatea aerului. În zilele cu un nivel ridicat de poluare pot să apară tusea, senzația de gât inflamat și respirația îngreunată. Particulele în suspensie se depun și declanșează o inflamație în arborele bronșic, iar tusea și hipersecreția de mucus intervin ca mecanisme de apărare a organismului în aceste situații, explică profesorul doctor Florin Mihălţan, şeful secţiei Pneumologie III în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din București. 

Pentru tractul respirator, nu atât particulele mari precum PM 10 sunt periculoase. Acestea sunt filtrate și rămân la nivelul cavității nazale și orale. Particulele cu diametru între 1,5 și 2,5 sunt cele care creează probleme respiratorii, fiindcă se depun în profunzimea arborelui bronșic. 

„În primul rând, trebuie să ne gândim că avem o iarnă total atipică, în care nu am avut regimul de precipitații și nici temperaturile unei ierni tradiționale. În lipsa precipitațiilor și a efectului lor de purificare a aerului, pulberile s-au depozitat în foarte multe locuri și nivelul lor a crescut foarte mult, așa cum reiese din evidențele celor care le monitorizează. 

În al doilea rând, faptul că avem de ani de zile acest nivel de poluare – pentru că nu este o problemă apărută recent –  a generat multe consecințe la distanță. Boli precum astmul și BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică) se agravează pe fondul unui nivel ridicat de poluare. Mai mult, poluarea este al doilea factor implicat în apariția BPOC-ului, după tabagism. Particulele poluante cresc și riscul de infecții respiratorii”, spune prof. dr. Florin Mihălțan. 

Un motiv în plus pentru care nivelurile de PM10 și PM 2,5 sunt atât de ridicate în București este acela că străzile nu au mai fost măturate, aspirate și spălate de la 1 noiembrie 2019, potrivit GreenReport.ro. Operatorii de salubritate din Capitală au oprit serviciile de curățare a străzilor de la această dată, urmând să desfășoare activități de deszăpezire până la 1 martie 2020, conform contractelor încheiate cu primăriile de sector. 

O mașină de aspirat adună din București, la fiecare șase ore, în jur de trei tone de noroi format din praful, nisipul și pietrișul de pe carosabil, cu apă, potrivit aceleiași surse. 

În România, nu există date care să arate o corelație între poluare și numărul de internări în spitale, așa cum sunt în alte țări. Nu s-au făcut astfel de studii la noi, ci doar observații în sezoanele de vârf, dar și acestea sunt aleatorii, fără o evidență strictă.

Prof. Dr. Florin Mihălțan, Șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, București
Prof. Dr. Florin Mihălțan, Șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, București

În funcție de compoziția pe care o au, particulele mici care ajung în profunzimea arborelui bronșic pot fi extrem de periculoase. „Există o legătură clară între particulele provenite de la motoarele Diesel și cancerul pulmonar. Sunt studii care arată că cei care locuiesc în apropierea intersecțiilor foarte circulate au un risc mai mare de boli severe obstructive, cardiace și cancer pulmonar. Un alt lucru important de știut este că cele mai afectate de această expunere sunt persoanele aflate la extreme de vârstă, adică vârstnicii și copiii. Un copil care se naște și trăiește într-o atmosferă poluată are riscul de a face afecțiuni respiratorii mult mai devreme și este mai predispus la infecții respiratorii”, atrage atenția medicul Florin Mihălțan. 

Poluarea ajunge la inimă

Medicul Dan Gaiță, profesor de medicină internă și cardiologie la UMF „Victor Babeș” din Timișoara și Coordonator Național de Prevenție Cardiovasculară, explică mecanismul prin care poluarea afectează sistemul cardiovascular. „Când vorbim despre boli cardiovasculare, vorbim despre complicațiile aterosclerozei (n.r. – depozite de plăci care conțin colesterol și reduc diametrul vaselor de sânge), iar acestea sunt de cauză trombotică. Accidentul vascular cerebral și infarctul de miocard sunt consecința formării unui cheag de sânge în interiorul arterei, arteră care are o leziune dată de o placă de aterom. 

În mod normal, corpul nostru deține mecanisme de apărare împotriva acestor evenimente cardiace. A crea un cheag de sânge acolo unde este o problemă ne ajută să supraviețuim și, în același timp, avem și resursa prin care să distrugem acest cheag în interiorul corpului – noi îi spunem fibrinoliză. Altfel spus, atunci când apare un cheag, el poate să fie distrus imediat de corpul nostru și evenimentul cardiac să nu se întâmple. Poluarea și, mai ales, microparticulele din motoarele Diesel – pentru că aici ar fi discuția principală – ar bloca sau, cel puțin, ar afecta funcționalitatea acestui mecanism de apărare. Acele particule și, în general, poluarea ar putea bloca fibrinoliza normală sau ar putea să o facă ineficientă, înclinând balanța în favoarea trombozei”, explică prof. dr. Dan Gaiță. 

„Categoric, oamenii care locuiesc în orașe poluate au o rată de supraviețuire mai mică decât cei care trăiesc în zone cu aer curat.”

Prof. dr. Dan Gaiță, Coordonator Național de Prevenție Cardiovasculară

Potrivit medicului, dacă ai 20 de ani, ești sănătos și nu ai plăci de aterom, poluarea nu îți creează neapărat o problemă majoră atunci. În schimb, dacă ești pe muchie cu sănătatea cardiovasculară și înclini într-o direcție sau alta, poluarea va face exact ceea ce face și fumatul – înclină balanța de risc în favoarea trombozei. 

Studiul specialiștilor de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) corelează poluarea atmosferică și cu un risc mai mare de tulburări de ritm cardiac. „Influenţa poluării aerului cu poluanţi iritanți, în special cu pulberi dar şi cu ozon, poate induce tulburări de conducere şi repolarizare cardiacă cu inducerea de tulburări de ritm de tipul bradicardiei, tahicardiei sau chiar fibrilației ventriculare cu evoluție spre deces”, se arată în documentul oficial. 

Viața la oraș ne îmbătrânește mai repede 

Pe lângă acnee, poluarea se face vinovată și de agravarea alergiilor cutanate și în special  a dermatitei atopice

Traiul în zone poluate își pune amprenta și asupra aspectului. Particulele nocive din aer provoacă o serie de reacții anormale la nivelul pielii, cu urmări  vizibile: îmbătrânire accelerată, acnee, iritații și alergii cutanate. 

„În ultimii ani, a fost demonstrat deja prin mai multe studii că poluarea, în special prin particule (studiile au fost făcute mai mult cu PM10, incluzând aici deci și PM 2,5 și particulele ultrafine) determină accelerarea îmbătrânirii prin mecanisme multiple, cum sunt generarea de radicali liberi de oxigen (ROS) care au rol oxidant direct, dar și proinflamator. Poluarea induce stres celular care poate determina autofagie (autodigestie), fapt observat în special la nivelul precursorilor fibrelor de colagen. Fenomenul determină, deci, scăderea densității și texturii pielii, cu aspect de îmbătrânire indus, dobândit”, explică dr. Diana Plăcintescu, medic primar dermatolog la Clinica Medicum, din București.

Aceleași mecanisme proinflamatorii, dar obstrucția porilor cu pulberile rezultate din poluare pot să provoace și acnee. „PM 2,5 au dimensiuni mai mici decât cele ale porilor și sunt absorbite până în profunzimea glandelor sebacee, modificându-le metabolismul. S-a demonstrat prin multiple studii că incidența acneei este mai mare în zonele de poluare urbană, atât în rândul adolescenților,  cât și al adulților”, mai spune specialistul.

Dintre toți poluanții, dr. Mihaela Leventer, medic primar dermatolog la Leventer Centre, din București, atrage atenția asupra hidrocarburilor halogenate, cea mai cunoscută dintre ele fiind dioxina, care „este la originea cloracneei, o formă de acnee cu comedoane (puncte albe sau negre) multiple. Ea poate apărea brusc la o contaminare acută sau lent la o contaminare cronică, așa cum este cea atmosferică atunci când sunt depășite dozele zilnice acceptabile. Dioxina este degajată de deșeurile industriale, arderea cauciucului, gaze de eșapament și fum de țigară. Ea fie se așază pe piele așa cum se depune pe caroserii sau pe geamuri, fie ajunge pe sol și pe plante, intrând în lanțul alimentar. Cei care consumă legume, dar și lapte sau carne sunt expuși și pe această cale. Experții OMS recomandă o doză tolerabilă pentru organism de 4 picograme/kg corp, dar se pare că suntem expuși la doze mult mai mari. Aceasta ar explica și prezența sau apariția acneei și la vârste adulte”, spune specialistul. 

Pe lângă acnee, poluarea se face vinovată și de agravarea alergiilor cutanate și în special  a dermatitei atopice, prin efectul iritant pe care îl are asupra pielii. În orașele în care calitatea aerului lasă de dorit, este mai mare numărul celor care suferă de ceea ce medicii dermatologi numesc sindrom de piele iritabilă, intolerantă la praf, cosmetice și variații de temperatură. Femeile resimt mai mult decât bărbații toate aceste consecințe ale poluării, pentru că au genetic pielea mai subțire și mai sensibilă. 

Probleme respiratorii grave la copii

Pericolele pe care le atrage poluarea nu-i ocolesc nici pe cei mici, după cum semnalează un raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Copiii care locuiesc în preajma arterelor intens circulate, unde se înregistrează frecvent depășiri ale nivelurilor de particule poluante, au un risc dublu de a suferi afecțiuni respiratorii, comparativ cu cei care trăiesc în zone cu trafic redus, se arată în raportul OMS.  

Medicul pediatru Mihai Craiu, de la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului,  din București, a observat impactul pe care aerul poluat îl are asupra celor mici. „În septembrie 2010 prezentăm la Congresul ERS de la Barcelona (European Respiratory Society) această lucrare privind efectul poluării asupra bolilor respiratorii la copil. 

Am evaluat 130 de copii pe durata a 2 luni de iarnă (noiembrie – decembrie 2009) și am constatat că doar în 10 zile din cele 61 s-au observat depășiri ale NO2 sau ale altor oxizi de azot (asociați mai ales poluării din trafic). Exact în aceste zile s-a observat o creștere semnificativă statistic a spitalizărilor copiilor cu sensibilitate respiratorie (cei cu wheezing recurent). Tot în acest studiu s-a observat o corelație între depășirile PM10 și spitalizările prin exacerbare severă.

Atunci am fost încurajat de un medic din Japonia… Care zicea că suntem în zona acceptabilă a poluării. Credeam că glumește, uitându-mă la cifre. Nu credeam că se poate mai rău… Acum după 10 ani îi dau dreptate. Se poate. Vreți să vă spun că în iarna aceasta au fost de cel puțin 2 ori mai multe cazuri grave spitalizate, din motive similare?”, notează dr. Mihai Craiu pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii

Mai contează dacă fumăm?

Mulți dintre cei care locuiesc în orașe poluate se consolează la gândul că nu mai are importanță dacă și câte țigări fumează odată cu aerul inhalat. Pentru sistemul cardiovascular, fumatul și poluarea sunt la fel de nocive, spune prof. dr. Dan Gaiță. 

„Sunt riscuri care se adaugă, vom face o sumă a factorilor care ne fragilizează și mai mult. Este așa cum se întâmplă dacă ai și diabet, și hipertensiune sau ai și diabet, și colesterol: riscul de boli cardiovasculare se dublează. Fumezi și respiri aer poluat, ești de două ori mai expus. Toate trebuie controlate, este o combinație de factori care ne îmbolnăvesc. În plus, atât fumatul, cât și poluarea presupun o perioadă lungă de expunere, de luni sau ani în care efectele cu siguranță că se vor face simțite”, atrage atenția specialistul. 

Fumatul rămâne totuși principala cauză de apariție a unor boli pulmonar  precum BPOC și cancer pulmonar, spune profesorul Florin Mihălțan. Poluarea este și ea un factor de risc important, iar dacă vine „la pachet” cu fumatul, are toate șansele să declanșeze suferințe pulmonare severe. 

Mai facem sport în aer liber?

În condițiile în care nivelul poluării depășește frecvent limitele maxime admise, este justificat să ne întrebăm dacă nu cumva ne facem mai mult rău decât bine când practicăm un sport în aer liber. „Fals! Mai bine să faci mișcare într-un oraș poluat decât să nu faci deloc sau să te miști doar cu mașina. De fapt, aerul cel mai poluat este în interiorul mașinii tale, nu în afara ei – de câteva ori mai poluat. Orice prilej de a ieși din mașină și de a face mișcare este în favoarea ta. De fapt, discuția ar putea fi așa: «Am niște legume care nu știu din ce sursă sunt, poate că nu sunt bio. Nu ar fi mai bine să nu le mănânc deloc decât să risc să îmi facă rău?» Categoric, este mai bine să le mănânci. Sigur, este ideal să găsim surse cât mai naturale și la fel de ideal ar fi să nu avem poluare”, spune prof. dr. Dan Gaiță. 

Lucrurile nu stau la fel pentru sănătatea pulmonară. Potrivit medicului Florin Mihălțan, „cei care fac jogging și alte sporturi în aer liber nu pot beneficia de aceste activități decât dacă le fac într-un mediu cu aer mai curat. Aerul poluat anulează beneficiile sportului pentru sănătatea pulmonară.”. 

Ce putem face noi pentru sănătate

În condițiile în care ne confruntăm cu un nivel ridicat de poluare, este cu atât mai important să diminuăm impactul pe care îl are asupra sănătății. „Când ești expus unor factori pe care nu îi poți controla, cum este poluarea, ar trebui să avem o «gândire verde»: să compensăm cu ieșiri în spații cu aer curat. Pe de altă parte, devine cu atât mai important să te controlezi periodic, mai ales dacă ai peste 40 de ani. Mereu vom da vina pe alte lucruri decât pe cele care țin de noi. Când nu știi că ai tensiunea sau colesterolul crescute și când nu conștientizezi că ai prea multe kilograme sau că trebuie să renunți la fumat, ai toate șansele să ajungi la suferințe cardiovasculare, cu sau fără poluare”, potrivit prof. dr. Dan Gaiță. 

Specialistul crede că este foarte important să ne informăm corect, să conștientizăm riscurile și să nu ne panicăm mai mult decât este necesar. „Nu trebuie să te muți obligatoriu la țară, dar nici să nu fii conștient de riscurile poluării pentru sănătate. Clar, poluarea face rău, dar și mai rău este să să nu ții cont și de alte lucruri care te afectează. De multe ori, împreună cu colegii mei, căutăm cel mai rău factor de risc pentru bolile cardiovasculare: hipertesiunea, diabetul zaharat, colesterolul crescut sau altele. Sigur că toate, combinate, ne afectează, dar cel mai rău factor este să fii ignorant și să nu ții cont de celelalte cauze care duc la îmbolnăvire”, mai spune specialistul. 

Cum ne protejăm pielea

După o zi petrecută într-un mediu poluat, pasul esențial și la îndemână pentru protejarea pielii este dușul. Cu apă și săpun îndepărtăm o mare parte dintre particulele poluante depuse peste zi pe zonele expuse. 

„De regulă, recomandăm curățarea dublă, întâi cu demachiante mai grase, mai cremoase, care solubilizează particulele din pori și din stratul cornos, apoi, pentru cei care tolerează, urmează și spălarea cu geluri spumante. Mulți producători de cosmetice și-au adaptat gamele de produse cu unele care susțin diminuarea efectelor poluării prin formule ce conțin în principiu diverși antioxidanți, vitamina C, E și altele”, spune dr. Diana Plăcintescu. 

Măștile de protecție: care sunt eficiente și când le purtăm 

O mască antipoluare ne poate fi cel mai bun prieten când aerul este irespirabil. Condiția ar fi ca ea să fie cu adevărat eficientă și trebuie să ținem cont de câteva criterii importante când o cumpărăm. O mască bună ar trebui:

  • să aibă filtre capabile să capteze și particulele mici, cele cu adevărat periculoase pentru sănătate. „Măștile cu filtre de protecție Hepa sunt mai eficiente. Măștile obișnuite, chirurgicale, nu filtrează atât de bine precum acestea, dar orice tip de mască este utilă, mai ales atunci când sunt semnalate depășiri ale nivelului de poluare”, spune prof. dr. Florin Mihălțan. Există pe piață măști care filtrează chiar și particule mai mici de un micron, cu filtru Hepa și cărbune activ;
  • să nu îngreuneze respirația. Sunt măști de utilizare zilnică și măști industriale, pentru angajații care lucrează în medii toxice, poluante. Acestea din urmă, deși mai eficiente în filtrarea particulelor, fac respirația mai dificilă și practicarea unui sport aproape imposibilă;
  • să se potrivească etanș pe față. Ideal ar fi să probăm o mască înainte de a o cumpăra, dar cele mai multe dintre ele se găsesc doar online, nu și în magazine fizice. Există riscul ca masca să nu fie potrivită dimensiunilor feței și să permită pătrunderea aerului poluat pe lângă filtru, astfel că nu va oferi o protecție adecvată. De altfel, un studiu publicat în British Medical Journal semnala faptul că aceasta este cea mai mare problemă a măștilor antipoluare. Chiar dacă au filtre foarte bune care opresc chiar și particulele foarte fine din aer, testele au arătat că unele dintre ele pot avea un procent de penetrare a aerului poluat de până la 68%, din cauza designului inadecvat fizionomiei celui care o poartă. Măștile chirurgicale obișnuite sunt ineficiente în mare parte tocmai din această cauză.  

Măștile antipoluare cu adevărat eficiente pentru zonele urbane nu se găsesc în farmacii sau în magazinele obișnuite. Pe piața românească, ele au apărut relativ recent, abia de câțiva ani și sunt disponibile preponderent în magazinele online.  

În baza unor teste de eficiență, Dr. Miranda Loh, cercetător la Institutul de Medicină Ocupațională din Edinburgh, Marea Britanie, recomandă măștile de protecție N95 (care blochează 95% dintre particulele cu un diametru de cel puțin 0,3 microni) sau măștile FFP3 (cu un procent de penetrare a aerului poluat de maximum 5% și cu o eficiență de 99% în filtrarea particulelor cu un diametru de la 0,6 microni în sus). 

Jurnalistul Lucian Mîndruță este cel mai vizibil promotor al măștilor de protecție împotriva poluării, dintr-o vreme în care se vorbea mai puțin despre acest fenomen. „Port mască de aproximativ trei ani în București, dar nu pentru că am citit despre poluarea din oraș sau pentru că am avut o sursă sau cifre în sensul acesta. Eu am simțit poluarea. Mergând, pe vremea aceea, câte 25 de kilometri zilnic cu bicicleta, seara mă ustura foarte tare în gât, mă simțeam ca și cum aș fi respirat pietriș toată ziua. După o zi, două, trei, mai ales în perioadele de vară, cu uscăciune mare și cu mult praf în atmosferă, trebuia să renunț la bicicletă și să merg cu mașina, pentru că nu mai puteam de tuse. Am citit ce fac oamenii prin alte țări și am găsit soluția asta, masca de protecție. Eu o port mereu și nu mai recomand acum să mergi cu bicicleta în București fără mască, chiar dacă pare un moft. Măsurătorile care au început să se facă în ultimele luni arată că nu eram absurd”, spune Lucian Mîndruță. Singurul moment în care nu poartă mască este la drumurile interurbane, deși „am acum un senzor portabil cu care am fost până la mine la țară și am constatat că, iarna, până și la țară este poluat. Normal, oamenii fac focul și sunt particule în suspensie aproape ca în București”, mai spune el. 

Nu mai recomand acum să mergi cu bicicleta în București fără mască, chiar dacă pare un moft. Am constatat că, iarna, până și la țară este poluat.

Lucian Mîndruță, jurnalist

Măștile pe care le folosește Lucian Mîndruță sunt de utilizare zilnică. Când a decis că trebuie să poarte o mască de protecție, a cumpărat ună online, din Hong Kong, recomandată de comunitatea ciclistă pentru că se putea pune în apă caldă și apoi se mula pe față, fără să mai existe zone prin care să intre aer nefiltrat. „Am renunțat la ea pentru că eu merg și iarna cu bicicleta și, la temperaturi scăzute, se rigidiza și trăgeam aer pe lângă ea, fără filtrare. Filtrele, în schimb erau foarte bune, pentru că aveau culoarea albă și se făceau gri când se încărcau, știai când trebuie să le schimbi. Se făceau gri cam la 100-200 de kilometri de mers pe bicicletă prin București. Acum am o altă mască, de care sunt mulțumit. Nu filtrează tot, ideală ar fi o mască 3M, care se utilizează industrial, dar trebuie să ai un echilibru între cât de mult filtrează și cât de ușor îți mai este să respiri și să faci efort, să pedalezi”, explică jurnalistul. 

Purificatoarele de aer, soluția pentru interior

Poluarea orașelor ne intră și în case ori de câte ori deschidem geamul convinși că împrospătăm aerul din încăperi. Aspirarea frecventă a podelelor și ștergerea prafului cu o cârpă umedă (cele uscate și periile de praf doar împrăștie particulele) sunt măsuri elementare pe care le putem lua dacă locuim într-o zonă poluată. 

Plantele decorative ne pot fi și ele de ajutor. Câteva dintre ele pot reduce nivelul de particule nocive din aer: planta-păianjen (sau „voalul miresei”), dracaena, ficusul, crinul păcii, palmierul Areca, feriga și limba soacrei. Ele filtrează și o parte dintre particulele poluante odată cu dioxidul de carbon pe care îl absorb.

Un purificator de aer poate fi o investiție pentru sănătatea întregii familii. Un studiu taiwanez realizat în 2017 arăta că filtrarea aerului din locuințe este foarte benefică pentru sănătatea cardiovasculară a celor care trăiesc în zone poluate. 

Purificatoare mai eficiente sunt cele cu putere mare, care filtrează aerul într-un timp scurt. Dispozitivele care sunt prevăzute și cu un senzor pentru măsurarea calității aerului își reglează automat puterea pe baza nivelului de poluare din interior. Există purificatoare care filtrează și particule mai mici de PM 2,5, dar și poluații de interior, cum sunt formaldehida și TVOC. Pe platforma britanică Which? dedicată informării consumatorului poți găsi mai multe recomandări despre cum să alegi un purificator eficient. 

Verifică periodic calitatea aerului

Pentru a ne proteja de poluare, ar trebui să avem informații cu privire la calitatea aerului din zona în care locuim. În România, nu se fac atenționări publice oficiale când se depășește nivelul maxim admis de poluare. „Aceasta este încă o problemă la noi. În orice altă țară, în Germania, Franța sau SUA se anunță când sunt cote mari de poluare pentru ca populația să se poate proteja cu măști sau să evite deplasările în perioada respectivă, mai ales cei la risc de îmbolnăvire. La noi, nu există asemenea atenționări”, spune prof. dr. Florin Mihălțan.

Calitatea aerului este monitorizată de autoritățile pentru protecția mediului în 148 de stații plasate pe toată suprafața României. Ele alcătuiesc Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), iar datele oficiale pot fi accesate pe platforma calitateaer.ro. Greenpeace România a avertizat însă că acest sistem de monitorizare funcționează cu sincope majore, situație recunoscută și de autoritățile române, potrivit Mediafax. Stațiile de monitorizare nu au înregistrat date pentru zeci de zile. 

Agenția Europeană de Mediu (AEM) oferă, de asemenea, informații actualizate cu privire la calitatea aerului din toate orașele și regiunile Europei. Din păcate, în România, AEM are doar patru stații de monitorizare a poluării. Harta este disponibilă aici: eea.europa.eu.

În lipsa unor unor date oficiale complete cu privire la poluare, singura sursă de informare ar rămâne platformele și aplicațiile independente de măsurare a calității aerului, care oferă date în timp real:

  • Pentru Capitală, s-a lansat recent platforma aerlive.ro, care măsoară nivelul de poluare cu ajutorul a 10 senzori amplasați în mai multe puncte din oraș;
  • Platforma și aplicația airly.eu deține mai mulți senzori senzori în cele mai importante orașe din România;
  • waqi.info are senzori de monitorizare pe întreaga suprafață a României;
  • Air Quality/AirVisual este o aplicație populară care oferă date despre poluare și vreme din peste 10.000 de orașe.

Cât de eficiente sunt sistemele proprii de monitorizare

Există pe piață diverse dispozitive de uz personal pentru monitorizarea calității aerului. Unele dintre ele sunt fixe, altele portabile, unele sunt mai simple și oferă informații de bază, în vreme ce altele au monitoare performante și conexiune la smartphone, iar prețul este pe măsură. 

Înainte de a investi într-un asemenea dispozitiv, specialiștii Air Quality Expert Group recomandă să luați în calcul faptul că nu poate fi calibrat periodic pentru a oferi informații corecte și pe termen lung. În general,experții recomandă aceste dispozitive pentru utilizarea pe termen scurt sau pentru a compara simultan nivelul de poluare în mai multe locații. Agenția americană pentru Protecția Mediului a elaborat un ghid cu recomandări pentru cei care vor să cumpere un astfel de senzor. Ghidul este publicat aici: epa.gov

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare