- Articol realizat cu sprijinul STADA
Mai mult de jumătate dintre europeni folosesc deja inteligența artificială în legătură cu propria sănătate, inclusiv pentru a înțelege diagnostice medicale, a căuta informații sau a se pregăti pentru consultații. Potrivit STADA Health Report 2026, un studiu anual realizat în 20 de țări, 82% dintre europeni sunt deschiși ca inteligența artificială să joace un rol în îngrijirea lor medicală. Dar asta nu înseamnă că-și doresc să înlocuiască interacțiunea față în față cu profesioniștii din sănătate. Încrederea în specialiști rămâne puternică: aproape 8 din 10 europeni preferă în continuare consultațiile față în față cu medicul de familie.
Deschiderea către utilizarea inteligenței artificiale în legătură cu propria sănătate este tot mai evidentă în Europa, unde oamenii devin tot mai implicați în gestionarea propriei sănătăți. 55% dintre respondenți folosesc în prezent AI în scopuri medicale, iar aproape 5 din 10 au încredere sau ar fi dispuși să aibă încredere într-un diagnostic generat de inteligența artificială, potrivit celui mai recent Raport de Sănătate STADA.
Cel mai frecvent, europenii apelează la AI pentru a înțelege mai bine un diagnostic medical (29%). Alți 23% folosesc inteligența artificială pentru recomandări legate de alimentație și activitate fizică, iar 17% pentru a se pregăti înaintea unei consultații, de exemplu pentru a înțelege anumite simptome sau pentru a formula întrebări pe care să le adreseze medicului.
Există însă diferențe importante între generații. Aproape trei sferturi dintre europenii sub 35 de ani (74%) folosesc deja AI pentru sănătate, comparativ cu 57% dintre cei cu vârste între 35 și 54 de ani și 38% dintre cei de peste 55 de ani.
Deschiderea către noile tehnologii nu exclude însă preocupările legate de siguranța informațiilor medicale. Mai mult de jumătate dintre respondenți (54%) se tem că sistemele AI ar putea genera erori sau diagnostice greșite, iar 41% sunt îngrijorați că datele lor medicale ar putea fi folosite fără acordul personal.
Aproape toți europenii recurg la automedicație
Dorința de a-și lua sănătatea în propriile mâini se reflectă și în proporția mare de europeni (85%) care folosesc cel puțin un instrument de monitorizare, de la aplicații pentru urmărirea activității fizice și smartwatch-uri până la tensiometre și alte dispozitive utilizate acasă.
În ceea ce privește automedicația, aproape toți respondenții (94%) se tratează singuri pentru cel puțin unele probleme de sănătate. Cel mai adesea iau medicamente pentru dureri ușoare (75%), pentru simptome de răceală și gripă (75%) și pentru probleme digestive minore (49%). Mulți dintre ei consideră că au suficientă experiență și știu deja ce funcționează, iar aproape jumătate recurg la automedicație pentru că vor să evite timpii lungi de așteptare pentru servicii medicale.
Încrederea în medici rămâne esențială
Deși aproape 6 din 10 europeni ar accepta consultații medicale cu AI, pentru care nu există timp de așteptare, majoritatea respondenților din cadrul raportului STADA îi consideră pe medicii de familie și pe farmaciști principalele surse de influență în deciziile privind sănătatea. De altfel, 79% preferă consultațiile față în față cu medicul de familie, iar 11% – consultațiile online, dar tot cu un profesionist real.
Și în rândul celor care și-ar încredința deciziile privind sănătatea inteligenței artificiale, o proporție foarte mică (4%) declară că au deja încredere în AI, în timp ce alți 45% ar accepta un diagnostic AI doar dacă tehnologia ar fi certificată de autoritățile sanitare sau dacă rezultatul ar fi explicat clar.
Gradul ridicat de autonomie al europenilor în ceea ce privește sănătatea are legătură cu nivelul relativ scăzut de satisfacție față de sistemele medicale. Încrederea în medici rămâne ridicată, însă doar 56% dintre respondenți se declară mulțumiți de sistemul public de sănătate din țara lor, o proporție ușor mai mică decât în 2025 (58%), potrivit STADA Health Report. Principalele probleme semnalate sunt deficitul de personal medical și timpii lungi de așteptare, menționate de 67% dintre europeni, precum și dificultățile de acces la servicii medicale pe care să și le permită, indicate de 43%.
Așadar, viitorul îngrijirilor medicale nu presupune o alegere între tehnologie și medici, ci o combinație între pacienți implicați, instrumente digitale, din care face parte și inteligența artificială, și expertiza umană. De altfel, doar 20% dintre europeni consideră că rolul profesioniștilor din sănătate se va diminua odată cu dezvoltarea AI. Practic, rolul profesioniștilor din sănătate este în transformare.
„Una dintre cele mai clare concluzii ale raportului este că această transformare nu este o soluție temporară pentru un sistem suprasolicitat, ci devine noul model de funcționare”, concluzionează Peter Goldschmidt, CEO STADA Group. „Chiar și în rândul celor mai deschiși față de AI, dorința este de a beneficia de sprijin, nu de a înlocui factorul uman. Farmaciile reprezintă unul dintre cele mai accesibile și mai de încredere puncte de contact ale europenilor cu sistemul de sănătate, iar întrebarea nu este dacă se vor schimba, ci cum vor evolua pentru a combina expertiza umană cu viteza și capacitatea instrumentelor digitale”, subliniază el.
20.000 de participanți din 20 de țări
Raportul de Sănătate STADA a devenit, din 2019, o cercetare internațională anuală care urmărește modul în care oamenii se raportează la propria sănătate, ce obiceiuri au și ce așteptări au de la serviciile medicale. Un aspect foarte important în legătură cu acest raport ține de faptul că este reprezentativ, fiind realizat în 20 de țări pe un eșantion de aproape 20.000 de respondenți – între 500 și 2.000 din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Kazahstan, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Elveția, Regatul Unit și Uzbekistan.
Rezultatele privind România reflectă o deschidere importantă către utilizarea inteligenței artificiale și a soluțiilor digitale pentru sănătate, dar și dorința de a păstra interacțiunea directă cu medicul. Ce particularități prezintă România și cum ar putea contribui tehnologia la îmbunătățirea accesului la servicii medicale vor fi subiectele unei dezbateri prezentate în curând de HotNews, la care vor participa specialiști din domeniul sănătății și Mihai Fugarevici, Country Manager STADA România.
Grupul STADA are sediul central în Bad Vilbel, Germania, și își bazează activitatea pe o strategie construită pe trei piloni: consumer healthcare, medicamente generice și specialty pharma.
La nivel global, STADA își comercializează produsele în peste 100 de țări.
STADA România reunește aproximativ 1.000 de angajați și un ecosistem complex de operațiuni, care include diviziile comerciale Consumer Healthcare & Generics și Specialty, laboratorul de control al medicamentului STADA Hemofarm din Timișoara, depozitul din Sânandrei, județul Timiș, fabrica de la Turda, precum și hub-urile regionale de Supply Chain, Procurement și Regulatory & Quality Services.
Articol susținut de STADA
