Stresul crește vârsta biologică, dar acest proces este reversibil. Medic: „Cu siguranță că suntem mai stresați decât alte nații!“
Vârsta biologică poate să fie diferită de cea cronologică și, mai mult, poate fi puternic influențată de factori externi. Stresul la care suntem expuși zilnic este un puternic factor care ne îmbătrânește prematur, arată un nou studiu. Vestea bună este că sunt câteva lucruri pe care le putem face pentru a scădea vârsta biologică.
În fiecare an, lumânările de pe tort îți amintesc „câți ani ai” –, cel puțin vârsta cronologică, cea care crește în sincron cu trecerea timpului. Cu toții suntem obișnuiți încă din primii ani ai vieții noastre să ținem cont de numărul anilor pe care i-am trăit. Doar că realitatea este ceva mai complicată și s-ar putea să ai, de fapt, două vârste: una cronologică și o alta biologică.
Un nou studiu, publicat în Cell Metabolism, a demonstrat că vârsta biologică poate să fie puternic influențată de nivelul de stres la care suntem expuși.
De fapt, imaginează-ți că vârsta biologică este un cod fizic care descifrează cât de bătrân este corpul tău, de obicei un indicator al stării generale de sănătate și al longevității, influențat direct sau indirect de stilul de viață.
Cercetătorii au descoperit că vârsta biologică poate crește într-un ritm mult mai alert decât cea cronologică, ca răspuns la diverse forme și niveluri de stres.
Alți factori care accelerează procesul de îmbătrânire
Există, de asemenea, și alți factori care contribuie la creșterea vârstei biologice, cum ar fi: tratamentele medicamentoase, expunerea la medii poluante, obiceiuri nesănătoase precum consumul de alcool.
Chiar și zona geografică și societatea unde locuiești pot fi condiții definitorii ale nivelului de stres.
Vestea bună este că, cel puțin în cazul stresului, procesul biologic de îmbătrânire este reversibil dacă urmezi un program terapeutic de recuperare.
„Studii anterioare identificaseră deja existența unor fluctuații pe termen scurt ale vârstei biologice, dar posibilitatea ca astfel de modificări să fie reversibile rămăsese până acum neexplorată”.
James White, profesor la Duke University School of Medicine
Mai mult, rezultatele studiului citat de publicația Healthline aduc acuratețe științifică informațiilor deja existente, însă ele nu sunt neapărat surprinzătoare. De-a lungul timpului, numeroase dovezi științifice au confirmat impactul pe care stresul îl are asupra sănătății fizice și psihice, efectele sale dăunătoare care accelerează procesul de îmbătrânire.
Descoperirea-cheie a studiului constă în capacitatea de a restabili vârsta biologică prin tehnici de reducere a stresului, cum ar fi meditația de conștientizare, exercițiile fizice realizate cu regularitate, somnul de calitate etc. – toate acestea îmbunătățesc diferiți markeri biologici asociați cu îmbătrânirea.
„Corpurile noastre au capacitatea de a se auto-repara și de a se recupera în urma daunelor cauzate de stres”, spune profesor Tunc Tiryaki, fondator al London Regenrative Institute.
Nu toate formele de stres sunt dăunătoare
Pe de altă parte, studiul nu oferă imaginea completă, în primul rând pentru că nu toate formele de stres sunt dăunătoare.
Unele tensiuni care apar în organism, precum cele pe care le experimentezi în timp ce stai într-o saună fierbinte, într-o cadă cu gheață sau în timpul exercițiilor fizice, sunt foarte bune pentru organism.
Astfel, adaptându-te diferitelor situații de viață și învățând cum să le gestionezi, practici în același timp ceea ce oamenii de știință numesc restabilirea vârstei biologice. Este un proces de recuperare a anilor pe care i-ai „câștigat” în plus față de cei cronologici.
Nu putem elimina stresul din viața noastră dar, înțelegând rolul pe care îl joacă, ne putem ocupa mai eficient de efectele lui negative. Află de aici care sunt simptomele stresului, ce este stresul sănătos și ce alte tipuri de stres există.
„Sportivii cunosc foarte bine acest fenomen”, a subliniat dr. Denis Noble. „Alergătorii și gimnastele de înaltă performanță își împing toleranța la stres la niveluri tot mai mari, ghidați de antrenorii lor, iar rezultatul constă în îmbunătățirea funcției musculare și a forței.”
În contrapondere cu acest tip de stres fizic, poți avea de-a face cu stresul cumulativ – forme ale stresului cronic, emoțional – care, așa cum precizam încă de la început, dăunează grav sănătății fizice și psihice.
În 2021, un alt studiu a identificat o legătură de cauzalitate între creșterea nivelului de stres cumulativ și accelerarea procesului de îmbătrânire. Așa cum reglarea condiției emoționale a redus același proces. Studiul a fost publicat în Translational Psychiatry.
Cum ne îmbătrânește stresul?
Așadar, ce se întâmplă de fapt în organismul tău atunci când este supus stresului și cum provoacă factorii de stres îmbătrânirea corpului?
Răspunsul la această întrebare este mai simplă decât poate te-ai fi așteptat: stresul cronic declanșează „o cascadă de răspunsuri biologice în organism”, explică doctor Tiryaki.
În primul rând, ca într-un efect de domino, stresul declanșează eliberarea hormonilor de stres – cortizolul și adrenalina – care, la rândul lor, dacă sunt produse în exces și pentru o perioadă lungă de timp, pot provoca inflamații la nivelul organismului, ceea ce implică deteriorarea celulelor și a ADN-ului.
În al doilea rând, stresul pe termen lung poate duce la stres oxidativ.
„Stresul oxidativ se instalează atunci când există un dezechilibru între producția de specii reactive de oxigen (SRO) și capacitatea organismului de a repara daunele cauzate de aceste specii (n.r. – speciile reactive de oxigen sunt produși secundari naturali ai metabolismului fiziologic al oxigenului, cu un rol important în semnalizarea celulară și în homeostazie)“, a explicat Tiryaki.
Stresul oxidativ poate deteriora celulele, proteinele și ADN-ul, provocând îmbătrânirea prematură.
Stresul cronic este asociat cu telomeri mai scurți („capacele” cromozomilor) – considerați de către oamenii de știință drept markeri ai procesului de îmbătrânire biologică. Deteriorarea acestora contribuie la îmbătrânirea prematură.
Odată ce stresul este îndepărtat, procesele fiziologice care au fost uzate își recapătă nivelurile normale de funcționare și corpul începe să-și revină.
Mecanismele care se ocupă cu refacerea celulelor și țesuturilor deteriorate devin mult mai active: celulele produc o cantitate mai mare de antioxidanți și activează procesul de reconstrucție a ADN-ului.
„Restabilirea tuturor acestor procese la nivelurile normale contribuie la reducerea suprasolicitării celulelor și implicit la încetinirea procesului de îmbătrânire”, explică profesorul Tiryaki.
Ce poți face ca să ai o vârstă biologică mai mică decât cea cronologică?
Când reușești să ajungi la o vârstă biologică mai mică decât cea cronologică, te poți bucura de numeroase beneficii precum:
- risc mai mic de a suferi afecțiuni cardiovasculare;
- o probabilitate mai mare de a evita tulburările metabolice;
- un sistem imunitar mai puternic;
- prevenirea afecțiunilor corelate cu procesul de îmbătrânire.
Poți identifica ce vârstă biologică ai prin teste care măsoară biomarkeri precum metilarea ADN-ului, lungimea telomerilor, mostre de sânge și urină.
Mai sunt, de asemenea, indici ai stilului de viață în funcție de care poți evalua, de asemenea, vârsta biologică și sănătatea organismului.
De exemplu, dacă ai o greutate sănătoasă, dormi bine, gestionezi eficient stresul cotidian, ai un stil de viață activ, este foarte posibil ca vârsta biologică să fie mult mai mică decât cea pe care o cuantifici în funcție de anii pe care i-ai trăit.
Ce înseamnă un stil de viață sănătos pentru o vârstă biologică mai mică
Ca să încetinești procesul de îmbătrânire, sau să revii la o vârstă biologică mai mică, secretul constă în adoptarea și respectarea unui stil de viață sănătos.
Modalități eficiente prin care poți scădea vârsta biologică:
- o dietă echilibrată;
- somn odihnitor și mai multe momente de relaxare;
- limitarea consumului de alcool;
- renunțarea la fumat;
- exerciții fizice cu regularitate (sportul eliberează organismul de stres).
De asemenea, activități precum dansul, cântatul sau orice îți oferă senzația de bucurie și emoții pozitive aduc organismului beneficii suplimentare prin activarea nervului vag (nerv mixt, senzitiv-motor) conectat cu toate organele majore din organism, acesta transmițând semnale de odihnă, relaxare și reparare.