Ficatul gras, o boala banală care se poate transforma în cancer

    Ficatul gras non-alcoolic afectează din ce în ce mai mulți oameni, prevalența acestei afecțiuni depășind boala hepatică alcoolică. Din păcate, boala este silențioasă, la început, iar când încep să apară simptome, ficatul este deja afectat serios. Mai grav este că ficatul gras este punct de plecare pentru ciroză și chiar cancer hepatic. 

    Mai exact, prevalența aceste boli la scară mondială este de circa 20%  în populația generală și de până la 70% în rândul pacienților cu diabet zaharat de tip 2. „Primul stadiu al acestei boli este steatoza hepatică, atunci când cantitatea de grăsime depășește 5% din volumul ficatului (încărcarea grasă a hepatocitelor)”, explică dr. Mihail Palade, medic primar medicină internă.  

    De cele mai multe ori, boala nu are niciun simptom și este descoperită întâmplător, în timpul unei ecografii abdominale, de exemplu. 

    „Majoritatea pacienților sunt asimptomatici sau pot prezenta simptome nespecifice: oboseala și/sau disconfort abdominal. Boala poate fi depistată în condițiile existenței unor factori de risc: obezitate, diabet zaharat de tip 2,” a completat medicul internist. 

    Semnele unui ficat gras non-alcoolic

    Cum nivelul crescut al colesterolului și obezitatea reprezintă doi dintre cei mai importanți factori de risc pentru un ficat cu depuneri excesive de grăsime, semnele la care trebuie să fiți atenți, în acest caz, sunt oboseala excesivă necorelată cu odihna cotidiană, pierderea nejustificată a poftei de mâncare și implicit în greutate, precum și durerile abdominale.
    Un alt factor major de risc, în cazul steatozei hepatice non-alcoolice este rezistența la insulină.

    Aceste simptome ale steatozei hepatice sunt însoțite de inflamația care semnalează momentul în care se declanșează boala.
    Ficatul gras este asociat și cu diabet, hipertensiune, obezitate şi trigliceride crescute în sânge, un nivel ridicat al colesterolului ”rău” (LDL colesterol) și un nivel redus al colesterolului ”bun” (HDL colesterol). 

    „În formele severe ale bolii, atunci când se instalează insuficiența hepatică, pot apărea simptome precum oboseala, îngălbenirea pielii, mărirea de volum a abdomenului, durere în partea dreapta a abdomenului, umflarea picioarelor”.

    dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog Clinica DigestMed

    Metode de diagnostic pentru ficatul gras

    De cele mai multe ori, steatoza hepatică se diagnostichează în urma ecografiei abdominale care relevă un ficat de dimensiuni crescute, cu o nuanță mai deschisă decât în mod normal. Diagnosticul complet al ficatului gras necomplicat, potrivit medicului gastroenterolog Adelina Popescu, se stabilește coroborând datele examinării clinice cu analizele de sânge și ecografia abdominală. 

    La examinare, se poate observa un ficat de dimensiuni crescute, de consistență moale, asociat sau nu cu obezitate. Analizele de sânge uzuale pot fi normale sau pot arăta o creștere ușoară a enzimelor hepatice (AST, ALT), de obicei până în 200UI/ml, sau a celor de colestază (GGT, fosfatază alcalină). Când se observă modificarea analizelor hepatice, este obligatorie testarea pentru hepatitele B și C. Dacă se infirmă suspiciunea unei hepatite virale și se exclud și alte cauze ale creșterii enzimelor hepatice (medicamente, alcool, boli autoimune etc.), se pune diagnosticul de steatoză hepatică. 

    În general, apar și modificări ale profilului lipidic, adica colesterol și trigliceride crescute.

    Fructoza în exces, nocivă pentru ficat

    Conform medicilor consultați de smartliving.ro, principala cauză a ficatului gras este alimentația bogată în grăsimi și carbohidrați, situație frecvent asociată cu obezitatea și diabetul zaharat de tip 2. De asemenea, aici contribuie și sedentarismul și consumul excesiv de fructoză, despre care s-a demonstrat că este nocivă pentru ficat. 

    „Boala survine și pe terenul unei dispoziții genetice în obezitate. Există o strânsă legătură între această afecțiune și diabetul zaharat de tip 2. Se pare că din cauza genei PNP3A, unele persoane au o predispoziție genetică pentru acumularea de grăsimi la nivelul ficatului”, adaugă medicul internist Mihail Palade.

    Sarcina reprezintă, de asemenea o condiție ce poate predispune la ficatul gras. Există boli metabolice caracterizate de deficite ale enzimelor ce intervin în reglarea metabolismului grăsimilor, ducând astfel la acumularea lor la nivelul ficatului: rezistență la insulină, abetalipoproteinemia, hipobetalipoproteinemie, boala Wilson. 

    Înfometarea și dietele extreme declanșează ficatul gras

    „Medicamente precum tamoxifen, clorochina sau glucocorticoizi pot contribui la apariția steatozei hepatice. Anumite intervenții chirurgicale asupra tubului digestiv, cum sunt sleeve-ul gastric, bypass-ul jejunoileal sau jejunocolic, rezecții extinse ale intestinului subțire pot fi cauze ale ficatului gras,” a completat gastroenterologul Adelina Popescu. 

    Dintre cauzele mai rare care pot duce la apariția ficatului gras, sunt menționate sindromul de realimentare (se dezvoltă atunci când o persoană ce suferă de malnutriție începe să mănânce din nou și reintroduce glucoza sau zahărul în alimentație) și nutriția parenterală completă (administrată pe cale intravenoasă).

    De asemenea, înfometarea prelungită sau dietele hipocalorice severe pot induce apariția steatozei: pentru a face față necesităților bazale, organismul se adaptează prin eliberarea unei cantități mari de grăsimi din depozitele periferice, depășind capacitatea ficatului de metabolizare. 

    Scăderea în greutate, simptom pentru ficatul gras alcoolic

    O altă cauză a steatozei hepatice este consumul cronic de alcool care, de asemenea, reprezintă un exces caloric. În plus, alcoolul are și efect toxic asupra ficatului, producând lezarea directă a celulei hepatice. 

    Alcoolul poate fi considerat factor declanșator al ficatului gras alcoolic în momentul în care consumul zilnic de alcool pur depășește 20 gr. la femei și 30 gr. la bărbați. Când ficatul este supus zilnic acestui efort de a procesa o cantitate mare de alcool, funcțiile sale au de suferit. Semnele la care trebuie să fiți atenți sunt: pierderea rapidă în greutate, malnutriția, senzația de oboseală permanentă.

    O formă mai severă a hepatitei alcoolice determină simptome cum sunt starea generală proastă, icter (îngălbenirea pielii, cauzată de creșterea nivelului bilirubinei) și, uneori, durere în zona ficatului.

    În tratamentul ficatului gras, primul pas spre vindecare este modificarea alimentației, astfel încât corpul să metabolizeze rapid grăsimile ingerate.
    Diverse studii care au evaluat efectele dietei și ale activității fizice au arătat că asemenea modificări ale stilului de viață reduceau complet grăsimea hepatică. 

    Restricția calorică cu reducerea cantității de carbohidrați și grăsimi saturate asociate cu exercițiului fizic, reduc încărcătura grasă a ficatului.

    Nu există medicamente care să vindece boala

    „Majoritatea pacienților cu ficat gras au în dieta zilnică un aport ridicat de carne, grăsimi, zaharuri și un consum redus de cereale, fructe, produse lactate și pește bogat în Omega3. Aportul scăzut de vitamina C, vitamina K, acid folic, Omega3, nuci și semințe a fost asociat cu un risc crescut pentru dezvoltarea ficatului gras,” a precizat dr. Mihail Palade, medic primar medicină internă.  

    Din păcate, medicii ne anunță că nu există medicamente care să vindece boala, iar testele făcute pe diverse tratamente medicamentoase nu au avut rezultate în scăderea progresiei bolii. Hepatoprotectoarele au rolul de a ameliora funcția hepatică, nu să vindece steatoza hepatică.

    „Alimentele interzise sunt dulciurile, sucurile, grăsimile de origine animală, alcoolul și excesul de produse de panificație. Scăderea în greutate trebuie să fie graduală și susținută. Rezultatele nu vor întârzia să apară, rezoluția steatozei și normalizarea analizelor hepatice producându-se chiar după primele 3 luni,” a adăugat dr. Adelina Popescu.

    Consecințe: ciroză și cancer hepatic 

    Deși pare o boală banală și frecvent diagnosticată, steatoza hepatică poate duce afectarea gravă a ficatului, dacă nu este stopată prin schimbarea stilului de viață. 

    Potrivit medicului gastroenterolog, atunci când depășim necesarul metabolic al organismului nostru, ficatul transformă ceea ce noi ingerăm în exces în picături de grăsime și le depozitează în celule. În funcție de gradul de încărcare cu grăsime, celulele hepatice se umflă și încep să se inflameze, ajungând la ceea ce se numește steatohepatită, adică o inflamație a ficatului apărută în urma acumulării excesive de grăsime. 

    Aici este momentul în care cresc enzimele hepatice, arătând de fapt că ficatul suferă. Dacă această inflamație persistă, există riscul de apariție a fibrozei  într-un procent de 10 și 50%, denumită de fapt ciroză hepatică. Din păcate, ciroza se poate complica cu cancer hepatic.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook