Și inima doare. Ce boli anunță și când să mergi la medic

    Inima doare și nu este doar un mit. Durerea de inimă este un semnal de alarmă care ar trebui tratat cu maximă seriozitate, atenționează cardiologul Luminița Iliuță. Medicul detaliează bolile de inimă care se pot manifesta astfel.

    Bolile cardiovasculare sunt ucigașul numărul unu, în întreaga lume. În România, în jur de 60% dintre oameni mor din cauza bolilor cardio-vasculare, de trei ori mai mult decât din cauza cancerului. „Bolile coronariene sunt reprezentate în principal de depunerea de grăsimi la nivelul arterelor care hrănesc inima (arterele coronare) – sub forma cardiopatiei ischemice sau a infarctului miocardic acut,” potrivit conf. dr. Luminița Iliuță, medic primar cardiolog la clinica Cardioclass și doctor în științe medicale. 

    Moștenirea genetică crește riscurile de complicații la tineri

    Medicul atenționează asupra faptului că bolile de inimă au început să apară tot mai frecvent și la persoane tinere, sub 40 de ani. „Cel mai tânăr pacient cu infarct miocardic pe care l-am tratat avea doar 33 de ani”. De vină sunt stresul, nopțile nedormite, consumul de alimente grase și băuturi energizante, consumul insuficient de apă, fumatul, sedentarismul, dar și moștenirea genetică. 

    Dr. Luminița Iliuță, medic cardiolog, spune că bolile de inimă au început să apară tot mai frecvent și la persoane tinere, sub 40 de ani.

    „Bolile coronariene se asociază, în general, cu un scor de risc cardiovascular ridicat (adică apar mai frecvent la cei care fumează, au hipertensiune, au colesterolul sau trigliceridele crescute, sunt obezi sau au diabet zaharat, sunt sedentari sau stresați). Deși majoritatea factorilor de risc cardiovasculari sunt modificabili (prin schimbarea stilului de viață), există și factori pe care nu îi putem influența, cum este moștenirea genetică. Din acest motiv, cei care au în familie persoane care au suferit un infarct sau un accident vascular cerebral trebuie să fie și mai atenți în ceea ce privește reducerea scorului de risc cardiovascular,”  a completat medicul cardiolog. 

    „Da, inima doare…”

    Cum afecțiunile cardiovasculare pot apărea indiferent de vârstă, este important ca oricare dintre noi să poată recunoaște primele simptome. Iar durerea de inimă nu este doar un mit, ci un semnal de alarmă care ar trebui tratat cu mare seriozitate pentru că poate anunța un infarct miocardic.

    Durerea de inimă apare și când arterele sunt afectate de depunerile de grăsimi

    „Da, inima doare….Angina pectorală (durerea de inimă sau durerea anginoasă din cardiopatia ischemică sau din infarctul miocardic) este modalitatea prin care inima ne anunță că nu are suficient oxigen și substanțe nutritive pentru ceea ce organismul îi cere să facă. Aceasta se întâmplă atunci când arterele coronare (arterele care irigă inima cu sânge) sunt strâmtorate din cauza depunerilor de grăsimi, ca urmare a procesului de ateroscleroză,” a atras atenția conf. dr. Luminița Iliuță. 

    Alte simptome care apar frecvent în bolile de inimă, sunt oboseala și palpitațiile. Oboseala este resimțită ca o senzație de sufocare la efort, respirație incompletă sau scurtă. Acest semn este frecvent, atât în cazul afecțiunilor inimii, cât și pulmonare. 

    Palpitațiile necesită investigații suplimentare

    Palpitațiile sunt bătăi ale inimii incomode, neregulate. Deși apar frecvent și în multe situații sunt inofensive, totuși ar trebui investigate, pentru a fi siguri că nu reprezintă un pericol.

    „Termenul de palpitații se folosește atunci când inima nu bate regulat (poți să simți că inima sare anumite bătăi sau bate în plus), sau bate mai repede decât în mod obișnuit sau când apare senzația de fluture în stomac sau senzația că îți simți inima sau că bate mai puternic decât în mod obișnuit (simți că ai inimă).

    Palpitațiile pot să apară oricând şi oricum, chiar şi fără să aibă legătură cu bolile inimii: indivizi perfect normali pot simți mişcări rapide şi neregulate ale inimii din cauze cum ar fi excesul de cafea, eforturi fizice mari, emoţii, alcool, tutun, mese abundente, stres sau frică. Totuși, palpitatiile pot fi semnul unor afecțiuni cardiace severe ce necesită investigații suplimentare și tratament adecvat,” a completat dr. Iliuță. 

    Inima doare. Analizele ce pot salva viața

    Chiar dacă este important să cunoaștem simptomele, nu trebui să așteptăm să ne ducă boala la medic și să mergem la controalele de rutină, pentru a descoperi, din timp, o eventuală problemă.

    Orice bărbat după 40 ani și orice femeie după menopauză este bine să facă un control cardiovascular. Dacă au un scor de risc cardiovascular ridicat (fumători, diabetici, obezi, hipertensivi) controlul cardiologic trebuie făcut mai devreme.  

    „Este bine ca toți cei care au o moștenire genetică pe linie cardiovasculară, să facă o evaluare cardiologică completă, care uneori le poate salva viața,” a precizat medicul cardiolog.

    Din păcate, în România, sunt foarte puțini cei care realizează cât de important e să-și investigheze inima, după 40 ani, mai ales dacă au și alți factori de risc, mai spune medicul. În aceste condiții, nu e de mirare că, la fiecare jumătate de oră, un român face infarct, potrivit statisticilor Eurostat.

    Din păcate, mulți dintre aceștia își pierd viața pentru că nu avem suficiente centre specializate în angioplastie per primam (montarea stentului coronarian). Iar dacă scapă cu viață, după primul infarct, mor la al doilea, din cauză că, în România, nu există nici destule clinici de recuperare după infarct. 

    Inima doare… Durerea în infarct durează cel puțin 20 de minute

    Conform cardiologului, principalele semne care anunță infarctul miocardic includ combinaţii variabile de disconfort toracic sau durere, localizate în extremitatea superioară a corpului, în mandibulă sau epigastru, apărute în repaus sau la efort.

    Durerea din infarctul miocardic durează, de obicei, cel puţin 20 minute. Deseori, disconfortul apărut este difuz, nelocalizat, nu are legătură cu poziţia, nu este modificat cu mobilizarea regiunii în care apare şi poate fi însoțit de dispnee (sufocare), transpiraţii, greaţă sau sincopă (pierdere de cunostiinta). 

    Aceste simptome nu sunt întotdeauna specifice pentru ischemia miocardică, putând fi atribuite şi altor afecțiuni din alte sfere precum gastrointestinală, neurologică, pulmonară sau musculoscheletală, determinând un diagnostic greșit sau întârzierea diagnosticului corect.

    Infarctul miocardic poate apărea cu simptome atipice, sau unoeri poate fi lipsit de simptome, diagnosticul fiind pus, în acest caz, cu ajutorul modificărilor ECG, dinamicii enzimatice sau al imagisticii.

    Viața după infarct: medicamente și schimbarea stilului de viață

    După un infarct și după montarea unui stent coronarian, cei afectați pot avea o viață normală, cu condiția să nu repete greșelile care au dus la producerea infarctului. 

    Însă, pentru o recuperare rapidă și pentru a ști exact ce are voie și ce nu are voie să facă, pentru a-și relua capacitatea de efort și a o îmbunătăți, sunt extrem de utile câteva ședințe de recuperare/reabilitare cardiovasculară.

    „Astfel, cunoscându-și țintele, modificându-și stilul de viață și administrându-și corect medicația, pacientul va contribui direct la reducerea potențialelor probleme cardiace viitoare și va ști să reacționeze prompt dacă apar simptome noi sau dacă se agravează cele existente,” a mai explicat conf. dr. Luminița Iliuță.

    Cu ajutorul programului de recuperare cardiovasculară, se poate îmbunătăți semnificativ capacitatea funcțională a organismului și calitatea vieții, reduce factorii de risc, diminuează depresia și stresul inerente oricărei perioade de recuperare. 

    Despre experiența unui bărbat care a făcut la 37 de ani vă invităm să citiți AICI.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook