Ce înseamnă o zi cu adevărat fericită? Cercetătorii au găsit rețeta exactă și oricine o poate pune în aplicare în minivacanța de Paște sau 1 Mai
Șase ore alături de familie, două cu prietenii, încă o oră și jumătate de socializare, plus două ore de exerciții fizice și nu mai mult de șase ore de muncă. Aceasta e rețeta unei zile împlinite, din punct de vedere științific.
Cercetătorii de la Universitatea British Columbia au analizat, cu ajutorul tehnicilor de inteligență artificială avansată, datele a peste 15.000 de americani pentru a identifica exact ce activități și în ce doză transformă o zi obișnuită într-una extraordinară. Rezultatele publicate în februarie 2025, surprinzătoare în multe privințe, dezvăluie clar că fericirea zilnică nu ține neapărat de evenimente speciale, ci de organizarea inteligentă a activităților cotidiene.
Puterea interacțiunilor sociale
Socializarea se află în topul listei lucrurilor care fac ziua mai bună. Dar cercetătorii au descoperit că există totuși o limită clară a beneficiilor. După ce stai la povești aproximativ două ore, timpul în plus nu îți mai îmbunătățește cu nimic ziua.
„Unele activități pot fi mai bune în doze mici, precum un strop de sare când coci prăjituri. În timp ce alte activități pot fi asemenea bucăților de ciocolată, unde mai mult este aproape întotdeauna mai bine”, notează echipa de cercetători.
Și când vine vorba de prieteni, regula „cu cât mai mult, cu atât mai bine” se aplică perfect. Timpul petrecut cu aceștia continuă să aducă beneficii chiar și după 5-6 ore, fără să atingă un punct de saturație. Prietenii autentici par să fie ingredientul-minune al unei zile reușite.
Și familia are un rol similar, poate chiar mai profund. Potrivit datelor, șase ore petrecute împreună cu cei dragi pot transforma o zi complet banală într-una cu adevărat memorabilă.
Cât despre muncă…
Aici regăsim una dintre cele mai neaștepate concluzii ale studiului. Deși am fi tentați să credem că munca strică buna dispoziție, nu se întâmplă acest lucru, cu condiția să nu dureze mai mult de șase ore.
După acest prag, situația se schimbă brusc. Satisfacția scade vertiginos, transformând rapid o zi promițătoare într-una pe care am vrea s-o uităm. Nu munca în sine pare să fie problema, ci orele suplimentare.
La fel se întâmplă și în cazul duratei drumului către serviciu. Datele colectate în 2021 au scos la iveală că un drum scurt de 15 minute către serviciu a avut chiar un efect pozitiv. Cercetătorii speculează că acest fenomen ar putea fi legat de pandemia COVID-19, când ieșirea din casă reprezenta o gură de oxigen emoțional pentru mulți. Dincolo de aceste deplasări scurte însă, fiecare minut petrecut în trafic scade șansele unei zile reușite, cu efecte maxime după 90 de minute de navetă.
Mișcare versus relaxare pasivă
Mișcarea, fie că e vorba de mers la sală sau plimbări pe jos, ajută, dar până într-un anumit punct. Cinci ore par să fie limita. După ce depășești acest interval, corpul continuă să lucreze, dar starea de spirit nu se îmbunătățește.
Relaxarea pasivă este, paradoxal, un ingredient toxic pentru o zi reușită. Timpul în care stai degeaba a fost constant asociat cu o zi mai puțin satisfăcătoare și cu efecte negative. Cel puțin asta arată cifrele.
De ce ar fi relaxarea dăunătoare fericirii? Pentru că ceea ce numim relaxare înseamnă, în majoritatea cazurilor, pur și simplu stat în fața unui ecran. În ambele faze ale studiului, aproape 70% din acest timp însemna televizor sau filme. Și, deși între 2013 și 2021 s-a schimbat complet felul în care consumăm conținut – mai mult, mai variat, mai accesibil – sentimentul final a rămas același: ne lasă mai nesatisfăcuți decât ne-am aștepta.
Citește și: „NIKSEN”: arta olandeză de a nu face nimic. Ceea ce vă dorim și vouă
Ce înseamnă, de fapt, o zi fericită
Cum arată, de fapt, o zi perfectă conform datelor? Cercetătorii au identificat participanții cu cele mai mari scoruri de fericire din studiu și le-au analizat programul.
În 2021, „campionii fericirii” (cu 82% șanse matematice de a avea o zi excepțională) au petrecut 13 ore cu familia, patru ore făcând mișcare, două ore de socializare și o oră savurând mâncăruri și băuturi. Surprinzător sau nu, în această zi ideală nu a existat nicio urmă de muncă, navetă sau stat în fața televizorului.
În 2013, o zi fericită a însemnat aproape 15 ore alături de familie, 10 ore cu prietenii și peste 14 ore cu partenerul de viață. A mai fost timp și pentru patru ore de sport. Și, la fel ca în exemplul anterior, nicio secundă pentru muncă sau trafic.
Sigur, un astfel de program nu e deloc realist pentru majoritatea dintre noi pentru că pare, mai degrabă, o zi de vacanță decât una obișnuită. Și exact asta e ideea. Nu ne putem raporta la astfel de exemple ca la un model zilnic, dar ele scot în evidență niște lucruri simple: ne prind bine conexiunile reale, mișcarea și lipsa presiunilor legate de job.
Lucrurile care ne fac fericiți
Între 2013 și prezent, lumea s-a schimbat radical. Platforma TikTok a devenit un fenomen global, războiul din Ucraina a depășit 1.100 de zile, Donald Trump a ajuns la Casa Albă, mișcarea #MeToo a transformat conversațiile despre egalitate, iar pandemia COVID-19 a rescris regulile interacțiunii sociale. Și totuși, în mijlocul acestui vârtej de transformări, rețeta unei zile bune a rămas aceeași.
Corelația statistică între factorii care preziceau o zi bună în 2013 și cei din prezent a fost extrem de puternică (r = 0,88). Cu alte cuvinte, deși lumea din jurul nostru s-a schimbat dramatic, lucrurile care ne fac cu adevărat fericiți au rămas aproape identice.
Televiziunea ilustrează perfect acest fenomen. În 2013, oamenii urmăreau programe clasice, cu reclame; în prezent, au trecut la platformele de streaming. Dar, indiferent de platformă, timpul petrecut în fața ecranului continuă să fie asociat cu o stare generală mai proastă. Asta arată că, dincolo de tendințe și tehnologii, ADN-ul fericirii umane rămâne neschimbat.
Formula universală a fericirii
Tiparul fericirii pare să se potrivească majorității oamenilor. Modelul creat de cercetători a reușit să prezică, cu o acuratețe de 65%, dacă cineva a avut o zi reușită sau una fără nimic special. Și asta în condițiile în care activitățile erau definite la modul general – „o oră de muncă”, de exemplu, putea însemna orice, de la sarcini repetitive până la o ședință creativă cu colegii.
Un detaliu inteligent al studiului a fost că participanții nu au fost întrebați dacă au avut o zi bună în general, ci dacă ziua a fost mai bună decât restul zilelor obișnuite. Această nuanță metodologică elimină influența bogăției, educației sau a altor factori socio-economici. Când evaluezi o zi în funcție de propriul standard, diferențele dintre oameni încep să conteze mai puțin.
Bineînțeles, cercetătorii recunosc limitele studiului. Nu putem ști sigur direcția cauzalității – poate că oamenii care se simt deja bine sunt mai înclinați să socializeze sau să facă sport. Sau poate anumite activități par benefice doar fiindcă vin la pachet cu alte experiențe pozitive.
Cum putem aplica formula fericirii în viața de zi cu zi
Toate aceste date sunt utile, dar întrebarea e ce faci cu ele? Cum le pui în practică?
Iată câteva idei concrete. În primul rând, limitează-ți programul de muncă la șase ore, atunci când poți. Datele arată clar că până la acest prag, munca nu afectează negativ calitatea zilei. Dacă îl depășești, nivelul de fericire scade dramatic. Poate e momentul să reconsideri acele ore suplimentare sau să îmbrățișezi ideea săptămânii de lucru comprimate.
Apoi, fă-ți timp pentru cei dragi. Relațiile cu familia și prietenii sunt cel mai constant „ingredient” al unei zile bune. Chiar și atunci când agenda pare încărcată, o oră petrecută cu cineva drag poate schimba complet semnificația zilei. Uneori, un prânz sau o conversație sinceră valorează mai mult decât o întreagă listă de bifat.
Poate cel mai provocator sfat: regândește-ți metodele de relaxare. Dacă statul pe Netflix este constant asociat cu zile mai puțin satisfăcătoare, poate e momentul să explorezi forme de recreere care te stimulează activ – de la sport la hobby-uri creative sau socializare.
Bineînțeles, nu toată lumea poate pune în aplicare ziua perfectă cu 13 ore dedicate familiei și zero minute de muncă. Nici nu ar trebui. Frumusețea acestui studiu stă în identificarea punctelor de cotitură și a dozelor optime, nu în prescrierea unui program imposibil.
„Viața necesită compromisuri complexe, dar există puncte de cotitură clare care diferențiază zilele bune de cele obișnuite”, conchid cercetătorii.
