O tumoare pe creier nu necesită întotdeauna operație

INTERVIU „Fiecare tumoare pe creier este un univers propriu, cu reguli proprii. Cele benigne se pot transforma oricând în cancer“

O tumoare pe creier benignă nu necesită întotdeauna operație. Există, totuși, un risc crescut să evolueze în cancer. De aceea, e important să fie evaluată și urmărită de un neurochirurg pentru a putea pune în balanță riscurile și beneficiile metodei de abordare.

Conf. dr. Corneliu Toader, medic primar neurochirurg, ne-a explicat ce simptome poate da o tumoare cerebrală, ce categorii de persoane sunt mai predispuse, dar și ce presupune intervenția chirurgicală pe creier și recuperarea.

O tumoare pe creier benignă se poate transforma oricând în tumoare malignă

Smart Living: O tumoare și, mai ales, una cerebrală este un diagnostic care sperie. Cât de des întâlniți pacienți cu astfel de tumori?

Conf. dr. Corneliu Toader: Din păcate, tumorile cerebrale, mai ales cele maligne (metastaze, glioame de grad mare), sunt din ce în ce mai des întâlnite. Explicația principală este că a avansat foarte mult tehnologia diagnostică și imagistică.

Citește aici ce trebuie să știi înainte să faci un RMN.

Astfel, crește numărul de pacienți care necesită un consult neurochirurgical sau chiar internarea în vederea operației.

La aflarea veștii că suferă de o tumoare malignă cerebrală, pacientul nu trebuie să se impacienteze. Neurochirurgia dispune de un întreg arsenal de soluții pe care le vom discuta în continuare.

Smart Living: Oricine aude de o tumoare se gândește automat la cancer, însă există și tumori benigne. Care sunt cele mai frecvente?

Conf. dr. Corneliu Toader: Aceasta este o întrebare care are mai multe răspunsuri. Există și tumori cerebrale benigne (meningioame, glioame de grad mic), însă aceste leziuni se pot transforma, în orice moment, și într-o tumoare malignă. Nu se întâmplă foarte des acest lucru, dar este tot timpul o posibilitate.

Tumorile cerebrale benigne sunt mai ușor de abordat, dar asta nu înseamnă că procedurile sunt lipsite de riscuri.

Din păcate, tumorile maligne sunt destul de frecvente, însă meningiomul (o tumoare cerebrală benignă) reprezintă cel mai întâlnit tip de tumori intracraniene.

Tumorile benigne pe creier, mai frecvente la femei, metastazele cerebrale, mai dese la bărbați

Smart Living: O tumoare pe creier malignă e întotdeauna devastatoare sau nu neapărat?

Conf. dr. Corneliu Toader: Sigur că o tumoare malignă este mult mai agresivă decât o tumoare benignă. În plus, tumorile cerebrale maligne pot să precipite un bolnav destul de rapid, iar cele benigne pot avea evoluții de câțiva ani sau chiar decenii.

Acest lucru „maschează” evoluția bolii, pentru că-i permite creierului să se „acomodeze” în timpul creșterii lente a tumorii. O să discut mai în detaliu despre acest aspect în următoarele întrebări.

Smart Living: Cine este mai predispus să dezvolte o tumoare cerebrală?

Conf. dr. Corneliu Toader: Depinde despre ce tumoră este vorba. Un meningiom (tumoare benignă pe creier) este mai des întâlnit la femei, iar metastazele sunt mai frecvente la bărbați. Din păcate, termenul „tumori pe creier” este o umbrelă de termeni prea largă și înglobează o serie imensă de patologii, fiecare cu specificul ei. 

Tumoare pe creier la copii: astrocitomul pilocitic

Smart Living: La ce vârstă apar, de obicei?

Conf. dr. Corneliu Toader: Vârstele de debut diferă foarte mult între patologiile tumorale cerebrale. Anumite tumori, de exemplu, meningioamele survin, de obicei, între 50 și 60 de ani și foarte rar la copii. O tumoare cerebrală precum astrocitomul pilocitic survine, mai des, în segmentul pediatric, adică la copii.

Deci nu există un segment de vârstă în care să apară toate tipurile de tumori. Așa cum am zis înainte, fiecare tumora este un univers propriu, cu regulile proprii și date statistice proprii (vârsta tipică de debut, predispoziția la un anumit sex sau altul etc.).

Citește aici care sunt, în cele mai multe cazuri, primele simptome de cancer la copii.

Smart Living: Care sunt factorii de risc pentru o tumoare pe creier?

Conf. dr. Corneliu Toader: Desigur, există factori externi care pot să influențeze apariția unei patologii tumorale intracraniene, dar majoritatea lor nu au factor de risc predictibil sau modificabil. Pur și simplu, genetica joacă rolul cel mai important în acest sens.

De ce apare o tumoare pe creier

Smart Living: Au legătură, totuși, și cu stilul nostru de viață?

Conf. dr. Corneliu Toader: În general, fumatul, consumul de alcool sau de droguri afectează apariția sau evoluția unei tumori. Acestea sunt alegeri de viață care nu sunt sănătoase și afectează și corpul ca un întreg, nu doar capul. De exemplu, o tumoră de plămâni are un mare risc de a metastaza în creier. Deci este important să avem un stil de viață sănătos, din mai multe puncte de vedere.

Smart Living: Folosirea excesivă a telefonului mobil poate fi considerată un factor de risc pentru cancer la creier?

Conf. dr. Corneliu Toader: Momentan, nu există studii care să confirme sau să infirme acest aspect. Utilizarea uzuală a telefonului mobil crește foarte puțin cantitatea de radiație de fundal deja existentă tot timpul în jurul nostru (telefonie mobilă, radio, wi-fi etc.)

Smart Living: Dar loviturile la cap pot crește riscul de a dezvolta o tumoare cerebrală?

Conf. dr. Corneliu Toader: Loviturile la cap nu sunt direct corelate cu creșterea riscului unei tumori cerebrale. Loviturile, sau cum le denumim noi, traumatisme cranio-cerebrale pot să declanșeze leziuni hemoragice (hematom subdural, hematom epidural, hematom intracerebral). Evident că o colecție sangvină, la un pacient cu o tumoare intracerebrală, nu este de dorit. Totuși, traumatismele nu au un rol cauză-efect în apariția tumorilor.

EXTRA INFO

Tumorile pe creier pot fi primare (pornesc de la nivelul creierului) sau secundare (metastaze cerebrale ale altor tipuri de cancer).

Tumorile cerebrale primare pot fi:

  • glioame. Aceste tumori pornesc de la nivelul creierului sau măduvei spinării și includ: astrocitom, ependimom, glioblastom, oligoastrocitom, oligodendrogliom.
  • meningioame. Un meningiom este o tumoare care pornește din membranele care învelesc creierul și măduva spinării (meninge). Majoritatea meningioamelor sunt benigne.
  • neurinomul de acustic – o tumoare benignă pe creier care se dezvoltă pe nervii care controlează echilibrul și auzul.
  • adenoame hipofizare – sunt tumori care se formează în glanda hipofiză, la baza creierului. Aceste tumori pot afecta producerea de hormoni hipofizari, având consecințe în tot organismul.
  • meduloblastoame. Sunt tumori cerebrale maligne, care afectează mai ales copiii. Aceste tumori pornesc de la baza creierului și tind să se răspândească la nivelul lichidului spinal.
  • tumori ale celulelor germinale. Se pot dezvolta în copilărie mai ales acolo unde se vor forma testiculele sau ovarele. Însă uneori, acestea se dezvoltă și în alte părți ale corpului, inclusiv în creier.

Tumorile pe creier secundare reprezintă metastaze ale altor tipuri de cancer decât cel cerebral, dintre care cele mai frecvente sunt:

O tumoare cerebrală mare poate să nu dea simptome

Durerile de cap și tulburările de vedere, însoțite de o stare de oboseală cronică aparent inexplicabilă sunt simptome care trebuie investigate cu atenție, pentru că pot semnala dezvoltarea unei tumori FOTO: Shutterstock

Smart Living: Cum se manifestă o tumoare pe creier? Durerile de cap pot fi un simptom?

Conf. dr. Corneliu Toader: Creierul uman este un organ fenomenal, poate să se acomodeze și „să facă loc” unei leziuni care depășește chiar și dimensiunea unei portocale, dacă are timp suficient.

O să introduc un termen: „plasticitatea cerebrală“. Leziuni care survin într-o cutie închisă (cutia craniană este o cutie închisă) provoacă ceea ce noi denumim un efect de masă. Acest efect de masă, dacă survine rapid (minute, ore) poate să agraveze statusul bolnavului până la comă și moarte.

În schimb, o leziune cu creștere lentă, de ani sau decenii (cum sunt meningioamele), are și ea un efect de masă, însă creierul are timp să se acomodeze și să-i facă loc. Acești bolnavi nu suferă inițial și mențin o viață nediferențiabilă de un om sănătos. Totul depinde de raportul timp/volum al leziunii.

O leziune cu evoluție agresivă poate să fie mortală. Dar, în același timp, o leziune cu volum dublu, dar cu creștere lentă poate să fie chiar și nedetectabilă clinic.

Cefaleea, sau durerea de cap, poate să însemne foarte multe lucruri diferite, de la sindrom migrenos până la leziuni amenințătoare de viață. Deci este foarte important ca medicul, în particular neurochirurgul, să examineze aceste simptome și să se pronunțe cu un diagnostic definitiv.

Citește aici care sunt semnele că o durere de cap ascunde o boală gravă.

Alte simptome care ar putea semnala o tumoare la cap

Smart Living: Dar tulburările de vedere, amețelile ar trebui să ne alarmeze?

Conf. dr. Corneliu Toader: De asemenea, și amețelile pot fi parte a unei multitudini de sindroame (discopatie cervicală, sindroame din sfera ORL sau cerebrale). Acestea pot fi și de cauză centrală sau periferică.

Citește aici ce boli poate ascunde starea de amețeală.

Tulburările de vedere, cum ar fi pierderea completă sau parțială a vederii, precum și modificările acute ale câmpului vizual (cecitate – orbire – bitemporală sau cecitate unilaterală) sunt, de obicei, asociate cu leziuni grave și necesită o abordare chirurgicală promptă. De vină pot fi: o apoplexie pituitară, un anevrism cerebral sau o tumoră hemoragică prezentă pe traiectul căii optice.

Găsește aici cele mai importante informații despre simptomele anevrismului cerebral și despre tratamentul eficient.

Deci nu există un simptom sau un semn asociat direct cu prezența unei tumori cerebrale. Din acest motiv, trebuie să mergem la medic la orice simptom care ridică suspiciuni și să ascultăm cu atenție sfatul acestuia.

EXTRA INFO

Simptomele unei tumori pe creier nu sunt specifice. Totuși, printre manifestările îngrijorătoare, Mayo Clinic enumeră:

  • dureri de cap care au apărut recent sau care s-au modificat recent – au devenit mai intense, s-au localizat într-o anumită parte a capului etc.;
  • dureri de cap care, în timp, au devenit mai frecvente și mai severe;
  • stare de greață și vomă aparent inexplicabile;
  • tulburări de vedere, cum sunt vederea încețoșată, vederea dublă sau pierderea vederii periferice;
  • pierdere treptată a sensibilității la nivelul unei mâini sau al unui picior;
  • probleme de echilibru;
  • dificultăți de vorbire;
  • senzație de oboseală cronică;
  • stare de confuzie;
  • dificultăți de a lua o decizie;
  • incapacitatea de a duce la îndeplinire comenzi simple;
  • modificări de personalitate sau de comportament;
  • convulsii;
  • tulburări de auz.

Smart Living: Care sunt pașii pe care îi urmează pacienții și cât durează până la un diagnostic complet de tumoare pe creier?

Conf. dr. Corneliu Toader: Pacientul care suferă de o tumoare cerebrală, mai ales dacă are simptome, trebuie să se prezinte rapid la o unitate sanitară (spital județean de urgență, clinici particulare sau chiar la medicul de familie) și o să fie îndrumat către o clinică (de stat sau privată) dedicată.

Este imperios să fie investigat clinic și imagistic. Imagistica (CT, imagistică prin rezonanță magnetică cu substanță de contrast) este absolut necesară pentru completarea investigațiilor și pentru un diagnostic definitiv și real.

Află de aici cum te pregătești pentru un computer tomograf și cât durează investigația.

Pașii includ și examinarea clinică a bolnavului (neurologic obiectiv, probele de pareză și investigarea limbajului), și partea imagistică. Nu merge una fără cealaltă, din păcate. Până la urmă, după examinări, atitudinea terapeutică trebuie ponderată împreună cu un neurochirurg experimentat în acest domeniu.

Tumorile pot fi descoperite acccidental

Smart Living: În ce stadii descoperiți, de obicei, tumorile pe creier?

Conf. dr. Corneliu Toader: Tumorile care au nevoie de o extirpare chirurgicală sunt, de obicei, deja simptomatice și au ajuns deja să creeze probleme, de exemplu, deficite neurologice, tulburări de vorbire sau alte tipuri de tulburări. În unele cazuri, sunt chiar amenințătoare de viață (comă, leziuni în zone elocvente/vitale).

Intervenția chirurgicală poate să nu fie posibilă dacă tumorile sunt multiple, de exemplu, în meningiomatoza cerebrală, metastaze multiple sau tumori agresive infiltrative. Singura variantă de tratament în aceste cazuri o reprezintă radio- și chimioterapia. Tumorile care ajung să fie simptomatice au deja un caracter agresiv și necesită un contraatac terpeutic la fel de agresiv.

Tumorile benigne (cum sunt meningioamele) pot fi descoperite incidental. Aceste tumori cu creștere lentă și fără simptome/semne asociate, pot fi urmărite serial (prin CT-uri sau IRM-uri anuale) și „lăsate în pace”.

Tumoare pe creier: șanse de supraviețuire, în funcție de tipul tumorii

Smart Living: Se mai poate trăi normal după diagnosticul de tumoare cerebrală?

Conf. dr. Corneliu Toader: Cum ziceam mai devreme, nu toate tumorile cerebrale trebuie atacate chirurgical. Dacă tumora este „silențioasă” clinic, nu prezintă semne de malignitate și este de dimensiuni mici, ea poate fi lăsată pe loc și urmărită anual.

Stilul și nivelul de viață nu sunt diferite față de un om sănătos. Însă o tumoră malignă, într-o arie elocventă (n.r. – zonă cu supraspecializare cerebrală, cum este zona responsabilă cu vorbirea, cu mișcarea mâinii, cu vederea), cu deficite neurologice sau cu alterare a statusului clinic (de exemplu: coma) trebuie operată ca să i se ofere pacientului șanse de supraviețuire. Operația nu este necesară în toate cazurile.

Smart Living: Tumorile necanceroase au potențialul de a se maligniza?

Conf. dr. Corneliu Toader: Din păcate, da. O tumoare cerebrală benignă se poate maligniza în orice moment, însă nu este foarte frecvent. Există anumite categorii de tumori care sunt organizate de OMS în patru clase, în funcție de rata de malignizare.

De exemplu, un gliom de grad mic (OMS – II) se poate transforma în glioblastom multiform (OMS – IV) fără niciun avertisment. Deci decizia neurochirurgului și părerea lui avizată sunt fundamentale pentru a evalua potențiala dezvoltare malignă și aprecierea raportului riscuri/beneficii.

Recuperarea după operație este absolut necesară

Smart Living: Ce presupune intervenția chirurgicală în cazul tumorilor cerebrale?

Conf. dr. Corneliu Toader: Intervenția chirurgicală, de obicei, constă în ablația tumorii după accesul în cutia craniană. Nu există o „operație standard”, întrucât, cum ziceam înainte, fiecare tumoră este un univers aparte.

Pașii chirurgicali sunt dictați după locație, mărime și extensia tumorii. Anumite tumori (cele maligne, metastaze) necesită, de obicei, o rezecție largă, și în țesutul potențial sănătos din jurul ei (infiltrare).

O tumoare benignă poate necesita o operație mai „țintită”. Este foarte greu de decis înainte de a vedea efectiv leziunea. Deci revin la aspectul de a solicita un neurochirurg experimentat pentru a lua aceste decizii dificile.

Smart Living: În ce constă recuperare după operația pe creier?

Conf. dr. Corneliu Toader: Recuperarea pacientului după operație este absolut necesară. Și nu doar recuperarea fizică (fizio sau kinetoterapie), dar și sprijinul psiho-emoțional este necesar, după părerea mea.

Aceste leziuni pot să aibă efecte distrugătoare asupra unui bolnav, chiar și din punct de vedere psihic. Pacientul realizează că a fost operat, își vede și își simte plaga, știe că avut o manipulare în organul cel mai important al corpului. Deci este fundamental să aibă orice fel de suport, pentru a înțelege ce are de făcut după operație.

Din păcate, operația nu este pasul final în tratamentul anumitor tipuri de tumori (cele maligne, în mod special).

Smart Living: Pot rămâne sechele permanente?

Conf. dr. Corneliu Toader: Sigur, mai ales dacă tumora deja a compromis structurile elocvente (cortex motor, aria vederii sau a limbajului). Operația, de obicei, constă și în a căuta un „coridor” de atac, cel mai sigur cu putință. Neurochirurgul obișnuit cu această patologie știe să atace fără să provoace/crească deficitele preexistente.

Natura tumorilor maligne este foarte agresivă, și rezecția „en-bloc” a tumorii poate să nu amelioreze deficitul antecedent. Acesta este încă un motiv pentru care neurochirurgul care vrea să abordeze aceste leziuni trebuie să considere mereu și calea de atac, nu doar leziunea.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare