Cum rezolvăm în cuplu diferențe de comunicare între femei și bărbați

    Cercetările efectuate la Universitatea Texas din Austin au descoperit că bărbații și femeile vorbesc aproximativ 16.000 de cuvinte pe zi. Multe cupluri simt că vorbesc, dar nu simt că se conectează sau că sunt pe aceeași lungime de undă. Multe dificultăți de relaționare pornesc din diferențele de comunicare între femei și bărbați, determinând partenerii să se simtă activați emoțional. Comunicarea ineficientă poate duce la sentimente de furie, rănire, teamă și îngrijorare. Iată ce avem de făcut.

    Nevoia de conectare a femeilor

    Femeile tind să se concentreze și să abordeze lucrurile diferit. De asemenea, folosesc limbajul corpului diferit. Dr. Carol Gilligan, psiholog la Harvard, afirmă că „bărbații și femeile pot vorbi diferite limbi pe care le presupun că sunt aceleași…”.

    Diferențe de comunicare între femei și bărbați sunt generate și de diferențele care stau la baza vulnerabilităților masculine și feminine, cele biologice, prezente încă de la naștere.

    Încă din prima zi, bebelușii de sex feminin sunt ceva mai sensibili la lipsa de contact. De-a lungul mileniilor, femeile au dezvoltat un fel de GPS intern care le ține la curent cu apropierea și distanțarea în toate relațiile lor. Când o femeie simte că este apropiată, se poate relaxa, când se simte îndepărtată, aceasta se îngrijorează.

    Amintita sensibilitate accentuată la izolare face ca femeile să reacționeze puternic față de retragerea, tăcerea sau alt semn al indisponibilității celeilalte persoane. Este mai dificil retrăit de o femeie lipsa contactului, decât este pentru un bărbat. Poate și datorită faptului că fetele sunt încurajate emoțional, de mici, mai mult decât băieții.

    Bărbații și evitarea disconfortului

    Bărbaților le este greu să înțeleagă teama unei femei și tristețea asociată cu ea. Din acest motiv, deseori un bărbat va interpreta reacția femeii drept injustă sau exagerată.

    Dar mai există și un alt motiv pentru care bărbații pur și simplu nu înțeleg teama femeilor. Ei nu știu cum se simt acestea. Cercetările arată că cea mai mare diferență dintre femei și bărbați în privința emoțiilor este legată de frecvența și intensitatea fricii – cât de des îți este frică și cât ești de speriat.

    Fetele și femeile simt și exprimă mult mai mult teamă, măsurată în contexte sociale. Nou-născuții de sex feminin sunt mai temători decât cei de sex masculin. Deși bebelușii băieți simt mai puțină frică decât fetele, au o sensibilitate înaltă la orice tip de stimulare bruscă, ceea ce le conferă o înclinație către hiperexcitabilitate.

    Predispoziția bărbatului către hiperexcitabilitate reprezintă un avantaj în lupta pentru supraviețuire. Când vine vorba de relații, femeile interpretează greșit acest răspuns de protecție, pe care mulți bărbați îl mențin de-a lungul vieții, drept lipsă de interes sau chiar pierdere a iubirii, acest lucru ducând la un număr mai mare de diferențe de comunicare între femei și bărbați.

    Bărbatul încearcă doar să evite disconfortul copleșitor al unei scăderi a nivelului de cortizol care vine odată cu hiperexcitabilitatea. Durerea pe care o simte o femeie atunci când partenerul ridică tonul este cauzată de eliberarea de cortizol. Un bărbat simte același disconfort când se confruntă cu nefericirea sau criticile partenerei și încearcă să evite efectul cortizolului părând că-și evită partenera.

    Capcana educației diferite pe sexe

    Încă din copilărie, se observă că fetele pot menține mai mult timp contactul vizual, în timp ce băieții sunt mai ușor copleșiți și trebuie să-și întoarcă privirea în altă parte. Această diferență este importantă deoarece contactul vizual este principala noastră sursă de intimitate care i-ar ajuta să-și depășească vulnerabilitatea la rușine.

    Diferența biologică dintre sexe este mică la naștere și nu determină uriașa diferență comportamentală pe care o vedem la adulți. În mare parte, această diferență provine din cultură și socializare, care, încă din copilăria timpurie, au stabilit modalități stricte de a evita rușinea și frica în funcție de sex.

    Și băieții au instinctul de a plânge ca fetele. Diferențe de comunicare între femei și bărbați s-au conturat și în urma faptului că, în cea mai mare parte, fetele sunt consolate când fac acest lucru, pe când băieții sunt respinși. Pentru a obține apropierea pe care o doresc, femeile au învățat să expună vulnerabilitatea, iar bărbații au învățat să o ascundă.

    Din fericire, studiile numeroase legate de parenting, precum și deschiderea părinților tineri de a schimba modul în care este abordată creșterea copilului, indiferent de sex, corectează multe dintre tarele educaționale.

    Tendințe de gen

    Comunicarea este mai mult decât cuvintele rostite. Când genul intră în amestec, factorul de complicație crește și apar diferențe de comunicare între femei și bărbați. Multe credințe subculturale dictează răspunsurile noastre. Femeile tind să fie mai emoționale decât bărbații.

    De exemplu, bărbații învață să nu plângă și mesajul este „acționează ca un bărbat”. Societatea se așteaptă ca bărbații să se comporte într-un mod masculin și descurajează explorarea laturii lor feminine. Astfel, bărbații și femeile pot avea dificultăți în înțelegerea răspunsurilor reciproce.

    Comunicarea nonverbală

    Bărbații și femeile, în general, răspund diferit la comunicarea nonverbală. „A da din cap” (aprobator) este un comportament conversațional nonverbal în cultura americană. Bărbații dau din cap pentru a arăta un acord, în timp ce femeile dau din cap pentru a arăta că ascultă. Pot părea mărunte astfel de diferențe de comunicare între femei și bărbați, dar ele ajung să împiedice conectarea lor.

    Spre exemplu, atingerea poate elibera oxitocină, care ajută la crearea de legături. Unele persoane vor să fie atinse, în timp ce altele sunt mai reținute. Femeile ating adesea pentru legătură, confort și conexiune.

    În timp ce femeia învață să mențină contactul vizual, să dea din cap și să răspundă în timpul unei conversații, este posibil ca bărbatul să nu răspundă. Femeia poate crede că este dezinteresat sau nu îi pasă de ceea ce are de spus.

    Bărbații sunt centrați pe rezolvarea problemelor

    Diferențe de comunicare între femei și bărbați rezultă și din faptul că aceștia au scopuri de comunicare foarte diferite. Când interacționează, bărbații se străduiesc să „remedieze lucrurile”. Pentru bărbați, obiectivele conversației sunt dominanță și rezultate tangibile.

    „Nu reușeam să înțeleg de ce eu veneam cu soluții la problemele despre care discutam cu partenera, iar ea se bosumfla. Mai mult, uneori îmi zicea că știe și ea ce are de făcut, iar eu nu pricepeam de ce o apasă atât de rău o situație pentru care a decis ce va face. Și de ce îmi mai cere sfatul? Mai târziu am înțeles din perspectiva celeilalte persoane cât de insensibil mă comportam. Mai mult, starea ei de tristețe mă confrunta cu o trăire pe care eu nu mi-o permit, cu vulnerabilitatea. Îmi place să cred că m-am mai maturizat. Respectiv, tot vin cu soluții (pentru că așa funcționez eu!) dar știu să și ascult.” povestește Alex, 37 de ani, din Oradea.

    Bărbații acordă o valoare mai mare obiectivului lor final și independenței lor. Conversația din perspectiva masculină este adesea mai pragmatică. Când femeile își împărtășesc sentimentele, bărbații se străduiesc să identifice și să rezolve problema. În consecință, femeia se poate simți neînțeleasă, în timp ce bărbatul crede că a rezolvat problema. Evident, acest lucru nu satisface nevoia femeii de confort și compasiune.

    Femeile vor să fie auzite

    Femeile folosesc conversațiile pentru a-și exprima ideile, a crește conexiunile sociale și a construi relații. Femeile vor să se simtă susținute, auzite, înțelese și respectate.

    „Eu, una, m-am săturat să aud cum bărbații nu înțeleg femeile. Nu au ce înțelege când vorbim despre două perspective diferite. Dar pot accepta. Pot asculta. Pot fi prezenți fără a aștepta o înțelegere deplină și profundă a emoțiilor manifestate de cealaltă persoană. Când vorbesc despre o situație, despre ceea ce simt, am nevoie să îmi fii alături, nu de anamneză. Am avut astfel de parteneri și da, primul sentiment este acela că «nu mă înțelege». Când m-am simțit înțeleasă de partener, m-am simțit, de fapt, acceptată, mi-am simțit validate emoțiile.” spune Anca, 34 de ani, din București

    Faptul că femeile doresc adesea să discute probleme pentru a descrie cum se simt adaugă pe lista diferențelor de comunicare între femei și bărbați. Când partenerul lor le spune ce trebuie să facă, nu se simt auzite. Femeia simte adesea că nu înțelege sau nu îi pasă de sentimentele ei. Ea își dorește să fie ascultată atunci când își discută preocupările și sentimentele, iar acestea din urmă validate.

    Cum ne prelucrăm sentimentele împreună

    În mod surprinzător, majoritatea problemelor (sau certurilor) pe care le întâmpină cuplurile nu necesită rezolvarea problemelor. Când vorbiți despre probleme, este important să puneți toate faptele și sentimentele relevante pe masă, astfel încât să puteți pune bazele lucrului împreună ca o echipă.

    Vom observa mai rar diferențe de comunicare între femei și bărbați când începem să vedem realitatea celeilalte persoane și să respectăm punctul de vedere al celuilalt. Astfel vom preveni frustrările acumulate și escaladarea conflictelor. Când comunicați și vă exprimați, doriți să vă concentrați asupra discuției în care vă simțiți amândoi auziți. Când apar probleme, încercați să faceți loc atât vorbirii cât și ascultării, astfel încât să puteți discuta problemele în mod constructiv.

    Când ți se oferă ocazia de a te exprima, te poți simți recunoscut, auzit și validat. Ideea este să asculți ce are cel de lângă tine de spus nu pentru a-i oferi un răspuns sau o rezolvare, ci doar pentru a-l auzi și înțelege.

    Pentru a lega și gestiona diferitele stiluri, bărbații și femeile trebuie să proceseze sentimentele împreună, în timp ce învață să empatizeze și să audă experiențele subiective ale celuilalt. Recomand spre lectură cartea „Cum să îți îmbunătățești relația de cuplu fără să vorbești despre asta” scrisă de Patricia Love și Steven Stosny.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook