Bullying la maturitate: 10 pași pentru a-i pune capăt

Bullyingul este o formă de agresiune care cuprinde trei elemente: intenția de a răni, acțiuni repetate și dezechilibrul de putere între victimă și agresor. Putem întâlni un astfel de comportament nu doar la copii și adolescenți, ci și între adulți. Cum ne comportăm dacă avem parte de bullying la maturitate? Cum tratăm cu un adult care este un bully?

Tipuri de bullying

• Orice comportament care include violența fizică precum lovirea, ciupirea, mușcarea, scuiparea, punerea piedicii, trasul de păr, împingerea, confiscarea sau distrugerea bunurilor unei persoane reprezintă un model de bullying fizic. 
• Batjocura, amenințările, insulta, tachinările, comentariile cu tentă sexuală, răspândirea minciunilor și a zvonurilor false sunt tipuri de bullying verbal.
• Controlul unei persoane vulnerabile prin intermediul emoțiilor: rușine, frică, tristețe și vinovăție sau prin alte forme precum excluderea socială, ignorarea, teroarea sau utilizarea termenilor care descriu o persoană într-un mod negativ (etichete pentru dizabilități mentale ori fizice sau comentarii repetate cu privire la aspectul fizic sau orice altceva care exprimă inferioritate și slăbește stima de sine sau subminează sănătatea mintală) este considerat bullying emoțional.
• Tratamentul disprețuitor, comentariile jignitoare, insultele sau glumele cu referire la etnia, religia, obiceiurile culturale sau credințele spirituale ale unei persoane, excluderea socială sau neacordarea dreptului de integrare a unei persoane și a familiei sale reprezintă bullying rasial sau religios.  
• Comentariile degradante, injuriile, propunerile indecente, atingerile nepotrivite, răspândirea de zvonuri cu tentă sexuală, publicarea fără permisiune a videoclipurilor sau a fotografiilor cu conținut personal sunt tipuri de bullying sexual.
• Agresiunea intenționată și repetată prin intermediul tehnologiilor hardware (computere și smartphone-uri) și software (rețelele sociale, mesageria, site-uri web și alte platforme online) având ca rezultat expunerea și vătămarea unei persoane înseamnă bullying cibernetic.  

Bullying la maturitate…

Agresiunea adulților este la fel de comună ca și cea a copiilor. Societatea noastră se confruntă acum cu bullying asupra adulților cu consecințe grave, în special la locul de muncă, pe rețelele de socializare și în cadrul relațiilor romantice însă, despre acest lucru se vorbește destul de puțin. Comportamentele de agresiune ale adulților sunt adesea mascate, victimele simt multă rușine și îndoială de sine, întrebându-se deseori dacă este vina lor sau dacă  interpretează greșit ceea ce se întâmplă. În plus, persoanele agresate iau în calcul efectele devastatoare pe termen lung: pierderea locului de muncă, a relațiilor sau a reputației. Din aceste cauze, bullying-ul adulților devine tabu.

Bullying-ul emoțional este cel mai frecvent întâlnit și implică controlul unei persoane prin folosirea emoțiilor. Critica, rușinea, vinovăția sunt moduri de manipulare întâlnite în orice relație, inclusiv între parteneri, prieteni, membri ai familiei sau colegi de muncă. Scopul de bază al abuzului emoțional este de a controla o persoană prin discreditarea, izolarea și tăcerea ei. Este o agresiune greu de recunoscut, deoarece poate fi subtilă și insidioasă. 

Bullying în cuplu

Paula, 35 de ani, din București, povestește: „Întâlnirea cu iubitul meu a fost minunată. Era fermecător, mi-a acordat atenție și m-a flatat. Era imaginea bărbatului perfect. Desigur, steagurile roșii au fost tot timpul acolo la începutul relației mele, dar eu eram naivă. Construirea unei relații abuzive începe lent și necesită timp. 

Totul a început cu remarci negative la adresa mea, in public. Ca niște mici glumițe nesemnificative. Când am ripostat, mi-a spus că sunt prea sensibilă și remarca nu a fost mare lucru. Recunosc, sunt deseori sensibilă, deci nu este mare lucru. O glumă publică făcută pe seama mea înseamnă doar că partenerul meu încearcă să fie amuzant.

Când îmi spune că sunt prea grasă sau prea slabă și ce ar trebui să port, înseamnă doar că mă iubește și îi pasă de mine.

Am avut nevoie o consultație la doctor și l-am întrebat dacă mă poate duce. A spus că nu își poate lua liber pentru asta și să caut un loc altădată. Cred că ar trebui să mă gândesc la astfel de lucruri – nu vreau să fiu o povară.

Familia mea vine în vizită din afara orașului, dar el nu poate petrece timp cu ei pentru că sunt aici în timpul în care își face antrenamentul. Pare ciudat că nu poate să-și schimbe pur și simplu programul, dar cred că ar trebui să-l accept așa cum este, așa că o fac.

Când îmi spune că ar trebui să petrec mai mult timp cu el și nu cu prietenii, sunt de acord. Iubitul meu este mai important decât un prieten, așa că mă retrag.

Când o cerere sexuală se simte puțin inconfortabilă, îmi spun că trebuie să fie ceva normal. La fel și când vrea să facem sex pentru a scăpa de stres, furie, boală, oboseală. Și dacă nu am chef, nu contează. Este ceva în neregulă cu mine. 

Trezirea mea din somn devine o întâmplare obișnuită. Trebuie să fiu disponibilă la cererile lui. Începe să pară normal să fiu trezită în miezul nopții. Primesc prelegeri despre cum trebuie să fiu mai respectuoasă. Trebuie să repet ceea ce spune, ca să fie sigur că l-am auzit și am înțeles. Sper să mă descurc mai bine. Voi fi o parteneră mai bună. Mă voi asigura că toată casa este curată și că cina este întotdeauna pregătită. Și atunci când nici măcar nu vine acasă la cină, o voi ține încălzită în cuptor pentru el”.

Exemple de bullying emoțional

Șantajul emoțional. Este o formă de manipulare care folosește emoțiile pentru a controla comportamentul victimei. Abuzatorul folosește vinovăția, frica sau umilirea pentru a convinge victima să fie de acord cu o cerere. Retragerea iubirii și tăcerea sunt tactici specifice șantajului emoțional.

Invalidarea emoțională.  Un abuzator nu va recunoaște niciodată emoțiile victimei ci va încerca tot timpul să-i spună cum ar trebui să se simtă. De asemenea, o poate descrie ca fiind nebună sau prea sensibilă, exigentă, cu prea multe nevoi.

Criticismul. Abuzatorii emoționali sunt excesiv de critici cu privire la tot ceea ce face victima Aceasta interiorizează criticile, se simte invalidată și începe să-și neglijeze dorințele și nevoile.

Gaslightingul. Abuzatorul transferă vina asupra victimei pentru a evita asumarea responsabilității, făcând-o să se îndoiască de sine, și, în cele din urmă, de sănătatea sa mintală.

Efectele bullyingului emoțional 

Abuzul emoțional distruge stima de sine iar victima începe să se îndoiască de percepțiile sale și de realitate, simțindu-se minimizată, neajutorată și prinsă într-o capcană. Adesea, simte multă durere pentru a mai suporta relația, dar și multă frică pentru a pleca.

Stima de sine scăzută, oboseală cronică, depresia, tulburările de  somn, anxietatea, performanța scăzută la locul de muncă, izolarea, abuzul de alcool și droguri, ideația suicidară, tulburările alimentare, Sindromul post-traumatic, Sindromul Stockholm (victima se identifică cu agresorul și apără comportamentul acestuia față de ceilalți) sunt câteva dintre efectele bullying-ului emoțional. 

10 pași pentru depășirea abuzului emoțional

1. Recunoaște abuzul. Fiind sincer cu privire la sentimentele tale, îți vei recâștiga controlul asupra vieții. 

2. Stabiliește limite. Informează abuzatorul că nu mai are voie să țipe, să te jignească, să te amenințe sau să fie lipsit de respect. Expune-i consecințele. De exemplu, informează-l că dacă folosește un limbaj nepotrivit sau lipsit de respect, conversația se va încheia și vei ieși din cameră. Nu ceda crezând că te vei descurca data viitoare. Acționează. Arată-ți încrederea și spune NU atunci când te simți inconfortabil.

3. Acceptă că nu poți schimba abuzatorul. Amintește-ți că nu ai putere asupra comportamentului său și nu ești responsabil pentru deciziile lui. Tot ce poți schimba sau influența este răspunsul tău.

4. Pune capăt vinovăției. Dacă ai fost într-o relație abuzivă emoțional, te poți îndoi de tine și poți simți vinovăție sau rușine. Acest lucru este normal, dar nu este justificat. Abuzul nu este vina ta, nu ai greșit cu nimic. Prin urmare, încearcă să nu te pedepsești pentru ceva ce nu depinde de tine.

5. Iubește-te. Când ești într-o relație abuzivă emoțional, vei observa că te simți trist de cele mai multe ori. Energia este scăzută și îți va fi greu să urmezi sfaturi despre cum să faci față abuzului emoțional. Cu toate acestea, nu înceta să te iubești și să ai grijă de tine. Fii mereu atent la nevoile tale și încearcă să le satisfaci.

6. Acordă prioritate sănătății tale. Ai grijă de propriile nevoi. Ia o decizie care te va ajuta să gândești pozitiv și afirmă cine ești. Asigură-te că te odihnești suficient și adoptă o dietă sănătoasă. Aceste măsuri simple de îngrijire personală te vor ajuta să faci față presiunilor zilnice ale abuzului emoțional.

7. Constuiește-ți un grup de sprijin. Ai nevoie de oameni cu care să vorbești despre experiențele prin care treci și care să îți fie alături ori de câte ori este nevoie.  Dorința de a ascunde detaliile abuzului este normală, dar va fi contraproductivă pe termen lung. Înconjoară-te de oameni pozitivi și buni. Îți vor oferi o putere imensă de a lupta. Nu este niciodată ușor să fii puternic emoțional, dar a avea energie și gânduri pozitive face lupta mai ușoară.

8. Elaborează un plan de ieșire din relație. Nu poți rămâne într-o relație abuzivă emoțional pentru totdeauna. Dacă un motiv valid te împiedică să pleci acum, dezvoltă un plan pentru plecare cât mai curând posibil astfel încât să simți speranță și control asupra situației. 

9. Pleacă. O modalitate de a opri abuzul emoțional din orice relație este să pleci, dacă partenerul de relație nu acordă atenție nevoilor tale și exercită constant dominație și abuz asupra ta. Abuzul, sub orice formă, nu este acceptabil și dacă cealaltă persoană nu este pregătită pentru schimbare, cel mai bine este să părăsești relația.

10. Cere  ajutor specializat. Psihoterapia are ca scop reconstruirea stimei de sine și a încrederii. Procesul terapeutic te va ajuta să identifici principiile relațiilor sănătoase, cum ar fi rolurile relaționale, drepturile și responsabilitățile în relații. De asemenea, te ajută să înveți cum să stabilești limite, cum să-ți dezvolți inteligența emoțională și cum să-ți modifici comportamentul.