Durere de cap în partea dreaptă: din ce cauze poate să apară

De ce apare durerea de cap în partea dreaptă

O durere de cap în partea dreaptă poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv stres, oboseală, tensiune musculară, infecții, probleme dentare sau anumite medicamente. De asemenea, poate fi un simptom al unor afecțiuni cronice, iar în cazuri mai rare, durerea poate indica probleme grave.

Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproape 50% dintre adulți raportează că suferă de dureri de cap, fiind unele dintre cele mai frecvente probleme de sănătate. Există peste 200 de tipuri de dureri de cap. Unele sunt dureri de cap primare, în care cefaleea este simptomul principal. Altele sunt secundare – în cazul lor, durerea de cap apare ca simptom al unei alte afecțiuni.

Totuși, migrena sau cefaleea „în ciorchine“ sunt cele mai probabile cauze ale unei dureri de cap pe partea dreaptă. Nevralgiile de tensiune pot, de asemenea, să provoace durere pe o singură parte la anumite persoane.


„Înainte de toate, trebuie să lămurim faptul că locul apariției durerii de cap nu este un mod de a diagnostica cauza acesteia, iar același tip de durere de cap se poate manifesta în alt loc în funcție de persoană. Cu toate acestea, localizarea exactă și simptomele pacientului pot fi un punct de plecare pentru a descoperi ce anume a cauzat apariția durerii de cap.“

– Dr. Paul Alexandru Findrihan, medic neurolog la Enayati Medical City

Din ce cauze apare o durere de cap în partea dreaptă

Potrivit medicului, o durere de cap localizată pe partea dreaptă a capului este adesea cauzată de:

  • stres,
  • oboseală,
  • lipsă de somn,
  • nevralgii ale nervilor de pe partea dreaptă,
  • tensiune musculară continuă,
  • infecție precum sinuzita dreaptă,
  • probleme dentare,
  • consumul de droguri sau medicamente (printre medicamentele care pot cauza durere de cap se numără paracetamolul, aspirina și ibuprofenul). Combinațiile de aspirină cu cofeină (cum se regăsesc în antinevralgic) pot provoca dureri de cap pe o singură parte. Totuși, riscul crește dacă iei astfel de medicamente mai mult de 10 zile pe lună.

Neurologul precizează că o durere de cap pe partea dreaptă poate fi, de asemenea, un simptom al unor afecțiuni cronice, cum ar fi:

  • arterita,
  • nevralgia trigeminală,
  • migrena perimenstruală.

Deși mai puțin frecvent, o durere de cap localizată doar pe partea dreaptă poate fi uneori un semn de ceva mai grav, cum ar fi o hemoragie la nivelul creierului, o tumoră cerebrală sau o infecție la nivelul învelișului creierului, cum este meningita.

Află aici ce tip de durere de cap poți avea în funcție de localizare și caracteristici.

Cele mai frecvente tipuri de dureri de cap care apar pe una dintre părți

FOTO: Shutterstock.com

„Durerea de cap în partea dreaptă poate varia în caracter și intensitate, dar mai ales poate varia în funcție de cauza specifică. Durerea poate fi surdă, constantă atunci când suntem obosiți, epuizați sau una mai ascuțită și pulsatilă, atunci când apare o migrenă.“

Dr. Paul Alexandru Findrihan, medic neurolog

Migrena

Migrena este caracterizată de dureri intense, unilaterale, pulsatile, instalate gradual, deseori însoțite de greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunet. Un atac de migrenă poate să dureze (netratat) între 4 și 72 de ore și poate fi precedat, în 15%-20% din cazuri, de aură.

Află aici 20 de informații despre migrenă

Cefaleea de tensiune

Cefaleea de tensiune, unul dintre cele mai frecvente tipuri de dureri de cap, este adesea însoțită de o senzație generală de tensiune musculară în zona gâtului și a umerilor, fiind descrisă ca o presiune sau senzație de strângere în zona capului. Pacientul nu prezintă de obicei simptome severe precum greața sau vărsăturile.

Citește aici care e diferența dintre cefaleea de tensiune și durerea de cap provocată de hipertensiunea arterială.

Cefaleea în ciorchine

Un tip particular de cefalee primară este cefaleea „în ciorchine“, care poate fi confundată cu migrena, deoarece apare pe o parte a capului, este de intesitate severă, iar în timpul durerii, deranjează zgomotul și lumina. Diferențele între această formă de durere de cap și migrena includ durata mai scurtă a atacului, care variază între 15 și 180 de minute. De asemenea, aceasta este însoțită de simptome precum înroșirea ochiului, lăcrimare și rinoree. Atacurile apar în grupuri, cunoscute sub numele de „ciorchine“, cu 1-8 atacuri pe zi, desfășurându-se pe parcursul mai multor zile sau luni. Este demn de menționat că în cazul acestui tip de durere de cap, atacurile se produc la ore precise, având capacitatea de a trezi pacientul din somn și determinându-l să fie foarte agitat. Acest aspect diferă de migrenă, în care persoanele afectate preferă să se retragă într-un mediu întunecat și liniștit pentru a face față durerii.

Semne de alarmă în cazul unei dureri de cap în partea dreaptă – durerea de cap de tip trăsnet

„Există, bineînțeles, unele urgențe medicale care pot provoca o durere de cap doar pe partea dreaptă. De exemplu, dacă o arteră intracraniană dilatată se sparge și sângerează – ca în cazul anevrismului cerebral rupt sau al unei malformații arterio-venoase rupte, poate provoca o durere de cap severă, explozivă, numită durere de cap de tip trăsnet.“

Dr. Paul Alexandru Findrihan, medic neurolog

Atunci când durerea resimțită pe o singură parte a capului – dreaptă sau stângă – este cauzată de o afecțiune gravă, pacientul poate avea, potrivit medicului neurolog și:

  • senzație de slăbiciune bruscă,
  • amorțeală,
  • pierderea echilibrului,
  • dificultăți în vorbire,
  • confuzie,
  • crize de tip convulsiv,
  • vărsături persistente sau progresive,
  • alterarea stării de conștiență cu somnolență sau comă,
  • febră.

Investigații necesare

Discuția medicului cu pacientul este foarte importantă pentru a obține informații detaliate despre durerea de cap.

„După un examen fizic amănunțit, în unele cazuri, pot fi efectuate investigații imagistice, analize de sânge și chiar evaluări neurologice, oftalmologice, cardiologice suplimentare. Uneori, pacienții sunt sfătuiți să țină un jurnal în care să noteze frecvența, intensitatea și circumstanțele apariției durerilor de cap, ceea ce poate ajuta la identificarea factorilor declanșatori și la descrierea mai amănunțită a durerii.“

Dr. Paul Alexandru Findrihan, medic neurolog

Investigațiile imagistice, precum tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sunt folosite frecvent pentru a examina structurile cerebrale și a exclude cauze grave, cum ar fi tumorile cerebrale sau leziuni ale parenchimului cerebral. Pentru a evalua vasele de sânge din creier, se pot efectua teste suplimentare precum angiografia, TC/ IRM cu substanță de contrast sau ecografia Doppler transcraniană. Pentru a evalua activitatea electrică a creierului, se poate efectua chiar și o electroencefalogramă, mai ales în cazurile de suspiciune a unei epilepsii sau migrene cu aură.

Citește aici povestea Geaninei: Cum trăieşti când te pândeşte o criză de epilepsie.

Factori care pot contribui la apariția durerii de cap în partea dreaptă

Unele persoane au dureri de cap foarte frecvente, în unele cazuri chiar în fiecare zi. Atunci când o durere de cap este prezentă mai mult de 15 zile pe lună, timp de cel puțin trei luni, aceasta este descrisă ca o durere de cap cronică zilnică.

„Stilul de viață și alimentația sunt considerați factori principali în apariția durerilor de cap. De exemplu, consumul excesiv de cafeină (n.r. – peste 200 de miligrame pe zi – adică 100 ml de cafea espresso, potrivit USDA) și sistarea bruscă a ingestiei de cafeină pot provoca dureri de cap serioase. Hidratarea corectă zilnică, renunțarea la fumat și menținerea unei vieți sportive, active sunt pașii principali care vă vor ajuta sa eliberați endorfine și să reduceți stresul, și implicit la scăderea frecvenței durerilor de cap.“

Dr. Paul Alexandru Findrihan, medic neurolog

Ce rol joacă stresul, alimentația și somnul

Potrivit medicului, unii oameni constată că durerile de cap sunt declanșate de anumite alimente, de situații stresante sau de lipsa somnului. Unele alimente și băuturi, cum ar fi alcoolul, cafeina, ciocolata, alimentele procesate și alimentele bogate în grăsimi saturate, duc la modificarea nivelului de glucoză din sânge, cu eliberarea unor produși oxidanți ce pot provoca dureri de cap la unele persoane.

Lipsa somnului nu permite neuromediatorilor să se refacă după o zi epuizantă, ceea ce duce inevitabil la apariția durerii de cap. Stresul poate crește tensiunea musculară în gât, umeri și cap, ceea ce poate duce la apariția durerilor de cap.

„Pentru a vă face, totuși, o idee exactă despre ce ar putea să vă provoace durerile de cap, se recomandă scrierea unui jurnal al durerilor de cap. Acest lucru va presupune să notați de fiecare dată când aveți o durere de cap: ce ați mâncat și ce ați făcut înainte de a începe durerea de cap.“

Dr. Paul Alexandru Findrihan, medic neurolog

Și nu în ultimul rând, o evaluare la un medic generalist sau specialist vă va ajuta în diagnosticarea mai precoce a cauzelor durerilor de cap și instituirea unui tratament corect, precum și prevenirea apariției unor cauze cu risc vital (hemoragia cerebrală, infecția cerebrală, tumorile cerebrale), subliniază medicul.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare