Tinerii români, în top 10 mondial al fericirii, dar codași la generozitate. „E mare lucru să nu faci rău celor din jur prin indiferență“
Finlanda este, pentru al nouălea an consecutiv, cea mai fericită țară din lume, cu un scor de 7,764 din 10, potrivit World Happiness Report 2026, publicat cu ocazia Zilei Internaționale a Fericirii, marcată în fiecare an pe 20 martie. România stă mai bine decât ne-am aștepta – pe locul 34 din 147 de țări analizate, pe toate categoriile de vârstă și pe locul 7 la categoria de vârstă sub 25 de ani.
Clasamentul, realizat de Gallup în parteneriat cu Centrul de Cercetare a Bunăstării de la Universitatea Oxford și Rețeaua ONU pentru Soluții de Dezvoltare Durabilă, a scos însă la iveală și o premieră absolută: Costa Rica a urcat pe locul 4, devenind prima țară din America Latină care ajunge vreodată în top 5.
Clasamentul este construit pe baza mediei răspunsurilor subiective colectate pe parcursul a trei ani de la cetățeni din 147 de țări. Participanții sunt rugați să își evalueze propria viață pe o scară de la 0 la 10, unde 0 înseamnă cea mai proastă viață posibilă, iar 10 – cea mai bună. Pe baza acestor răspunsuri, cercetătorii analizează apoi cât de mult cântăresc factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, sprijinul social, libertatea de a lua decizii, generozitatea și percepția corupției.
La nivel global, 79 de țări incluse în analiză au înregistrat creșteri importante statistic ale fericirii, în timp ce 41 au coborât. Cele mai multe state din vestul industrializat sunt astăzi mai jos decât în perioada 2005-2010 și doar patru au raportat creșteri clare. La polul opus, țările afectate de conflicte majore sau aflate în vecinătatea lor rămân la coada clasamentului, cu Afganistanul din nou pe ultimul loc, urmat de Sierra Leone și Malawi.
România este pe locul 34. Tinerii, în top 10
România ocupă locul 34 din 147, cu un scor de 6,629 pe scara evaluării vieții la toate categoriile de vârstă, în urcare cu o poziție față de ediția precedentă. Țara noastră se află în zona mediană a clasamentului, undeva între marile economii occidentale care au coborât (Canada – 25, Regatul Unit – 29) și vecinii est-europeni aflați în ascensiune. În clasamentul general, România stă sub Slovenia (18), Cehia (20) și Polonia (24), dar peste Franța (35), Italia (38), Spania (41), Bulgaria (84) și Grecia (85). Asta o pune în jumătatea superioară a regiunii și clar peste mai multe țări vest- și sud-europene foarte vizibile în dezbaterea publică.
La categoria de vârstă sub 25 de ani, România a prins top 10, situându-se pe locul 7 în clasamentul general al fericirii. Mai important decât poziția în sine este însă ritmul schimbării. Alături de Serbia, Bulgaria, Letonia și Lituania, România se numără printre țările în care bunăstarea tinerilor a crescut cel mai mult față de perioada 2006-2010, potrivit datelor Gallup. Evoluția face parte dintr-o tendință observată de mai bine de un deceniu, aceea a reducerii decalajului dintre estul și vestul Europei în materie de bunăstare percepută. De altfel, cele mai multe dintre cele 21 de țări care au câștigat cel puțin un punct pe scala de la 0 la 10 se află în Europa Centrală și de Est.
„Credem că suntem fericiți și că avem libertatea de a alege și cred că acestea sunt cele mai importante lucruri care reies din Raportul Mondial al Fericirii. În psihiatrie se lucrează cu materia subiectivă – cum se simte omul, ce crede el. De altfel, cred că ceea ce numim noi foarte abstract fericire ține de capacitatea noastră de a ieși din simpla zonă de subzistență, de supraviețuire, de grijă pentru ziua de mâine și de a reuși să facem ceva în plus, să construim ceva“, a spus dr. Vlad Stroescu, medic psihiatru, în cadrul Conferinței Refericirea, care a avut loc pe 21 martie.
La ceilalți parametri analizați, țara noastră se situează mai jos în clasament. Astfel, România ocupă:
- locul 64 la speranța de viață sănătoasă;
- locul 55 la libertatea de a face alegeri în viață;
- locul 42 la PIB pe cap de locuitor;
- locul 10 la percepția corupției;
- locul 83 la sprijin social;
- locul 120 la generozitate.
La ce capitole stăm cel mai prost
Cele mai slabe rezultate în Raportul Mondial al Fericirii le-a obținut România la două capitole cu o oarecare legătură între ele: sprijin social și generozitate.
Românii par să aibă o rețea de sprijin social mai puțin solidă decât alte popoare. La acest capitol, participanții la cercetare au răspuns la întrebarea: „Dacă ai avea probleme, ai rude sau prieteni pe care te poți baza să te ajute oricând ai nevoie?“. Faptul că România este pe locul 83 sugerează că relativ mulți români simt că nu au un cerc apropiat de ajutor la nevoie și că sunt mai mult pe cont propriu în momentele grele.
Acest rezultat pare să se coreleze cu un alt capitol la care stăm prost, și anume generozitatea. Românii se situează pe locul 120 din 147 în ceea ce privește donațiile către organizații caritabile, în timp ce Indonezia, Myanmar și Ucraina ocupă primele trei locuri.
Faptul că ne situăm pe un loc codaș la capitolul generozitate este un indicator care reflectă cât de mult reușim să ne gândim la ceilalți, este de părere medicul psihiatru Vlad Stroescu. „E normal totuși să te gândești întâi la tine și la cei foarte apropiați înainte să fii în stare să te gândești la ceilalți. Or, dacă tu și cei apropiați nu aveți siguranța nu neapărat a fericirii, dar a liniștii pentru ziua de azi și cea de mâine, este greu să te gândești mai departe și să fii altruist“, spune el.
Blocajul empatiei, o problemă mai mare decât lipsa generozității
Dincolo de actele de caritate, și de a ne gândi ce am putea face pentru a-i ajuta pe cei din jur, un aspect mai important ar putea fi să nu ne oprim empatia, consideră medicul psihiatru. „Poate că, la un moment dat, nu ai loc de parcare și lași mașina pe trotuar de data asta. Îți vei bloca orice gând că pe acolo trece cineva. S-ar putea să treacă un părinte cu căruciorul și s-ar putea să fie nevoit să meargă pe stradă. Uneori, suntem în stare să dăm laoparte complet gândurile acestea și să lăsăm mașina pe trotuar până ne facem noi treaba. Așadar, e mare lucru dacă ne gândim să nu facem rău celor din jur, prin indiferență de cele mai multe ori. Adică prin blocajul acesta al empaticului.“
Ce fac diferit oamenii din cele mai fericite țări
Potrivit lui Jan-Emmanuel De Neve, directorul Centrului de Cercetare a Bunăstării de la Oxford și unul dintre editorii Raportului Mondial al Fericirii, poziția stabilă a Finlandei și a celorlalte țări nordice se datorează unei combinații de factori precum un nivel ridicat de trai, o distribuție mai echilibrată a resurselor, un stat care protejează populația în perioadele dificile și o speranță de viață sănătoasă mai mare.
Olli Salo, cofondatorul companiei Skimle din Helsinki, a declarat pentru BBC că unul dintre marile avantaje ale Finlandei este sentimentul de siguranță și încredere. Copiii merg singuri la școală de la șapte ani, drumul spre casă seara nu provoacă teamă, iar promisiunile făcute între oameni au, de regulă, greutate. În aceeași logică, taxele mari nu sunt văzute doar ca o povară, ci ca prețul unor servicii publice de calitate, de la sănătate și educație până la transport.
Daniel Sazonov, actualul primar al orașului Helsinki, a adăugat că foarte important e și contactul cu natura: „Să poți ieși pe ușă și în câteva minute să ajungi la mare, într-un parc sau într-o pădure, pentru o plimbare de seară asta e ceva special.”
Islanda, care a urcat pe locul 2 pentru prima dată din 2014, depășind Danemarca, se clasează pe primul loc mondial la capitolul sprijin social. Ingibjorg Frioriksdottir, locuitoare a capitalei Reykjavik, explică acest lucru prin izolarea istorică a insulei: „Din punct de vedere istoric, izolarea noastră a însemnat că supraviețuirea era un efort de grup. Secole la rând, nu a existat ajutor din exterior. Eram doar noi și trebuia să fim uniți.”
Islandezii au și o reziliență formată de iernile lungi și întunecate. Bryndis Bjornsdottir, director general al Laugaras Lagoon din Reykjavik, descrie o filozofie de viață care le permite să se bucure de lucrurile simple: „Învațăm să apreciem micile momente precum o cafea bună, piscine termale și timp petrecut cu prietenii. Când vine vara, avem brusc lumină aproape toată noaptea și toată lumea devine mai energică și mai fericită.”
Costa Rica, surpriza din clasament
Costa Rica este surpriza ediției din 2026. În doar trei ani, a urcat de pe locul 23 pe locul 4 și a devenit prima țară din America Latină care intră în top 5 de la lansarea clasamentului. Scorul libertății de a face alegeri și cel al sprijinului social aproape s-au dublat din 2021. Costa Rica nu rivalizează cu statele nordice când vine vorba de PIB sau de sprijinul oferit de stat, dar locuitorii își evaluează viețile mult mai bine decât ar prezice factorii măsurabili, potrivit raportului.
„Credem că succesul se datorează calității vieții lor sociale și stabilității de care se bucură. America Latină, în general, pune preț pe legăturile famiale și sociale”, a declarat Jan-Emmanuel De Neve pentru NBC News.
Adrian Hunt, un nomad digital stabilit în Las Catalinas, un orășel din Costa Rica, spune că totul se rezumă la comunitate. Pentru el, fericirea de acolo ține de ritmul vieții de zi cu zi, de plimbările matinale pe plajă, de peisajul natural și de felul în care oamenii, localnici sau expați, dau locului o energie aparte. În opinia lui, tocmai această combinație face din Costa Rica unul dintre locurile cu cea mai bună calitate a vieții din America Centrală.
Fericirea în Suedia este fika
Danemarca se află pe locul trei și nu a coborât niciodată de pe primele patru poziții de la apariția raportului. Pentru Laura Hall, jurnalistă stabilită la Copenhaga și autoarea cărții The Year I Lay My Head in the Water, fericirea se bazează pe încredere în ceilalți și pe convingerea că toată lumea lucrează împreună pentru binele comun.
În Ribe, cel mai vechi oraș din Danemarca, Lise Frederiksen leagă această stare de participarea civică și de felul în care este construită școala publică. Copiii din medii sociale diferite învață împreună ani la rând, iar contactul acesta constant îi obișnuiește de mici cu ideea că oamenii pot trăi diferit fără să fie separați unii de alții. Frederiksen spune că este important ca elevii să se viziteze acasă și să vadă cu ochii lor cât de variate pot fi modurile de viață.
Suedia, aflată pe locul 5, păstrează același accent pe egalitate, dar îl combină cu un acces foarte ușor la natură. Micael Dahlen, profesor de bunăstare la Stockholm School of Economics, spune că indiferent dacă ești vedetă pop, laureat Nobel, prim-ministru sau profesor universitar, ești tratat în primul rând ca persoană, iar forma de adresare rămâne aceeași, simplă și directă.
Karolina Pikus, care s-a mutat din Polonia în Suedia, povestește cum la Goteborg poate înota în mare, vizita un lac și se poate plimba prin pădure, totul în aceeași zi, datorită transportului public bine conectat. Cel mai simplu mod de a înțelege Suedia, crede ea, este fika, adică pauză de cafea și o brioșă cu scorțișoară: „Acesta e, pentru mine, unul dintre cele mai bune moduri de a înțelege Suedia. Să încetinești ritmul, să respiri adânc și să te bucuri de moment.”
