Sindromul de apnee în somn poate duce la diabet, demență sau infarct

    Sindrom de apnee în somn – un diagnostic mai grav decât pare, pentru că poate da complicații severe atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Sforăitul puternic și oprirea respirației în timul somnului provoacă somnolență în timpul zilei. Netratat, cu timpul, acest sindrom poate duce chiar la infarct și accidente vasculare cerebrale.

    Mai mult decât atât, lipsa somnului sau somnul neodihnitor predispun la depresie, anxietate, demență. Boala se răsfrânge și asupra partenerului de cuplu care poate avea, de asemenea, probleme de sănătate din cauză că nu se poate odihni.

    Sindrom de apnee în somn riscuri. Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, cu competență în somnologie, Clinica Medicum

    „Sindromul de apnee în somn este caracterizat de episoade repetate de oprire completă sau scădere a amplitudinii respirației în timpul somnului, asociate cu scăderi repetate ale saturației în oxigen. Printre simptomele cele mai frecvente ale sindromului se numără sforăitul zgomotos, trezirile repetate și somnolența excesivă din timpul zilei.“

    Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, cu competență în somnologie, Clinica Medicum

    La prima vedere, sindromul de apnee în somn pare a fi doar deranjant pentru partenerul de somn. Totuși, afecțiunea poate avea un efect negativ asupra organismului și asupra calității vieții, atrage atenția dr. Bulescu.

    Trei tipuri de apnee

    Episoadele de oprire a respirației pe fondul apneei în somn apar pentru că structurile din interiorul gâtului se prăbușesc, mai ales atunci când persoana afectată doarme pe spate GRAFIC: Mayo Foundation for Medical Education and Research

    Principalele tipuri de apnee sunt:

    • De tip obstructiv – cea mai comună formă. Apare din cauza unei relaxări exagerate a musculaturii gâtului.
    • De tip central. Apare atunci când creierul nu transmite semnale corespunzătoare musculaturii care controlează respirația.
    • De tip mixt. Persoana are și forma obstructivă, și pe cea de tip central.

    Cum știi că suferi de apnee în somn

    Simptomele apneei obstructive și ale celei de tip central se suprapun, astfel că este dificil un diagnostic doar pe baza acestora. Cele mai întâlnite manifestări ale ambelor tipuri de apnee sunt:

    • sforăi zgomotos;
    • ai episoade repetate în care ți se oprește respirația (nu conștientizezi oprirea respirației, de cele mai multe ori îți atrage atenția partenerul);
    • respirația revine „exploziv“;
    • te trezești cu gura uscată;
    • ai dureri de cap dimineața;
    • nu reușești să ai un somn neîntrerupt;
    • ai somnolență excesivă în timpul zilei;
    • ești irascibil;
    • nu reușești să te concentrezi în timpul zilei.

    Diagnosticul de apnee în somn se pune dacă respirația se oprește cel puțin 10 secunde, iar episoadele se repetă de 5 ori într-o oră de somn.

    Mai jos, o înregistrare cu poligraful, care exemplifică oprirea respirației și reluarea explozivă a acesteia.

    Este important de știut că nu toți cei care suferă de apnee sforăie puternic noaptea. Așadar, dacă te trezești dimineața la fel de obosit sau poate mai obosit decât atunci când ai mers la culcare, consultă un specialist în somnologie.

    Riscuri pe termen scurt ale apneei în somn

    Efectele imediate ale opririi respirației în timpul nopții sunt legate de somnul neodihnitor și de somnolența din timpul zilei.

    „Trezirile repetate asociate evenimentelor respiratorii din timpul somnului determină imposibilitatea unui somn de calitate. Astfel, cei care suferă de această problemă pot fi obosiți și somnolenți în timpul zilei, se concentrează mai greu sau chiar ațipesc în timpul serviciului. De multe ori, au schimbări de dispoziție, sunt nervoși sau chiar depresivi.“

    Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, cu competență în somnologie

    Somnolența din timpul zilei nu e o problemă fără însemnătate. Din contră, poate avea consecințe grave. Conform medicului Ioan Bulescu, acest simptom este adeseori asociat cu un risc crescut de accidente atât rutiere, cât și la locul de muncă.

    „Este demonstrat că cei care suferă de apnee în somn, în special moderată sau severă, și care nu sunt tratați corespunzător, sunt implicați în accidente rutiere mai des față de cei care nu suferă de această problemă“, subliniază medicul specialist în somnologie.

    Efectele negative se pot transmite la partenerul de viață

    Din păcate, toate consecințele negative ale apneei în somn se răsfrâng și asupra partenerului de viață care nu se poate odihni, la rândul său.

    Așadar, somnolența din timpul zilei și riscul de accidente pot să apară și la partenerul de cuplu al cărui somn este întrerupt.

    Riscuri pe termen lung: hipertensiune rezistentă la tratament

    Apneea în somn ajunge, cu timpul, să afecteze inima, din cauza lipsei de oxigen.

    „Modificările repetate ale saturației în oxigen și ale frecvenței cardiace care apar pe fondul opririlor respirației în timpul somnului determină complicații cu potențial sever asupra sistemului cardiovascular, metabolic, neurologic etc.“

    Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, cu competență în somnologie

    Afecțiunile cardiovasculare sunt frecvent descoperite la pacienții cu apnee în somn, întrucât cordul este supus unui stres constant în încercarea de a menține sau crește oxigenarea sistemică.

    Expertul în somnologie atenționează asupra unei complicații îngrijorătoare. Sindromul de apnee în somn predispune la apariția hipertensiunii arteriale, care de multe ori este rezistentă la tratament. Mai exact, necesită asocierea mai multor medicamente pentru a menține valorile tensiunii arteriale în limite acceptabile.

    De la apnee în somn la diabet

    „Sindromul de apnee în somn crește riscul de apariție a tulburărilor de ritm cardiac, cum este fibrilația atrială. De asemenea, poate duce la insuficiență cardiacă, dar și la infarct miocardic sau la accidente vasculare cerebrale“, subliniază dr. Ion Bulescu.

    Diabetul de tip 2 ar putea avea legătură și cu apnea în somn. Asocierea sindromului de apnee în somn cu diabetul zaharat de tip II este intens studiată și discutată.

    Conform medicului, opririle repetate ale respirației modifică metabolismul glucozei. Astfel este favorizată rezistența la insulină asociată cu apariția diabetului zaharat de tip 2.

    Obezitatea este, de asemenea, un element comun asociat atât sindromului de apnee în somn, cât și diabetului zaharat de tip 2.

    Boala ficatului gras, provocată de apneea în somn

    Este dovedită asocierea directă între episoadele de scădere a saturației în oxigen și modificările metabolismului glucozei. Totodată, este verificat faptul că tratamentul eficient al apneei are efecte favorabile asupra metabolismului glucozei.

    Persoanele cu apnee în somn sunt mai predipuse să aibă rezultale anormale la analizele funcției hepatice. Ficatul lor este mai susceptibil să prezinte semne de cicatrizare din cauza steatozei hepatice non-alcoolice (boala ficatului gras non-alcoolic).

    Sindromul de apnee în somn reprezintă un motiv de îngrijorare și când vine vorba anestezie generală. Persoanele cu apnee în somn ar putea fi mai predispuse la complicații după o intervenție chirurgicală majoră. Ele se pot confrunta cu probleme de respirație, mai ales atunci când sunt sedate și culcate pe spate.

    Alte complicații: depresie, anxietate și demență

    Somnul neodihnitor asociat apneei în somn poate favoriza declanșarea tulburărilor de dispoziție și chiar a episoadelor depresive. Insomnia este unul dintre simptomele comune asociate atât depresiei, cât și apneei în somn.

    Studiile au arătat că sindromul de apnee în somn crește prevalența tulburărilor psihiatrice ca depresia, anxietatea, sindromul de stres post-traumatic, dar și demența.

    „Din cauza simptomelor din timpul zilei, dar și a complicațiilor sistemice, sindromul de apnee în somn determină o scădere importantă a calității vieții. Este dovedit că diagnosticul și tratamentul eficient al sindromului de apnee în somn determină creșterea tuturor aspectelor de calitate a vieții, atât din punct de vedere al stării emoționale și interacțiunilor sociale, cât și din punct de vedere al simptomelor și sănătății generale.“

    Dr. Ioan Bulescu, medic Specialist ORL, cu competență în Somnologie

    Este important ca persoanele care cred că suferă de apnee în somn să consulte un specialist în vederea unui diagnostic și tratament specializat.

    Diagnosticul de apnee se pune cu un aparat: poligraful sau polisomnograful

    Pentru a stabili diagnosticul de sindrom de apnee în somn, medicul cu specializare în somnologie face, mai întâi, un preconsult care constă în:

    • discuții privind simptomele specifice, orele de somn, obiceiurile din timpul zilei, condițiile de muncă etc.;
    • măsurarea tensiunii arteriale;
    • consemnarea înălțimii, greutății și circumferinței gâtului (persoanele cu o circumferință a gâtului mai mare au un risc crescut de apnee);
    • măsurarea pulsului și a nivelului saturației de oxigen cu un pulsoximetru.

    Pentru un diagnostic de certitudine, este nevoie de monitorizarea somnului pe parcursul nopții cu ajutorul unui aparat: fie cu poligraful, fie cu polisomnograful.

    Poligraful este un dispozitiv care poate fi utilizat la domiciliu și care înregistrează fluxul de aer nazal, mișcările de respirație, poziția în timpul somnului și saturația de oxigen.

    Polisomnograful este un aparat mult mai complex, care poate fi utilizat doar în cadrul unei clinici de specialitate. Acesta monitorizează: activitatea cerebrală, musculară, sforăitul, poziția corpului, mișcările respiratorii, activitatea cardiacă, pulsul și saturația de oxigen. În plus, sunt identificate diferitele faze ale somnului.

    Aparatul CPAP, tratament pentru apnee

    Pentru cazurile ușoare de apnee, cu puține opriri ale respirației în timpul somnului, medicul poate recomanda doar modificări ale stilului de viață, cum ar fi scăderea în greutate, renunțarea la fumat și tratarea alergiilor respiratorii, dacă există.

    Pentru cazurile moderate și severe, în cele mai multe cazuri, se recomandă tratamentul cu un aparat care insuflă, prin intermediul unei măști, aer cu presiune pozitivă continuă și împiedică oprirea respirației în timpul nopții. Este vorba despre terapia CPAP (continuous positive airway pressure).

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook