Ateroscleroza, afecțiunea silențioasă care duce la infarct și accident vascular cerebral. Cum vă protejați

    Ateroscleroza, o boală silențioasă care îngustează sau înfundă vasele de sânge duce, în cele mai grave cazuri, la infarct și accident vascular cerebral. Aceste două afecțiuni reprezintă cauza principală de deces, în toată lumea. România nu face excepție.

    Din păcate, ateroscleroza evoluează fără să dea simptome, până când ajunge în stadii avansate, așa că este foarte important să cunoaștem factorii de risc ale acestei afecțiuni.

    „Ateroscleroza este un proces inflamator care are loc în peretele vaselor de sânge, numite artere. Acestea au trei straturi: adventice la exterior, care este cea mai rezistentă, media care este formată din celule musculare netede cu rol în vasoconstricție și vasodilatare și intima care este o membrană foarte fragilă formată din celule endoteliale ce secretă numeroase substanțe cu rol în reglarea tensiunii arteriale. Procesul de ateroscleroză începe cu apariția de fisuri la nivelul intimei și pătrunderea de molecule chimice ce se află în circulația sângelui între intimă și medie. Ulterior se declanșează un proces inflamator ce se autoîntreține și progresează,” explică dr. Iulian Călin, medic specialist cardiolog ARES.

    Dr. Iulian Călin, medic specialist cardiolog ARES

    Ateroscleroza: factori de risc modificabili și nemodificabili

    Factorii de risc implicați în apariția aterosclerozei pot fi de două feluri: nemodificabili și modificabili. Cei nemodificabili țin de vârstă, sex și moștenire genetică. Factorii modificabili, în schimb, se referă la obiceiurile zilnice cum ar fi fumatul, lipsa mișcării, kilogramale în plus, stresul și chiar bolile cronice.

    Potrivit medicului cardiolog, factorii de risc în dezvoltarea aterosclerozei sunt:

    • Ereditatea (se consideră FRCV – factor de risc cardiovascular, istoricul de infarct miocardic acut la rude de gradul I ce au suferit un infarct la o vârstă mai mică de 55 ani, pentru sexul masculin si sub 65 de ani, la sexul feminin), 
    • Sexul (bărbații sunt  mult mai predispuși la această afecțiune, în comparație cu femeile, în special, până la vârsta de 50 ani),
    • Fumatul (inclusiv fumatul pasiv),
    • Obezitatea,
    • Sedentarismul, 
    • Hipertensiunea arterială,
    • Colesterolul și trigliceridele peste valorile normale, 
    • Diabetul zaharat,
    • Factori psihoemționali (cum ar fi stresul profesional și personal, depresia).

    Este foarte important ca medicul de familie să fie informat în legătură cu posibilii factori de risc pentru a evalua corect șansele unei persoane de a dezvolta ateroscleroză. În unele situații, medicii folosesc chiar un calculator al factorilor de risc. Găsiți un astfel de instrument pe site-ului Asociației Americane a Inimii.

    Cu ajutorul unor informații, precum valoarea tensiunii arteriale și a colesterulului se calculează scorul de risc. Scorul de risc generează un rezultat care arată riscul unei persoane de a dezvolta un infarct miocardic sau de a muri, din cauza unei boli de inimă, în următorii 10 ani.

    Calculul care îți arată dacă vei face infarct

    Pe baza rezultatelor obținute, poți fi încadrat în unul din cele trei categorii:

    1. Categoria cu risc scăzut: persoanele care au un risc mai mic de 10% de a suferi un infarct în următorii 10 ani. Dacă nu există simptome, aceste persoane nu au nevoie de teste suplimentare sau de tratament medicamentos. Însă, își pot scădea și mai mult riscul cu ajutorul unei diete sănătoase, a mișcării zilnice și prin menținerea tensiunii arteriale la o valoare normală.

    2. Categoria cu risc moderat: persoanele care au între 10% și 20% risc de a suferi un infarct miocardic, în următorii 10 ani. Pe lângă îmbunătățirea stilului de viață prin dietă și exerciții, aceste persoane pot avea nevoie și de tratament medicamentos pentru scăderea colesterolului, pentru a-și reduce riscul. De asemenea, e posibil ca medicul să solicite analize medicale suplimentare.

    3. Categoria cu risc crescut: persoanele care au un risc mai mare de 20% de a dezvolta un infarct miocardic, în următorii 10 ani. În această situație, se impune aplicarea unui plan mai agresiv pentru scăderea riscului cardiovascular.

    Simptomele apar abia în stadii avansate. Manifestări în infarct sau AVC

    „Din punct de vedere al simptomatologiei, boala devine simptomatică în stadiile tardive, când placa de aterom ce rezultă în urma pocesului inflamtor, se dezvoltă foarte mult și blochează circulația sângelui, iar pacientul poate avea diverse simptome, în funcție de localizarea aterosclerozei și a debutului ei: angină pectorală stabilă sau infarct miocardic, când e localizată la arterele inimii, accident vascular cerebral la arterele carotide care vascularizează creierul, claudicație intermitentă sau ischemie acută la arterele membrelor inferioare,” a completat medicul cardiolog.

    Iată simptome date de arterele coronare:

    • Aritmie (bătăile neobișnuite ale inimii),
    • Agină (durere sau presiune în zona pieptului, brațelor, gâtului sau maxilarului),
    • Scurtarea respirației.

    Simptome date de artele care vascularizează creierul:

    • Amorțirea sau slăbiciunea unui picior sau braț,
    • Dificultăți de limbaj (persoana nu poate vorbi coerent sau înțelege ce i se spune),
    • Paralizia facială,
    • Durere puternică de cap,
    • Pierderea vederii în cazul unui ochi sau al amândurora.

    Simptome date de arterele care vascularizează brațele, picioarele și pelvisul:

    • Durere de picioare în timpul mersului,
    • Amorțeala membrelor.

    Simptome date de arterele rinichilor:

    • Hipertensiune arterială,
    • Insuficiență renală.

    Ateroscleroza: teste necesare

    „În stadiul asimptomatic, se fac analize de sânge pentru a vedea nivelul colesteroului și nivelul glicemiei și de asemenea se poate  efectua ecografie vasculară carotidiană (pentru arterele carotide care sunt ușor de evaluat și sunt anumite criterii care se urmăresc pentru a evalua dacă există un început al procesului aterosclerotic) sau se pot efectua teste de provocare pentru evaluarea arterelor coronare, cum este testul de efort monitorizat ECG,” ne-a mai explicat dr. Iulian Călin.

    Dr. Iulian Călin, în timpul unei angiografii

    În stadiile simptomatice, potrivit medicului cardiolog, se recomandă explorarea invazivă a arterelor care pot fi responsabile de simptome, printr-o procedură care se numește angiografie (coronariană pentru inimă, carotidiană pentru arterele carotide extracraniene și intracerebrale, periferică pentru axul arterial al membrului inferior, abdominală pentru vasele abdominale).

    Ateroscleroza: prevenția bolii, cea mai importantă

    ”Tratamentul de bază este prevenția bolii, care se face prin corectarea factorilor de risc enumerati mai sus. Corecția lor se poate face prin menținerea unui stil de viață sănătos la care se pot adăuga anumite tratamente medicale prescrise de medic, în special pentru ținerea sub control a valorilor colesterolului, acolo unde nu se corectează prin dietă și exerciții fizice regulate,” a completat cardiologul Iulian Călin.  

    Medicul atrage atenția că în momentul în care pacientul se prezintă cu simptome ce sugerează ischemie a unui organ datorată obstrucției vasculare arteriale, se efectuează angiografia și se evaluează nivelul de afectare a arterei.

    Așa arată un stent. Foto: Shutterstock

    În urma angiografiei se poate decide deschiderea vasului cu mici proteze endovasculare numite stenturi. Acestea se introduc în interiorul vasului la locul unde este infundat, printr-o procedură minim invazivă, numită angioplastie. În funcție de caz, se poate opta pentru operație deschisă care, de cele mai multe ori, folosește tehnica de bypass.

    Infarct sau AVC, cele mai grave complicații

    Complicațiile aterosclerozei sunt legate de înfundarea vaselor de sânge arteriale. Aceast proces odată inițiat progresează (mai rapid sau mai lent) până la obstrucționarea completă a vasului. „Aceasta poate fi acută, așa cum se întâmplă în infarctul miocardic acut, când placa de aterom se rupe și se formează un cheag de sânge ce infundă imediat vasul sau  poate fi o progresie mai lentă, însoțită de simptome tipice ce poartă numele de angină pectorală. De asemenea, același mecanism stă și la baza atacului vascular cerebral și a ischemiei periferice,” adaugă medicul cardiolog Iulian Călin.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook