Analize de sânge pentru prediabet, dereglări hormonale, stres cronic

Sănătos, nu pacient. Analizele care identifică din timp prediabetul, dereglările hormonale și stresul cronic

Ce-ar fi dacă am reuși să ne reglăm metabolismul, astfel încât să funcționeze în parametri optimi și să nu ajungem să ne tratăm? De ce avem nevoie să evaluăm indicele HOMA după vârsta de 20 de ani? Cum identificăm precoce modificările hormonale care pot da peste cap tot organismul? Asist. Univ. Dr. Antoanela Curici, medic de laborator și directorul medical Synevo România, a răspuns la toate aceste întrebări și a explicat care sunt analizele esențiale în funcție de vârstă, sex și stil de viață, în cadrul podcastului „Analize la zi“, cu tema „Sănătos, nu pacient. Cum te ajută analizele personalizate să previi afecțiunile la care ești predispus”.

Cine se teme de analize de sânge?

„Dacă aflu că ceva este în neregulă cu mine?“ Aceasta este una dintre principalele temeri în legătură cu analizele periodice de prevenție și unul dintre motivele pentru care mulți dintre noi nu-și fac analizele la timp.

„Frica asta, câteodată, ne împiedică să ajungem într-un laborator și să efectuăm analizele de prevenție. Dar ar trebui să ne gândim că aceste controale periodice au rolul de a ne asigura că suntem sănătoși, că suntem în situația fericită în care nu avem nimic. Și dacă mergem acum (n.r. – la analize), chiar dacă unele teste nu sunt în parametri normali, boala noastră va fi depistată într-un stadiu incipient și poate astfel să fie tratată cu succes. Amânarea acestui moment o să determine avansarea bolii. Cu cât progresează mai mult, cu atât este mai greu de tratat“, subliniază medicul Antoanela Curici.

Prevenția primară și secundară

Prevenția înseamnă controale periodice, în care identificăm, în primul rând, eventualii factori de risc care pot fi corectați astfel încât să ne menținem starea de sănătate mult timp și să nu devenim pacienți.

„Medicii își doresc ca persoanele venite la cabinet pentru o consultație să nu ajungă să dezvolte anumite afecțiuni. Vorbim în acest caz despre prevenție primară, identificarea factorilor de risc. Apoi, am vrea ca un pacient care este diagnosticat să nu ajungă să dezvolte complicații. Deci ne dorim să fie diagnosticat cât mai precoce, să poată fi tratat eficient, vindecat și să nu avem pacienți care vin într-un stadiu avansat, pentru care tratamentul este unul nu doar costisitor, dar și unul care îi poate afecta din punct de vedere fizic și psihic.“

Dr. Antoanela Curici, director medical Synevo România

Printr-un algoritm de selecție a analizelor, un nou tool online, Senzorul de sănătate dezvoltat de Synevo România, poate configura un pachet de analize de prevenție personalizat în funcție de vârstă, sex și de stilul de viață. Este suficient doar să parcurgem un chestionar și vom primi recomandări cu privire la testele de sânge de care avem nevoie periodic.

Mai multe despre senzorul de Sănătate, citiți în acest articol Smart Living, realizat cu sprijinul Synevo România.

Cu ce analize să începem: copilăria

Din fericire, în cazul copiilor, analizele de prevenție urmăresc mai puțini factori de risc decât în cazul adulților. De fapt, testele din primii ani urmăresc creșterea și dezvoltarea armonioasă a celor mici.

Potrivit medicului Antoanela Curici, gama de analize pentru copii trebuie să cuprindă:

  • dozarea vitaminei D și a calciului, „pentru că ne dorim să aibă un sistem osos care se dezvoltă normal, vrem să le asigurăm o creștere armonioasă staturo-ponderală“;
  • hemograma: „analizăm hemograma să vedem cum funcționează sistemul imun, mai ales la copiii mici, care vin în contact cu diverse microorganisme care pot determina infecții frecvente. În plus, hemograma ne arată dacă au sau nu o anemie, care ar putea fi cu ușurință tratată“;
  • dozarea fierului: „Aș începe cu feritina, pentru că reflectă fierul din depozite. În momentul în care apare o deficiență, fierul din depozite este primul care dispare. Sideremia – fierul care circulă prin sânge va fi păstrat la un nivel normal până aproape de declanșarea anemiei. În felul acesta identificăm precoce semnalele trimise ca urmare a golirii treptate a depozitelor de fier.. Și astfel putem să recomandăm investigații suplimentare și să luam măsurile care se impun astfel încât copilul să nu dezvolte anemie“.
  • colesterolul: „Recomandările ghidurilor internaționale spun că prima testare pentru profilul lipidic la copii ar trebui să se facă între 9 și 11 ani. Însă în ultima perioadă avem un procent foarte mare de copii supraponderali și obezi. Și atunci, ar trebui să scădem vârsta la care testăm prima dată profilul lipidic. Medicul de familie ar trebui să decidă vârsta la care să se facă prima testare. El are istoricul familial, ar trebui să știe obiceiurile alimentare, examinează periodic copilul, îl cântărește, îl măsoară, determină indicele de masă corporală și decide momentul optim în care trebuie să introducem profilul lipidic în testarea periodică“.
  • glicemia;
  • alaninaminotransferaza (TGP/ALAT/ALT): verifică sănătatea ficatului;
  • rata filtrării glomerulare (eGFR): evaluează funcția rinichilor.

Teste pentru adolescenți

La gama de analize recomandate copiilor adăugăm unele în plus în cazul adolescenților. Este vorba, în primul rând, despre analizele hormonale și se începe prin dozarea hormonilor tiroidieni, pentru că în adolescență este primul moment în care putem să depistăm anumite afecțiuni tiroidiene.

Analizele cele mai importante sunt:

  • TSH, hormonul care reglează activitatea glandei tiroide;
  • free T4, hormonul specific pentru glanda tiroidă.

În cazul unui istoric familial de tiroidită autoimună, o afecțiune în care glanda tiroidă este atacată de propriul sistem imunitar, se recomandă și evaluarea ATPO, anticorpii care sunt sintetizați împotriva structurilor tiroidiene. „Medicul endocrinolog va decide, însă, care este momentul în care va fi testat copilul în cazul în care mama suferă de tiroidită autoimună“, precizează medicul Antoanela Curici.

În funcție de dezvoltarea copilului, se mai pot adăuga și alte teste, la recomandarea medicului specialist sau a medicului de familie. Este vorba despre hormoni specifici atât pentru băieți, cât și pentru fete, care pot fi dozați în această perioadă.

Spre exemplu, în cazul băieților supraponderali sau obezi, cu grăsime abdominală, trebuie luată în considerare dozarea hormonilor sexuali (estrogen, testosteron).

„Grăsimea care se acumulează la nivel abdominal nu este doar inestetică. La nivelul celulelor adipoase, se sintetizează hormoni. Unul din hormonii care se secretă este hormonul estrogen, care se formează din colesterol în mai multe etape . Pentru un băiat cu grăsime abdominală care secretă și astfel de hormoni, există riscul de dezvoltare tardivă a caracterelor sexuale masculine.“

Dr. Antoanela Curici, director medical Synevo România

În cazul fetelor supraponderale sau obeze, se recomandă monitorizarea AMH-ului (hormonul anti-Mϋllerian), cel care verifică rezerva ovariană, dar în plus, valorile crescute ale AMH-ului se asociază cu sindromul ovarului polichistic.

Indicele HOMA, important după 20 de ani

Rezistența la insulină este un fenomen tot mai frecvent întâlnit la persoane de peste 20 de ani. Pancreasul sintetizează insulina, însă țesuturile nu sunt capabile să răspundă optim la stimulul pe care-l primesc de la pancreas, iar acest fenomen este premergător apariției diabetului, prediabet.

„Indicele HOMA este un test care ne arată dacă avem rezistență la insulină sau prediabet/diabet. Dozarea glicemiei, a hemoglobinei glicate și a indicelui HOMA ne ajută să identificăm precoce starea prediabetică, rezistența la insulină și să luăm măsuri pentru a preveni apariția diabetului zaharat de tip 2.“, explică medicul Antoanela Curici.

Pe lângă indicele HOMA și alte analize care monitorizează starea metabolismului (colesterol, trigliceride etc.), creatinină, uree – pentru verificarea funcției renale și transaminaze – pentru verificarea funcției hepatice, în intervalul de vârstă 20-40 de ani ar trebui să mai adăugăm teste de screening pentru a depista o eventuală infecție cu virusurile hepatitice B, C sau HIV. Pentru că în această perioadă există riscul mai mare, comparativ cu celelalte vârste, de a contracta aceste infecții.

În plus, la femei, începând de la 20 de ani, ar trebui să ne gândim la screeningul de cancer de col uterin. Și pentru asta, ar trebui să mergem în fiecare an  să efectuăm testul Babeș-Papanicolau și testul care identifică infecția cu HPV, virusul care este direct implicat în apariția cancerului de col uterin. „Ghidurile recomandă de la început co-testarea, pentru a avea o imagine de ansamblu. Nu e suficient să avem un rezultat PAP negativ, trebuie să știm că nu avem nici infecție cu HPV. Pentru că un rezultat PAP negativ cu un test HPV pozitiv implică teste suplimentare și monitorizare“, detaliază medicul de laborator.

Hemoragii oculte, de la 40 de ani

În etapa de vârstă 40-50 de ani ar trebui să începem să ne gândim deja la screeningul pentru cancer de colon, o afecțiune care face tot mai multe victime în ultimii ani. Un astfel de screening include, potrivit medicului Antoanela Curici, depistarea hemoragiilor oculte, test cantitativ imunologic, pentru că are o sensibilitate mai bună în a detecta sângele prezent în materii fecale, dar care nu este la vedere.

La bărbați, peste 45-50 de ani, este nevoie de evaluarea PSA, antigenul specific prostatic, care este un test de screening pentru cancerul de prostată, „un tip de cancer care în ultima perioadă are o incidență în creștere mai ales la persoane cu vârste sub 50 de ani“, spune dr. Antoanela Curici.

Cum știm că suntem prea stresați

Uneori, sub presiunea deadline-urilor și a activității solicitante de zi cu zi, nu conștientizăm cât de stresați suntem. „Avem nevoie de o analiză care să dozeze nivelul de cortizol, un hormon direct asociat cu stresul. Cortizolul salivar este un test special, care se dozează din salivă și al cărui nivel variază pe parcursul unei zile. Un nivel crescut este direct corelat cu nivelul de stres. Ce ne îngrijorează este un nivel crescut de cortizol în mod constant. Asta înseamnă stres care s-a acumulat pe o perioadă lungă de timp“, concluzionează dr. Antoanela Curici.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare