Ipohondria, anxietatea extremă provocată de teama de boală, a prins aripi în pandemie. Cum se manifestă

    Anxietatea scăpată de sub control, fricile, dar și sentimentul singurătății ori lipsei de atenție, grijă sau protecție sunt premise care generează ipohondria. Teama de boală ajunge să ne afecteze relațiile, viața profesională și ritmul cotidian. Totodată, ipohondria poate apărea ca o nevoie nelealistă de a preveni un viitor incert. Pandemia a dat noi valențe celor care se tem de boli, amplificând uneori problemele.

    Semnele ipohondriei

    Ipohondria se referă la o stare de neliniște constantă și o preocupare obsesivă legată de propria stare de sănătate. Preocuparea este alimentată de certitudinea că există o boală sau o afecțiune fizică pe care persoana în realitate nu o are, și rămâne activă în ciuda analizelor sau opiniilor de specialitate. Ipohondria se manifestă prin câteva simptome clare, însă foarte tulburătoare în sine pentru persoana în cauză.

    Ipohondria se poate manifesta prin anxietate puternică legată de ideea de boală, frică profundă legată de anumite senzații corporale sau simptome care sunt interpretate automat ca fiind ale unei afecțiuni grave.

    Drept consecință, poate apărea tendința de a programa în mod repetat consultații medicale și investigații pentru a observa dacă este ceva în neregulă cu propria funcționare sau chiar căutarea pe internet a diferitelor simptome sau senzații fizice, în încercarea de a găsi un tablou clinic care să se potrivească cu propriile trăiri. Este important de știut că ipohondria este o afecțiune cu adevărat solicitantă, care poate afecta în mod profund viața și funcționarea unei persoane.

    Care este suferința din spatele acestei manifestări

    În spatele ipohondriei este nevoia de a ne asigura că suntem sănătoși și de a ne menține în siguranță. Dificultatea însă vine din faptul că uneori chiar propriile senzații sănătătoase provoacă frică și este ca și cum ajungem să ne temem de propriile trăiri și senzații corporale. Din acest punct de vedere am putea spune că în spatele ipohondriei se află frica de propriul corp și propria funcționare fiziologică.

    Pentru a cunoaște cauzele sau suferința din spatele acestor manifestări este important să vedem ce fel de experiențe au existat în trecut, în care propria siguranță a fost amenințată: dacă au existat boli, accidente, erori medicale, diagnostice greșite.

    Chiar dacă ipohondria, ca diagnostic, vorbește despre unele elemente comune, fiecare persoană are simptome nuanțate foarte diferit și sunt legate adeseori de unele scenarii sau așteptări negative specifice. Aceste nuanțe înțelese corect de către psihoterapeut pot conduce spre înțelegerea adevăratei cauze și, în același timp, spre modalitățile de gestionare și vindecare.

    Ce nevoi au oamenii care sufera de ipohondrie

    Din păcate, majoritatea celor care se confruntă cu ipohondria au impresia că numeroasele vizite medicale și, deseori, tratamentele luate inutil, sunt factori necesari pentru a gestiona starea de boală imaginată. Ei apelează excesiv și la grija celorlalți, puși deseori în postura de îngrijitori (cu dezavantajele și greutățile aferente) lucru care duce la deteriorarea relațiilor.

    Nevoia principală a unei persoane care suferă de ipohondrie este aceea de siguranță, care se poate manifesta în diferite moduri. Spre exemplu, prin dorința de înțelegere clară a ceea ce se întâmplă cu ei și de înțelegere a propriei funcționări interne.

    Astfel de nevoi pot fi în prezent împlinite doar în contact cu o persoană stabilă emoțional, care are această claritate pe care să o reflecte potrivit persoanei. Acestor persoane li se recomandă psihoterapia pentru înțelegerea propriilor nevoi și descoperirea resurselor personale pentru a face față diferit acestei probleme.

    Pericole care apar daca ignorăm ipohondria

    Această condiție psihică poate fi foarte ușor trecută cu vederea chiar prin normalizarea ei. Adeseori persoanele spun că este firesc să ne facem griji în legătură cu sănătatea personală, fără să vadă însă cantitatea de energie și frică investite în toate preocupările și scenariile negative.

    În același timp, odată ignorată, ipohondria poate căpăta amploare din ce în ce mai mare și control pe măsură asupra funcționării zilnice a persoanei. Preocuparea excesivă pentru propria sănătate poate duce la o lipsă totală de încredere în orice cadru medical sau opinie specializată și chiar dezvoltarea unor fobii legate de propriile senzații corporale.

    Ipohondria activată de pandemie

    În perioada incertă cauzată de virusul COVID, persoanele care suferă de ipohondrie trec printr-o stare de anxietate mult mai pronunțată. Practic, teama de boală, existentă în mod constant independent de orice cauză reală, este acum exacerbată de prezența acestui virus și a simptomelor lui vagi: stări febrile, dureri de gât, disconfort.

    Andreea are puțin peste 35 de ani și deja de câțiva ani se confruntă cu o preocupare excesivă asupra stării de sănătate. Inițial, familia și prietenii au luat în glumă grijile ei, dar treptat, acestea s-au conturat drept semnificative și i-au afectat numeroase relații. Uneori, pare că numai despre asta vorbește, ba chiar refuză să se întâlnească cu prieteni care au o banală… răceală. Chiar dacă cei din jur nu manifestă vreun simptom, deseori Andreea se gândește că pot fi bolnavi și îi pot transmite și ei boala pe care ei încă nu au diagnosticat-o. Practic, orice devenise o sursă de posibilă boală, rezultând în retragerea ei socială.

    Pandemia a agravat stările ei și a devenit obsesiv de grijulie în privința sănătății, primul pas fiind izolarea completă, chiar și după ce regulile s-au relaxat. Folosește dezinfectant zilnic pe toate suprafețele din casă și produsele cumpărate, detergenți speciali pentru fructe și legume. Lucrează de acasă, lucru pe care l-a solicitat și soțului ei, de teama ca el să nu se îmbolnăvească și să îi transmită și ei boala. Singurele ieșiri din casă sunt la să alerge, în apropierea casei și uneori, foarte rar, la cumpărături.

    Pandemia generează griji și neliniști pentru oricare dintre noi. Traversăm momente dificile, cu care nu ne-am confruntat în trecut, cărora deseori le facem față cu dificultate. Cu atât mai apăsătoare este o astfel de situație pentru cei pentru care frica de boală este principala sursă de anxietate.

    Cum ameliorăm teama de boală

    Dorința de sănătate și vitalitate vin din propriul instinct de supraviețuire și este foarte important să existe. În momentul în care apare frica, vorbim deja despre o amenințare pe care noi am simțit-o sau pe care o simțim ca fiind reală, iar dacă aceasta se acutizează și ne afectează funcționarea sănătoasă în viața de zi cu zi este foarte important să se apeleze la un psihoterapeut.

    Pentru a trata ipohondria este important să cereți ajutor unui psihoterapeut pregătit în tratamentul anxietății. Formele de psihoterapie cele mai recomandate în acest moment și care și-au dovedit eficiența sunt terapia EMDR, terapia cognitiv-comportamentală și formele de psihoterapie integrativă orientate spre tratamentul traumei psihologice.

    Importanța suportului celor din jur

    Suportul celor din jur reprezintă unul dintre unul dintre din cele mai importante atuuri pe care le poate avea o persoană aflată în o situație de vulnerabilitate, așa cum este ipohondria.

    Avem nevoie de la cei apropiați să înțeleagă că trecem printr-o perioadă dificilă, să ne fie alături fără să ne judece, să ne permită să împărtășim ce simțim și care ne sunt temerile pentru viitor. Uneori chiar ne este utilă perspectiva celuilalt care să ne aducă în contact cu realitatea care nu este atât de înfricoșătoare pe cât ne-o imaginăm.

    Tot cu ajutorul sprijinului celor din jur, persoanele care se confruntă cu ipohondria pot fi îndreptate către psihoterapie pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook