Ce semnifică modificările unui examen complet de urină

Cu ajutorul unui examen complet de urină, pot fi descoperite o varietate de probleme de sănătate, de la infecții, la diabet, probleme cu rinichii, ficatul, pancreasul sau chiar cu inima, dar și tumori la nivelul tractului urinar.

Analiza urinei este, de obicei, inclusă în setul de investigații de rutină, însă poate fi recomandată și când există anumite simptome supărătoare. De asemenea, analiza urinei este necesară și înaintea unor intervenții chirurgicale.

---

„Un test complet de urină constă în analiza culorii acesteia, a pH-ului, a leucocitelor în urină, a cetonilor, nitriților, proteinelor, bilirubinei și a glucozei. Prin analiza urinei pot fi detectate numeroase afecțiuni. Cele mai frecvente sunt: infecții ale tractului urinar, diabet zaharat, insuficiență renală, tumori în tractul urinar etc.“

Prof. Georg Schatzl, specialist în urologie la Wiener Privatklinik

---

De ce poți avea nevoie de un examen complet de urină

Există mai multe situații în care e indicată o astfel de analiză, cum ar fi:

• Pentru verificarea stării generale de sănătate. Analiza urinei face parte din setul de investigații anuale, pentru controlul sarcinii sau înainte de o operație. Sau ar putea fi folosită pentru a detecta o varietate de afecțiuni, cum ar fi diabetul, bolile de rinichi sau bolile hepatice.
• Pentru a stabili un diagnostic. Poate fi solicitată o analiză a urinei dacă te confrunți cu dureri abdominale, dureri de spate, urinare frecventă sau dureroasă, sânge în urină sau alte probleme urinare. Examenul urinei poate ajuta la diagnosticarea bolii care provoacă aceste simptome.
• Pentru a monitoriza diverse afecțiuni. Dacă ai fost diagnosticat cu o boală de rinichi sau o infecție a tractului urinar, medicul poate recomanda testarea urinei în mod regulat pentru a monitoriza cursul afecțunii și al tratamentului.
• Alte teste, cum ar fi cele de sarcină și pentru detectarea drogurilor, se pot baza pe o probă de urină, dar acestea sunt folosite pentru a căuta anumite substanțe care nu sunt incluse într-o analiză de urină obișnuită.

Află de aici ce teste cuprinde un set complet de analize și care sunt prețurile.

Cum te pregătești pentru un examen complet de urină

Dacă e vorba doar de un examen complet de urină, poți mânca și bea înainte. Dacă ai de făcut și alte teste, poate fi nevoie să mergi la recoltat pe stomacul gol. Medicul îți va spune însă cum trebuie să procedezi.

De asemenea, există multe medicamente, inclusiv cele eliberate fără prescripție medicală și suplimentele, care pot afecta rezultatele analizei de urină. Așadar, trebuie să precizezi medicului dacă urmezi orice fel de tratament, înainte de recoltare.

Citește aici cât costă analizele medicale pentru angajare și cine le achită.

Poți recolta proba de urină acasă sau la laboratorul de analize. De obicei, urina este colectată la prima oră a dimineții, când este mai concentrată. Medicul te poate instrui să recoltezi la mijlocul fluxului urinar, urmând acești pași:

• curăță zona genitală înainte de recoltare cu apă și săpun și șterge-te cu un prosop curat (bărbații trebuie să efectueze igiena genitală retractând prepuțul pentru a decalota complet glandul);
• începe să urinezi în toaletă;
• pune apoi recipientul de colectare sub jetul de urină;
• urinează cel puțin 30 până la 60 mililitri în recipientul de colectare;
• termină de urinat în toaletă;
• du proba la laborator, conform instrucțiunilor oferite de medic;
• dacă nu poți ajunge la laborator în decurs de 60 de minute de la recoltare, pune recipientul sigilat în frigider. Urina îşi menţine stabilitatea refrigerată (la 4°C) pentru maximum 24 ore.

În unele cazuri, dacă este necesar, medicul poate introduce un tub subțire și flexibil (cateter) prin deschiderea tractului urinar și în vezică pentru a colecta proba de urină.

Pentru urocultură, urina se colectează într-un alt recipient, numit urocultor.

Iată aici un ghid de interpretare a analizelor. Posibile cauze ale valorilor anormale.

Rezultate

Analiza de urină este evaluată în trei moduri: prin examen vizual, chimic și microscopic.

Examen vizual

Urina este, de obicei, limpede. Urina tulbure sau cu un miros neobișnuit poate indica o problemă, cum ar fi o infecție. Proteinele din urină o pot face să pară spumoasă.

Sângele în urină o poate face să pară roșie sau maro. Culoarea urinei poate fi influențată și de alimente, băuturi sau de anumite medicamente pe care le iei. De exemplu, sfecla și rubarba pot da o culoare roșiatică urinei.

Examen chimic

Acest test presupune plasarea unui bețișor cu substanțe chimice în urină. Acesta își schimbă culoarea dacă sunt prezente anumite substanțe sau dacă nivelurile lor sunt crescute anormal. Examenul chimic verifică aspectele următoare:

Ce aciditate (pH) are urina

Nivelul pH-ului arată cantitatea de acid din urină. Nivelul pH-ului poate indica o tulburare a rinichilor sau a tractului urinar.

„PH-ul urinei trebuie să fie cuprins între valorile de: 4,8 și 7,6. O valoare scăzută este adesea întâlnită în perioadele în care organismul are carențe alimentare sau în cazul unei diete bogate în carne. În dietele pe bază de plante, valoarea pH-ului este mai mare, iar în cazul infecțiilor, valoarea este adesea peste 8.“

Prof. Georg Schatzl, specialist în urologie

Densitatea urinei

Arată cât de concentrate sunt particulele din urină. O densitate mai mare decât cea normală este adesea rezultatul consumului insuficient de lichide.

Glucoza în urină

Cantitatea de zahăr (glucoză) din urină este, de obicei, prea mică pentru a fi detectată. Orice depistare a zahărului la acest test necesită testare ulterioară pentru diabet.

„Glucoza în urină indică întotdeauna diabetul zaharat. Persoanele cu care nu-și controlează deloc diabetul sau care nu respectă întotdeauna recomandările medicului elimină zahărul prin urină. În cele din urmă, aceștia se prezintă la doctor cu urgențe urinare, micțiuni frecvente și ocazional, incontinență de urgență. Dar există și medicamente care fac exact acest lucru, cum ar fi inhibitorii SGLT2.“

Prof. Georg Schatzl, specialist în urologie

Corpi cetonici în urină

Ca și în cazul glucozei, orice cantitate de corpi cetonici detectată în urină ar putea fi un semn de diabet și necesită investigații suplimentare.

Citește aici care sunt analizele care identifică din timp prediabetul, dereglările hormonale și stresul cronic.

Bilirubina

Bilirubina este un produs al descompunerii globulelor roșii. De obicei, bilirubina este transportată de sânge în ficat, de unde este îndepărtată și devine parte din bilă. Bilirubina în urină poate indica leziuni sau boli hepatice.

Nitriți în urină

„Nitritul este un compus al azotului și se formează din nitrat, care este de obicei conținut în urină, ca produs metabolic al bacteriilor. Nitritul poate fi detectat în urină doar dacă sunt prezente și bacterii, astfel încât nivelul de nitrit este testat dacă se suspectează o infecție a tractului urinar.“

Prof. Georg Schatzl, specialist în urologie

Sânge în urină

Sângele în urină necesită analize suplimentare. Poate fi un semn de afectare a rinichilor, infecție, pietre la rinichi sau vezică urinară, cancer la rinichi sau vezică urinară sau tulburări de coagulare.

Ce înseamnă proteine în urină

Nivelurile scăzute de proteine în urină sunt tipice. Creșterile mici ale proteinelor în urină, de obicei, nu sunt un motiv de îngrijorare, dar cantitățile mai mari ar putea indica o problemă cu rinichii.

Uneori, nivelurile de proteine din urină pot crește din cauza:

• căldurii sau frigului excesiv,
• febrei,
• stresului, atât fizic, cât și emoțional,
• exercițiilor fizice excesive.

Proteine în urină: cauze

„Un conținut crescut de proteine poate indica diverse afecțiuni. Dacă există sânge proaspăt în urină, acesta indică prezența proteinelor. Însă, proteinele pot fi prezente și în cazul unor probleme de filtrare a rinichilor. Frecvent, însă, acestea sunt observate și în cazul infecțiilor acute ale tractului urinar.“

Prof. Georg Schatzl, specialist în urologie

Nivelurile anormal de mari de proteine în urină pot fi un semn al unor probleme de bază care pot cauza boli de rinichi, cum ar fi:

• diabet,
• afecțiuni cardiace,
• tensiune arterială crescută,
• lupus,
• leucemie,
• anemia celulelor seceră,
• artrita reumatoidă.

Examen microscopic

Această analiză presupune vizualizarea picăturilor de urină concentrată la microscop. Dacă oricare dintre următoarele niveluri este peste medie, este posibil să fie necesare investigații suplimentare:

• celulele albe (leucocitele) pot fi un semn al unei infecții;
• celulele roșii (eritrocitele) pot fi un semn al bolilor de rinichi, al problemelor de coagulare sau al unei alte afecțiuni medicale subiacente, cum ar fi cancerul vezicii urinare;
• bacteriile, candida sau paraziții pot indica o infecție;
• cilindrii urinari – proteine sub formă de cilindru – pot fi rezultatul tulburărilor renale;
• cristalele care se formează din substanțele chimice din urină ar putea fi un semn al pietrelor la rinichi.

Doar examenul de urină nu oferă, de obicei, un diagnostic cert, ci pot fi necesare și alte investigații, dacă medicul le recomandă.