INTERVIU Cum tratăm ficatul gras și dislipidemia și ce înseamnă slab la exterior și gras la interior

    Dieta în dislipidemie și ficat gras reprezintă 70% din tratament, restul de 30% fiind mișcarea. Când vorbim de regim, important nu e doar ce mâncăm, ci și cum combinăm alimentele, ca să beneficiem, cu adevărat, de efectele lor.

    Dislipidemia – alterarea metabolismului grăsimilor – și steatoza hepatică – ficatul gras – sunt des întâlnite. De obicei, sunt descoperite la analize de rutină și pot afecta inclusiv persoanele slabe și copiii.

    Dr. Florin Bălănică spune că cel mai tânăr pacient al său cu ficat gras și dislipidemie avea doar 12 ani.

    Dr. Florin Bălănică, specialist în medicină personalizată, nutriție și nutrigenomică, ne-a explicat de ce apar ficatul gras și dislipidemia, cum ne afectează și cum ne putem trata.

    Slabi la exterior, grași la interior

    Smartliving: Ce înseamnă, de fapt, diagnosticul de ficat gras și cum se leagă de dislipidemie?

    Dr. Florin Bălănică: Ficatul gras, sau steatoza hepatică în termeni medicali, reprezintă încărcarea cu grăsime a ficatului. Grăsimile sunt trigliceride. Afecțiunea este frecvent întâlnită la nivel mondial, bărbații fiind preponderent afectați. Prevalența steatozei hepatice este de aproximativ 30%, cifră pe care o validez și în urma experienței mele clinice. Între 10% și 30% din persoanele care accesează #MetodaDrBalanica au steatoză hepatică.

    Steatoza hepatică se întâlnește nu numai la persoanele obeze, există nu puține persoane care arată «slabe la exterior și grase la interior»! Este cu atât mai greu de înțeles de ce trebuie făcut un efort nutrițional dacă «arăt bine».

    Ficatul gras poate exista ca atare sau însoțit de inflamația ficatului, așa-numita steatohepatită. De aici, lucrurile evoluează în defavoarea pacientului. Încărcarea grasă a ficatului duce la perturbarea funcțiilor acestuia și la un metabolism deficitar.

    Smartliving: Ficatul gras și dislipidemiile apar doar dacă avem un aport crescut de grăsimi?

    Dr. Florin Bălănică: Dislipidemia reprezintă o tulburare în metabolismul grăsimilor, dar nu numai. Corpul uman nu știe să depoziteze carbohidrați decât pentru o perioadă limitată, sub formă de glicogen în mușchi și ficat, din carbohidrați producând grăsime. Așa că producem grăsime atât din aportul de carbohidrați, cât și din aportul de grăsime, cuvântul de ordine fiind echilibrul.

    În nutriție e ca în contabilitate: adică ce intră din punct de vedere energetic prin alimentație versus ce iese din punct de vedere al mișcării, adică activitatea fizică. Corpul uman este o mașinărie perfectă, iar cunoașterea funcționalității acestuia, fără a face neapărat școala medicală, face diferența între sănătate și boală.

    Una peste alta, termenii ficat gras și dislipidemie reprezintă doar niște denumiri medicale, date unor semne, simptome sau stări nefiziologice, adică niște convenții. Întrebarea e: cum mă afectează pe mine faptul că ficatul este gras sau că am grăsimile din sânge mai mari decât normalul, stabilit tot convențional?

    Senzația acută de oboseală, semn că ficatul suferă

    Smartliving: Să le luăm pe rând: care sunt simptomele dislipidemiei și ale ficatului gras?

    Dr. Florin Bălănică: Ne dăm seama că avem ficat gras dacă avem aceste simptome:

    • senzație acută de oboseală;
    • lipsă de energie;
    • dureri în zona abdomenului;
    • dureri în zona subcostală dreaptă;
    • inflamarea zonei din partea dreaptă a abdomenului;
    • apetit scăzut;
    • scădere în greutate;
    • senzație de greață.

    Smartliving: Se știe că există ficat gras alcoolic și nonalcoolic. Mai există și alte tipuri?

    Dr. Florin Bălănică: Există mai multe tipuri de ficat gras:

    • nonalcoolic, adică asociat altor boli care fac parte din grupul „Fat related diseases“ (n.r. – boli declanșate de grăsimea în exces), cum ar fi: diabetul zaharat și formele de prediabet sau toleranță alterată la glucoză, hipertensiunea arterială, obezitatea, dislipidemia;
    • alcoolic, adică în urma consumului în exces de alcool, mai precis peste 20 g/zi pentru femei (200 ml de vin sau 500 ml de bere) și peste 30 g/zi pentru bărbați (300 ml de vin sau 750 ml de bere);
    • în urma administrării de medicamente din grupul celor pentru boli oncologice sau afecțiuni cardiace;
    • în timpul sarcinii, mai rar;
    • în urma realimentării persoanelor cu inaniție;
    • în urma chirurgiei bariatrice „gastric sleeve“. Este important de știut că operația care are ca scop micșorarea stomacului, utilă în obezitatea morbidă și/sau diabetul decompensat, are și urmări. Una dintre ele este ficatul gras. Prin micșorarea suprafeței stomacului, scade secreția de acid clorhidric, capacitatea de digestie și în timp se formează ficatul gras. Nu este singura complicație, tocmai de aceea această formă invazivă de scădere în greutate nu trebuie să fie o modă, ci să rămână o necesitate decisă de specialist;
    • administrarea pe termen lung de inhibitoare de pompă de protoni, pentru tamponarea hipersecreției acide în cazul ulcerelor, gastritelor, Helicobacter pylori pozitiv și în sindroamele dispeptice mixte.

    Smartliving: Care sunt analizele sau testele medicale care pot descoperi ficatul gras și dislipidemia?

    Dr. Florin Bălănică: Atât ficatul gras, cât si dislipidemia sunt descoperite frecvent în urma unor investigații de rutină. Primul pas în diagnosticare este anamneza, cunoașterea pacientului joacă un rol fundamental. Ulterior anamnezei, sunt necesare investigații paraclinice, prin care se măsoară nivelul:

    • enzimelor hepatice – aspartataminotransferaze (AST), alaninaminotransferaze (ALT);
    • lipidelor serice – colesterol și fracțiuni, trigliceride;
    • glicemiei – glucoza serică;
    • markerilor virali – anticorpi AntiVHC (depistează virusul hepatitei C), AgHBs (depistează virusul hepatitei B).

    De asemenea, pot fi necesare și investigații imagistice:

    • ecografie abdominală;
    • CT (tomografie computerizată);
    • IRM (imagistică prin rezonanță magnetică).

    Smartliving: Sunt suficiente investigațiile de rutină?

    Dr. Florin Bălănică: Da, sunt disfuncții descoperite la investigații de rutină! Dar, din păcate, atât ficatul gras, cât și dislipidemia apar și în contextul unor patologii complexe metabolice. Printre acestea se numără obezitatea, diabetul și sindromul metabolic. Iar aici avem nevoie și de alte investigații pentru un diagnostic de precizie.

    Ficatul gras se transmite de la o generație la alta

    Smartliving: Care sunt cauzele dislipidemiei și ale ficatului gras? Au legătură cu alimentația, cu vârsta, cu genetica?

    Dr. Florin Bălănică: Cauzele ficatului gras și ale dislipidemiei sunt aportul neadecvat de nutrienți, dar și structura genetică sau vârsta înaintată. În general, consumăm în exces glucide și lipide și mai puțin proteine, vitamine și minerale. Acest lucru ne duce la exces ponderal, acumulare de grăsime la nivelul ficatului și dislipidemie.

    Toți aceștia sunt nutrienții cu care în fapt ne hrănim. Proporția lor în farfurie și în meniul zilnic este fundamentală. Tocmai de aceea, în #MetodaDrBalanica, greutatea nu este atât de importantă, dar contează raportul mușchi, oase, apă, grăsime și grăsime viscerală, circumferința abdominală și proporția grăsimii.

    80% contează stilul de viață când vorbim despre ficatul gras și dislipidemie, iar 20% – gena. Există și persoane slabe care au ficat gras sau/și dislipidemie, iar aici vorbim despre „predispoziție“ și de genă. Tocmai de aceea este importantă anamneza, pentru că putem identifica și componenta genetică.

    Există așa-numita epigenomică transgenerațională, adică transmiterea anumitor patologii peste generații, în special la același sex. De exemplu, bunica, mama, fiica pentru patologiile tiroidiene și bunic, tată, fiu pentru ficatul gras!

    Smartliving: La ce vârstă apare această problemă, de obicei? Și copiii pot avea dislipidemie?

    Dr. Florin Bălănică: La orice vârstă, atât ficatul gras cât și dislipidemia. Sigur că frecvent le întâlnim la adult și senior. Copiii cu diabet și/sau obezitate pot avea ficat gras sau/și dislipidemie.

    Ficat gras și dislipidemie la 12 ani

    Smartliving: Care e cel mai tânăr pacient al dumneavoastră cu ficat gras și dislipidemie?

    Dr. Florin Bălănică: Îmi amintesc cazul unui pacient de 12 ani, din afara Capitalei, care a venit însoțit de mama lui pentru a scădea în greutate. Încă din timpul anamnezei mi-am dat seama cât de mult a contat stilul de viață al părinților în dezvoltarea acestui băiat. Diversificarea fusese una nepotrivită, iar mama consumase în timpul sarcinii și alăptării alimente procesate și mulți carbohidrați. Acest băiat nu consuma legume, de fapt, consuma numai carne la grătar, crenvurști, pâine și mere.

    Nu a fost ușor să introduc alimente diverse și sănătoase, mai întâi pentru a asigura o bună dezvoltare și mai apoi pentru scăderea în greutate. Băiatul avea una, maximum două mese pe zi, întotdeauna în partea a doua a zilei.

    Dieta în dislipidemie. Obiceiurile copilăriei ne urmăresc toată viața

    Smartliving: Cât de mult contează alimentația din primii ani de viață?

    Dr. Florin Bălănică: Obiceiurile copilăriei ne urmăresc toată viața, de la cele legate de comportament, la cele alimentare și, în general, de stil de viață. La băiatul de 12 ani am reușit să reversăm atât steatoza hepatică, cât și dislipidemia în aproximativ un an. Am folosit #MetodaDrBalanica, un program personalizat de nutriție, mișcare funcțională, managementul compulsiilor și al neofobiei – specifică copiilor mici, și nu adolescenților. Neofobia înseamnă teama de nou și nerecunoașterea unor alimente, motiv pentru care acestea nu sunt consumate.  

    Smartliving: Cum se tratează ficatul gras și dislipidemia? Cum recomandați să fie dieta în dislipidemie?

    Dr. Florin Bălănică: În primul rând, prin schimbarea stilului de viață. Dar cele mai importante măsuri sunt:

    • schimbarea stilului de viață;
    • scăderea în greutate;
    • echilibrarea raportului mușchi, oase, apă și grăsime, în favoarea apei, mușchilor, și nu a grăsimii;
    • activitate fizică adecvată;
    • reducerea riscului de complicații și a numărului/tipului de medicamente administrate;
    • un consum de alcool la nivel recreațional: unul-două pahare cu vin sec o dată, maximum de două ori pe săptămână;
    • ajustarea numărului de mese: trei principale și două gustări;
    • cina înainte de ora 20.00;
    • combinațiile corecte ale alimentelor.

    Smartliving: Ne puteți da exemple de alimente permise și alimente interzise pentru dieta în dislipidemie? Exemple concrete de meniu pe câteva zile.

    Dr. Florin Bălănică: Este important de știut că 70% conteaza nutriția și 30% – mișcarea. Nu există alimente premise sau interzise absolut, există combinații potrivite fiecărei persoane în parte.

    Pentru că sunt adeptul abordării personalizate și al medicinei de precizie, nu cred că este util ca oamenii să primească liste cu „așa da“ și „așa nu“. În marea noastră majoritate, considerăm la grămadă alimentele sănătoase și le consumăm fără discernământ, pentru a „beneficia“ de cât mai mult din acea sănătate.

    Amestecăm fructe uscate sau de sezon cu miere, fulgi, nuci, migdale, avocado și ulei de măsline, că de!, toate sunt sănătoase. Dar nu ne întrebăm: sunt sănătoase și pentru mine? Cum le combin? Când le mănânc și de ce?

    Sunt adeptul medicinei personalizate și de precizie, dar o să propun câteva exemple de meniu, fără pretenția că sunt personalizate, dar care pot duce la reversarea ficatului gras și al dislipidemiei.

    Dieta în dislipidemie și ficat gras. Meniu 1:

    • Mic dejun: lapte fermentat (iaurt, chefir, sana, lapte bătut) cu mai puțin de 2% grăsime, o lingură de hrișcă și o linguriță de polen.
    • Gustare 1: afine – o mână.
    • Prânz: carne albă slabă cu legume de culoare verde.
    • Gustare 2: iaurt sub 2% grăsime.
    • Cină: omletă din trei-patru albușuri cu legume de culoare verde.

    Dieta în dislipidemie și ficat gras. Meniu 2:

    • Mic dejun: brânză slabă sub 2% grăsime, cu legume de culoare verde.
    • Gustare 1: iaurt slab sau două-trei albușuri cu legume de culoare verde.
    • Prânz: fasole verde cu usturoi sau ciuperci la grătar sau budincă din brânză slabă cu broccoli si usturoi.
    • Gustare 2: iaurt slab sub 2% grăsime.
    • Cină: carne albă slabă cu legume de culoare verde.

    Dieta în dislipidemie și ficat gras. Meniu 3:

    • Mic dejun: pastă de năut cu usturoi și pătrunjel.
    • Gustare 1: un măr verde.
    • Prânz: supă cremă de linte.
    • Gustare 2: un pahar cu lapte de migdale.
    • Cină: fasole verde sau ciuperci la grătar.
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook