Două probiotice ar putea fi de ajutor în tratamentul hipertensiunii arteriale

Există tot mai multe dovezi că unele probiotice, fie administrate sub formă de suplimente, fie provenite din alimentație, ar putea contribui la reducerea tensiunii arteriale. Un studiu recent a identificat tipurile de probiotice cele mai utile în tratamentul hipertensiunii arteriale.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, hipertensiunea arterială afectează aproximativ 1,28 miliarde de adulți cu vârste peste 30 de ani din întreaga lume. Aproape jumătate dintre aceștia nu sunt conștienți că au afecțiunea, deoarece, cu excepția cazurilor în care tensiunea arterială este foarte ridicată, nu apar simptome.

Tensiunea arterială normală este, în general, de aproximativ 120/80 mm Hg, unde 120 reprezintă tensiunea arterială sistolică și 80 reprezintă tensiunea arterială diastolică. Vorbim de hipertensiune arterială atunci când valorile sunt, în mod regulat, la sau peste 130/80 mm Hg.

În România, aproape jumătate dintre adulții de toate vârstele (45%) suferă de hipertensiune arterială, potrivit Hotnews.ro. Această boală „silențioasă” crește riscul unor probleme grave de sănătate, inclusiv: insuficiență cardiacă, infarc, anevrism, insuficiență renală, accident vascular cerebral, amputații și retinopatii hipertensive, care pot duce la orbire.

Citește aici despre holterul pentru tensiune: când și cui se recomandă.

De ce apare hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială poate fi rezultatul unei combinații de factori genetici, stil de viață și alte afecțiuni. Factorii genetici pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea hipertensiunii arteriale. Persoanele cu antecedente familiale de hipertensiune au un risc mai mare de a dezvolta, la rândul lor, această afecțiune.

Obiceiurile nesănătoase, cum ar fi consumul excesiv de sare, o dietă bogată în grăsimi saturate și zahăr, lipsa exercițiilor fizice, fumatul și consumul excesiv de alcool, pot contribui la creșterea tensiunii arteriale. Iar persoanele supraponderale sau obeze sunt mai predispuse la hipertensiune arterială.

Citește aici de ce femeile sunt mai sensibile la sare decât bărbații, când vine vorba de hipertensiune.

Stresul cronic poate duce, de asemenea, la creșterea tensiunii arteriale. Sistemul nervos simpatic, care răspunde în situații de stres, poate determina o creștere temporară a tensiunii arteriale.

Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul, problemele renale, tulburările tiroidiene sau apneea de somn, pot contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale. De asemenea, unele medicamente sau suplimente, precum contraceptivele orale, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și alte medicamente, pot avea ca efect secundar creșterea tensiunii arteriale.

Un alt factor de risc al hipertensiunii descoperit recent de cercetători este dezechilibrul florei intesinale. Metabolismul bacteriilor poate afecta sistemul imunitar, cauzând inflamație și disfuncție endotelială, care influențează controlul tensiunii arteriale.

Rolul probioticelor în controlul tensiunii arteriale

Cercetările au demonstrat că o alimentație sănătoasă, cum ar fi cea mediteraneană, ajută la controlul tensiunii arteriale, având o influență pozitivă asupra microbiomului intestinal. Una dintre modalitățile prin care poate face acest lucru este prin sporirea numărului de probiotice sau bacterii benefice din intestin.

Citește aici despre dieta mediteraneană: în ce constă şi cât slăbești. Un meniu săptămânal

Unele bacterii par să aibă un efect favorabil asupra tensiunii arteriale. Mai multe studii au arătat că Lactobacillus spp. și Bifidobacterium spp., ambele găsite în lactatele fermentate, pot reduce tensiunea arterială.

Cercetătorii au investigat efectele a două specii – Bifidobacterium lactis M8 și Lactobacillus rhamnosus M9 – asupra șoarecilor care au dezvoltat hipertensiune după ce au băut apă cu 15% fructoză în loc de apă pură.

În timpul studiului de 16 săptămâni, cercetătorii au împărțit șoarecii în patru grupuri. Într-unul dintre acestea, rozătoarele au băut apă cu fructoză și soluție salină prin infuzie intragastrică, în al doilea au băut apă cu fructoză și B. lactis, în al treilea au băut apă cu fructoză și L. rhamnosus, iar în grupul de control au băut doar apă pură.

Șoarecii hipertensivi cărora li s-au administrat probiotice au înregistrat o scădere semnificativă a tensiunii arteriale pe parcursul studiului, revenind la același nivel cu șoarecii din grupul de control. Șoarecii hrăniți cu fructoză și netratați cu probiotice au continuat să aibă hipertensiune arterială.

Probioticele ajută la reechilibrarea microbiomului intestinal

S-a observat, de asemenea, că pe lângă reducerea tensiunii arteriale, probioticele au schimbat și compoziția microbiomului intestinal al șoarecilor.

„Acest efect de reducere a tensiunii arteriale pare să fie datorat redobândirii echilibrului microbiomului intestinal, în special prin creșterea nivelului de bacterii asociate cu tensiunea arterială mai mică (Lawsonia și Pyrolobus) și reducerea nivelului de bacterii asociate cu tensiunea arterială mai mare (Alistipes și Alloprevotella)“, a declarat dr. Cheng-Han Chen, cardiolog intervenționist, pentru Medical News Today.

Autorii principali ai studiului au explicat că probioticele B. lactis M8 și L. rhamnosus M9 au influențat tensiunea arterială la șoareci prin controlarea activității metabolice. Reducerea tensiunii arteriale observată a fost asociată cu creșterea nivelurilor de Lawsonia și Pyrolobus, precum și cu scăderea nivelurilor de Alistipes și Alloprevotella. Ambele tulpini de bacterii au gestionat procesele metabolice, inclusiv contracția mușchilor netezi vasculari, sinapsa serotoninergică și sinapsa colinergică. Acest studiu evidențiază modurile complexe în care microbiota intestinală influențează starea generală de sănătate a organismului.

Citește aici despre probiotice și prebiotice: care este diferența, când și cum se folosesc corect.

Doza optimă de probiotice

Totuși, cercetătorii recunosc că e prea devreme pentru a stabili dacă aceste date se aplică și în cazul oamenilor. Pasul următor în această cercetare va consta în testarea și replicarea acestor descoperiri la oameni. Se va acorda o atenție deosebită studierii dozei optime și duratei unui tratament cu probiotice care să demonstreze un efect terapeutic.

Autorii studiului continuă să efectueze cercetări suplimentare în această direcție. Potrivit lor, pe baza cunoștințelor anterioare, doza sigură de probiotice pentru oameni se situează între 30 și 50 de miliarde pe zi, timp de trei luni. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că structura microbiotei intestinale poate varia între indivizi sau în funcție de factori precum vârsta și sexul, ceea ce înseamnă că eficacitatea probioticelor poate fi diferită. Prin urmare, stabilirea dozei și duratei ideale necesită studii suplimentare.

Beneficiile probioticelor

Deși acest studiu nu a ajuns la concluzii clare despre efectul probioticelor în cazul hipertensiunii arteriale, există tot mai multe dovezi în favoarea beneficiilor acestor bacterii pentru sănătate. O meta-analiză din 2013 a demonstrat că probioticele pot îmbunătăți sănătatea intestinală și sunt utile în tratamentul intoleranței la lactoză, diareei provocate de antibiotice, diareei infecțioase și alergiilor.

O revizuire din 2017 a constatat că aportul de Lactobacillus poate reduce semnificativ nivelul total al colesterolului din sânge.

Probioticele pot fi luate sub formă de suplimente sau din alimentație. Alimentele cu cel mai mare conținut de probiotice sunt cele obținute prin fermentare, adică:

• iaurtul,
• laptele bătut,
• sana,
• kefirul,
• zerul,
• borșul,
• tempeh (un aliment indonezian preparat din boabe de soia fermentate),
• murăturile (doar cele în saramură),
• maiaua de casă (folosită la prepararea pâinii cu maia – este preparată doar din făină și apă, fără drojdie adăugată).

Deși specialiștii menționează că cel mai indicat e să ne luăm probioticele din alimentație, pentru a beneficia de o gamă mai variată de nutrienți, în unele situații, pot fi utile și suplimentele cu probiotice. Acestea ar trebui să fie sub formă de pulberi sau capsule care conțin o cantitate adecvată de probiotice și o varietate de tulpini pentru a asigura beneficii corespunzătoare.

În primele zile de administrare a unui supliment cu probiotice, este posibil să ai reacții adverse ușoare legate de digestie, cum ar fi gaze și disconfort abdominal. Însă, după ce te adaptezi, digestia ar trebui să înceapă să se îmbunătățească.

La persoanele cu sistem imunitar compromis, inclusiv la cei cu HIV/SIDA și alte câteva afecțiuni, probioticele pot duce la infecții periculoase. De aceea, e important să discuți cu medicul înainte de a începe administrarea oricărui astfel de supliment.