Să mergi la psiholog nu e întotdeauna o decizie ușoară, așa că, dacă auzi că trebuie să te și pregătești pentru asta, e posibil să dai și mai mult înapoi. De fapt, nu e nevoie să faci ceva anume înainte de a intra într-un proces de consiliere psihologică sau psihoterapie, e nevoie doar să fii decis. Totuși, dacă vrei să eficientizezi cât mai mult timpul petrecut în terapie și să știi la ce să te aștepți, sunt câteva lucruri de care poți să ții cont.
Se poate întâmpla să-ți fie atât de greu, încât cel mai mic efort, chiar și imaginar, pare de nesuportat. În aceste situații e firesc să te blochezi numai la gândul că trebuie să faci ceva înainte de a merge la psiholog, când tu nu reușești să te aduni deloc nici pentru a rezolva cele mai mărunte rutine de peste zi. De exemplu, în depresie, simpla igienă corporală poate fi greu de întreținut. În aceste cazuri, e suficient să realizezi seriozitatea stării tale, să îți dorești să-ți fie mai bine și să cauți ajutor.
Sunt însă și situații când, deși reușești să fii activ și să-ți îndeplinești îndatoririle în familie și la locul de muncă, nu reușești să-ți dai seama ce face ca viața să fie atât de nemulțumitoare și de lipsită de sens și simți că ai nevoie să schimbi ceva. Poate cochetezi cu ideea de a merge la psiholog, dar încă nu faci pasul. Uneori, travaliul acestei decizii durează mai mult și, din nou, e ceva firesc.
În realitate, ca să mergi la psiholog, nu e nevoie decât să vrei asta și să faci pasul. Dacă, însă, vrei să eficientizezi timpul petrecut în terapie, sunt câteva lucruri de care poți să ții cont înainte să mergi la psiholog sau psihoterapeut.
E nevoie să te pregătești înainte să mergi la psiholog? Nu neapărat, dar iată ce poți încerca:
Încearcă să-ți dai seama ce așteptări ai de la terapie
Uneori, știi exact ce vrei să obții când mergi la psiholog, dar de multe ori nu ai idee. Nu e nevoie să ai o listă de obiective când mergi prima dată în cabinet, pentru că oricum face parte din rolul psihologului să te ajute să îți dai seama de ce schimbări ai nevoie ca să-ți îmbunătățești viața.
Totuși, nu e rău nici să te gândești dinainte unde ai vrea să ajungi. Tu ești cel mai mare expert în propria ta viață și, în felul acesta, partea de început a terapiei poate dura mai puțin.
Sunt și situații când mergi la psiholog nu neapărat din proprie inițiativă, ci pentru că au insistat partenera/partenerul, părinții, prietenii. Și în aceste cazuri, chiar dacă tu nu voiai să mergi la psiholog, ci o faci din obligație, e important să găsești și o motivație personală. E posibil ca motivele tale să difere de ale celui care te-a trimis la psiholog.
De exemplu, dacă soția consideră că ai o problemă legată de consumul de alcool și condiționează relația prin mersul tău la psiholog, tu poți găsi alte obiective pentru a intra și a menține procesul terapeutic. De exemplu, stresul de la job sau problemele legate de furie care, poate, te determină să ai comportamentul de consum. Un alt exemplu este dacă partenerul insistă să mergi la psiholog pentru că ești prea instabilă și faci crize de gelozie. Poate consideri că asta nu e o problemă și că el e cel care te provoacă, dar ai vrea, în schimb, să explorezi suferința pe care ți-o provoacă relațiile cu cei din jur.
Încearcă să-ți dai seama ce așteptări ai de la terapeut
Unii psihologi folosesc diferite metode și tehnici terapeutice, iar alții se concentrează mai mult pe explorarea vieții actuale și trecute. De aceea, psihoterapia se mai numește și talk therapy, adică terapia prin vorbire. Unii dau teme pentru acasă, adică sugerează niște sarcini pentru perioadele dintre ședințe, pentru a prelungi efectul terapeutic în afara cabinetului, iar alții nu fac acest lucru. Cei mai mulți însă lucrează adaptându-se la persoana de pe canapea și au intervenții personalizate.
Am întâlnit persoane care consideră că simpla explorare prin vorbire are un ritm prea lent și care își doreau să fie puse la treabă, am întâlnit și persoane care nu agreau ideea de a lucra activ între ședințe. Încearcă să-ți dai seama cum te poziționezi și comunică acest lucru psihologului tău încă de la primele ședințe.
E o muncă de echipă
Relația dintre psiholog și cel care vine în cabinetul lui (fizic sau online) este foarte importantă pentru procesul terapeutic. Responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în procesul de consiliere psihologică sau psihoterapie nu este numai a specialistului, ci și a ta. Deci nu te aștepta ca psihologul să facă totul pentru tine, pentru că e nevoie să te implici și să acționezi. De această muncă a ta în parteneriat cu psihologul depinde succesul ședințelor.
Fii dispus să fii sincer
Unele persoane sunt anxioase sau simt un oarecare disconfort la ideea că vor merge să-și povestească viața, cu tot cu greșeli și eșecuri, în fața unei persoane străine. Rolul terapeutului, printre altele, este să te facă să te simți confortabil să vorbești cu el. Ajută să te pregătești și tu pentru asta, dinainte.
Psihologul este pregătit pentru orice ai putea spune, așa că nu te gândi că îl vei șoca dezvăluindu-i problemele tale și nici că l-ai putea copleși. Nu te teme nici că persoanele apropiate ar putea afla ce vorbești cu psihologul, dacă ai ajuns în cabinet la îndemnul altcuiva.
Psihologul este obligat de un cod deontologic să păstreze confidențialitatea spuselor tale și nu poate da mai departe informațiile pe care i le împărtășești, nici măcar dacă vorbim despre cazuri de copii sau adolescenți minori aduși în terapie de părinți (caz în care psihologul va informa părinții/tutorii numai în legătură cu evoluția stării copilului, nu și cu ceea ce el povestește în timpul ședințelor).
Dacă e ceva ce te deranjează la psiholog sau nu ești de acord cu sarcina pe care ți-o dă de făcut până la următoarea ședință, oferă-i feedback sincer. Fiecare lucru care iese la iveală în terapie, chiar dacă e neplăcut, poate fi un bun instrument de lucru.
Pregătește-te să fie și greu, nu numai frumos
Ai auzit până acum următoarea expresie: „ca să-ți fie bine trebuie, mai întâi, să-ți fie greu”? Poate că nu e adevărată mereu – și nu cred că orice reușită trebuie să treacă prin durere – dar e destul de adevărat în terapie.
Procesul terapeutic este unul frumos, mai ales dacă ești o persoană curioasă. Descoperi lucruri pe care nu le știai despre tine și înveți cum să reacționezi mai potrivit în unele situații, deci să-ți faci viața mai bună. Însă nu e mereu așa.
Obișnuiește-te dinainte cu gândul că în cabinetul psihologului nu o să fie numai lapte și miere, pentru că, în timpul procesului, e posibil să și plângi, să te și înfurii, să te și demoralizezi (mai ales în cadrul terapiilor care presupun o schimbare greu de obținut, cum sunt cele pentru adicții).
Uneori, frustrarea te poate face să vrei pur și simplu să abandonezi. Dar toate aceste sentimente și emoții care trec prin tine în procesul terapeutic sunt resurse importante pentru schimbarea pe care vrei să o obții. E important să rămâi pe metereze, pentru că după ce e greu, va fi și bine. Psihologii mai spun și altfel: nu e de ajuns să scoatem demonii din dulap, trebuie să-i și îmblânzim.
Nu se știe cât durează
Unii oameni vor să știe cât durează terapia și în cât timp le va fi mai bine chiar de la prima ședință. Într-un fel e firesc, mai ales că există diferite tipuri de terapie, unele etichetate ca fiind de scurtă durată, iar altele sunt considerate lungi, cum este psihanaliza. Adevărul este că orice terapie poate fi mai lungă sau mai scurtă. Așa că răspunsul la această întrebare este, de fiecare dată, depinde. Depinde în mare parte de tine, cel care mergi la psiholog, și de contextul tău de viață.
Mai devreme sau mai târziu, odată intrat în terapie, o să te întrebi dacă dă roade și dacă e ceea ce-ți trebuie. Cel mai probabil, acest lucru se va întâmpla în prima parte a procesului terapeutic. Ține cont că este un proces, deci el se dezvoltă, este dinamic. Ia-ți timp ca să-ți dai seama dacă îți este folositor, pentru că schimbarea durează. Dacă ai ezitări, recomand să rămâi în terapie între una și trei luni înainte de a lua o decizie.
____________________________________________________________________________
Alegerea unui psihoterapeut poate fi dificilă. Pentru că există foarte multe tipuri de terapie, iar informațiile despre ele pot fi uneori greu de obținut, iată o serie de articole despre principalele tipuri de psihoterapie disponibile în România:
Psihoterapia cognitiv-comportamentală
Psihoterapia integrativă a traumei
Psihoterapia centrată pe persoană
Psihoterapia analitică sau jungiană
Psihoterapia analitic existențială
