Idei obsesive alimentate de pandemie și cum le controlăm

    Perioada pandemiei a adus o creștere semnificativă a numărului de cazuri de tulburări obsesiv-compulsive, depresii și anxietăți. Cantitatea mare de informații despre subiectul COVID 19 poate fi copleșitoare, în special pentru că avem tendința de a le asculta/vedea în mod repetat, pe durata unei zile, acțiuni care ajung să genereze frică. Informațiile rămân cu noi și iau foarte ușor amploarea unor idei obsesive care hrănesc fricile, anxietatea sau chiar tulburarea obsesiv-compulsivă.

    Frica de la baza ideilor obsesive

    În mod normal, frica inițiază reacții de tip luptă sau fugi, care ne asigură supraviețuirea.

    Ce se întâmplă exact în corpul nostru când apare o amenințare: amigdala (centrul fricii), trimite stimuli către glandele suprarenale, care descarcă în corp cantități uriașe de adrenalină. Respectiv, inima bate mai puternic, pompează mai mult sânge către mușchi, respirăm mai repede, rezultând un aport mai mare de oxigen care este transformat în energie, mai exact luptăm sau fugim.

    Mintea noastră însă nu face diferența între pericolul real și cel din mintea noastră, motiv pentru care, deseori, ideile obsesive ajung să provoace anxietate puternică sau atacuri de panică, alimentând totodată tulburarea obsesiv-compulsivă.

    Ce este anxietatea

    Anxietatea este o emoție normală, o reacție a creierului la o stare de stres, o neliniște pe care o resimțim în tot corpul și care aduce în plan mental îndoială, îngrijorări, idei obsesive și gânduri negative, legate de evenimentele prezente și viitoare.

    Noi toți ne simțim din când în când anxioși. Este în regulă să trecem prin stări de neliniște uneori. Însă atunci când simțim frică în mod constant, în exces, în lipsa unui motiv real, devine tulburare și trebuie tratată ca atare.

    Diferența dintre frică și anxietate

    Cum spuneam, în fața unei situații amenințătoare reale și imediate, frica este răspunsul emoțional, cognitiv și comportamental, corect. Frica are durată limitată (durată scurtă), este concentrată pe momentul prezent și este îndreptată către situația periculoasă și ne determină modul de răspuns (luptă, fugi sau îngheață), adică de supraviețuire.

    Anxietatea este o emoție de lungă durată, resimțită în exces, concentrată pe evenimente, sau situații viitoare, ne determină dezvoltarea unei stări continue, epuizante, de alertă, datorită căreia construim în plan cognitiv-comportamental o serie de măsuri de precauție.

    Ce sunt ideile obsesive

    Cuvântul obsesie vine din limba latină, obsidere și înseamnă a asedia.

    Obsesia (gândul) este o tulburare a voinței, manifestată prin idei fixe, intruzive, neașteptate și nedorite care determină o dorința irezistibilă de a face un act compulsiv (comportament), absurd, dar pe care persoana în cauză nu și-l poate controla.

    Ideile obsesive revin în plan mental în mod repetat, chinuitor. Emoția resimțită este neplăcută, de frică și vinovăție.

    Tulburarea obsesiv-compulsivă

    Vorbim despre o tulburare în adevăratul sens al cuvântului și nu despre un stil de personalitate, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții, criterii.

    Persoanele care au o tulburare obsesiv-compulsivă se caracterizează printr-un tipar de perfecționism, ordine și control. Sunt preocupați de detalii, reguli și orare.

    Perfecționismul lor determină nerespectarea sarcinilor și îndatoririlor și exclud activitățile de recreere și prietenii, conform Asociației Americane de Psihiatrie.

    Stilul de personalitate versus tulburarea obsesiv-compulsivă

    Cum știm când este stilul nostru de personalitate și nu este tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)? Iată o comparație scurtă, între cele două pentru a înțelege mai ușor, așa cum este prezentată în cartea Tulburările de personalitate din DSM5”, Len Sperry.

    Stilul de personalitate se caracterizează prin:

    • Dorința de a finaliza sarcinile fără greșeli
    • Mândrie pentru că își îndeplinesc sarcinile în detaliu
    • Dorința ca lucrurile să fie bine făcute, dar au o toleranță mai mare la felul în care sunt ele făcute, acceptând și greșeli
    • Dedicația către munca cu provocări, intensă
    • Deciziile se bazează pe analiza consecințelor și a potențialelor alternative
    • Dorința de a respecta principii de corectitudine și moralitate
    • Tendința de a nu se implica prea mult emoțional
    • Atenți și economi, dar nu zgârciți
    • Tendința de a colecționa și păstra obiecte pe care le-ar putea folosi cândva.

    Tulburarea obsesiv-comportamentală se caracterizează prin:

    • Perfecționism care determină întârzierea sau nefinalizarea sarcinilor
    • Preocupare față de detalii, reguli, organizare, ordine, cu pierdea scopului activității
    • Insistența ca lucrurile, sarcinile să fie realizate, într-un anumit fel, fără a acorda atenție altor păreri, pentru că există convingerea ca altă opinie este greșită
    • Excluderea activităților de timp liber și prietenilor
    • Indecizie: evită, amână sau prelungesc luarea unei decizii
    • Inflexibilitate privind aspecte legate de moralitate și etică
    • Exprimare restrânsă a afecțiunii
    • Lipsă de generozitate
    • Incapacitatea de a renunța la obiectele inutile, fără nicio valoare.

    De la reguli stricte la idei obsesive

    Noi toți avem anxietățile noastre legate de diverse subiecte. Teama de boală și de moarte există în noi toți în grade diferite. Toți dezvoltăm în special în această perioadă anumite comportamente cu tentă obsesiv-cumpulsivă: nu ne strângem mâna când ne salutăm de teama microbilor sau nu ne îmbrățișăm când ne revedem cu prietenii, tot de frica virușilor.

    Pentru toți este important să respectăm măsurile de igienă și de distanțare fizică, impuse de autorități, pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV 2, însă de noi ține să ne protejăm, să respectăm regulile de igienă fără exagerare, tensiune și îngrijorare continuă.

    În realitate, gândurile anxioase cu care ne poluăm mintea, nu au nicio putere în controlul viitorului, nu ne mențin în siguranță și nici nu ne protejează de pericole.

    Cele mai întâlnite idei obsesive alimentate de pandemia de COVID-19

    Ideea de boală ne este alimentată prin mesajele cu informații despre numărul cazurilor de infectări în creștere, de statistici care arată că tot mai mulți se îmbolnăvesc.

    Ideea de contaminare este menținută, de frica atingerii de obiecte și suprafețe comune (mânere, scaune, alimente, birouri, în mijloacele de transport în comun, locuri publice sau spitale). Legat de ideea de contaminare avem și teama că i-am putea îmbolnăvi pe cei dragi.

    Îngrijorarea persistentă că ceva grav se va întâmpla dacă nu am dezinfectat temeinic toate suprafețele sau obiectele atinse și de alte persoane.

    Nevoia de a respecta ordinea dezinfectării suprafețelor, obiectelor și persoanelor sau respectarea ordinii de îmbrăcare/purtare corectă a echipamentului de protecție (mască, mănuși).

    Nevoia de a respecta măsurile de igienă și distanțare fizică, ne este întărită de repetarea zilnică a mesajelor de atenționare.

    Frica de moarte este amplificată de informările zilnice despre numărul deceselor zilnice.

    Comportamentele compulsive determinate de pandemia de COVID19

    Compulsiile apar și se mențin chiar din măsurile impuse de pandemie, starea de alertă, urgență și din imperiozitatea respectării acestor măsuri.

    Sunt necesare toate aceste reguli și măsuri de igienă, însă tulburarea apare când, deși nu ieșim din casă deloc, nu interacționăm fizic cu nimeni, ne dezinfectăm de nenumărate ori pe zi, timp îndelungat, fiind în continuare speriați că nu am dezinfectat suficient și ne putem îmbolnăvi.

    Comportamentele compulsive le dezvoltăm tocmai pentru a neutraliza efectele deranjante generate de idei obsesive. Ele ne reduc nivelul de anxietate, prin efectuarea lor în mod ritualic.

    Spălatul și dezinfectatul pe mâini de nenumărate ori, acasă și în locurile publice, sunt cele mai întâlnite comportamente compulsive.

    Distanțare fizică față de persoanele apropiate, prietenii, colegi reprezintă un alt act compulsiv des întâlnit (respectăm distanța, nu ne mai strângem mâinile, nu ne mai îmbrățișăm când ne revedem, ne distanțăm de persoanele care strănută sau tușesc).

    Izolare socială prin faptul că refuzăm, de teama infectării, să mai ieșim din casă sau să ne mai întâlnim cu diverse persoane sau să mai primim în vizită prieteni, cunoscuți.

    Adunarea proviziilor alimentare și medicale sau rezervele de hârtie igienică ajung și ele să fie încadrate drept comportamente compulsive drept efect al unor idei obsesive.

    Cum gestionăm stările de anxietate și ideile obsesive în pandemie

    Pentru că suntem vulnerabili la subiectele care țin de boală, siguranță și protecție, îți propun câteva modalități prin care să îți gestionezi fricile generate de COVID-19.

    • În primul rând, asigură-te că asculți emisiunile de știri o singură dată pe zi. Dacă le urmărești seara, practic le-ai văzut pe toate.
    • În al doilea rând atenție la știrile false, alarmiste sau la teoriile conspirațiilor răspândite în mediul online, în special.

    Caută surse de încredere de unde să te informezi, precum cele ale Ministerului Sănătății, site-ul Institutului pentru sănătate publică sau site-ul Organizației Mondiale a Sănătății.

    • Respectă regulile de igienă, nu sunt exagerate. Oricum ne spălam pe mâini…
    • Menține legătura și vorbește cu familia, prietenii, colegii și persoanele apropiate. Azi avem multe mijloace de conectare și socializare online, așadar folosește-le!
    • Caută să lucrezi sau să ajuți pe cineva care are nevoie (rude în vârstă, prieteni sau vecini).
    • Mănâncă echilibrat și fă sport cel puțin de 2 ori pe săptămână (30 minute), acasă sau în parc. E suficient și să renunți la lift (zilnic), mai ales dacă stai la etajele superioare.
    • Nu face presupoziții! Nu orice persoană care strănută sau tușește are COVID-19.
    • Nu anticipa infectarea cu COVID-19 și deci perioada de izolare ca fiind grele. Poate fi un moment de odihnă, de citit sau urmărit seriale.
    • Atenție la metodele de precauție. Spălatul pe mâini îl faci la revenirea de afară, după ce ai fost la toaletă, după ce ai tușit/strănutat, după ce ai interacționat cu o persoană bolnavă sau după ce ai folosit obiecte comune și întotdeauna înainte de masă.

    Dacă te îngrijorezi mai mult decât de obicei, îți recomand să discuți cu un psiholog, care te poate ajuta chiar și online în această perioadă.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook