Ce se întâmplă când dormi prea mult. La ce să fii atent dacă îți e somn adesea
În special după ce se schimbă ora, mulți dintre noi se confruntă o perioadă cu o nevoie mai mare de somn și cu stare de somnolență pe parcursul zilei. Dacă, însă, nevoia de somn este mare constant, e bine să știi care pot fi cauzele și ce se întâmplă când dormi prea mult?
În general, discuțiile despre somn se concentrează aproape exclusiv pe efectele somnului insuficient și ale insomniei asupra sănătății. Mult mai rar este abordată cealaltă extremă: somnul excesiv. Deși mai puțin frecvent, nu este lipsit de consecințe. Nevoia constantă de a dormi mai mult decât media recomandată poate fi asociată cu diverse afecțiuni neurologice sau psihiatrice și, în unele cazuri, poate constitui un simptom precoce al unei patologii subiacente.
„Somnul reprezintă o componentă importantă a vieții, atât prin procentul pe care îl ocupă, aproximativ o treime din durata de viață, cât și prin procesele care se desfășoară în timpul lui, care sunt esențiale pentru supraviețuire.”
Dr. Oana Goidescu, medic primar chirurgie generală, cu competență în somnologie
De ce dormim
Medicul precizează că, de-a lungul timpului, au apărut diverse teorii care să explice rolul somnului, dintre care amintim:
- teoria inactivității – bazată pe teoria evoluției prin care un individ are mai multe șanse de supraviețuire pe timpul zilei;
- teoria restaurativă – în timpul somnului organismul are răgazul necesar să „repare” sau să refacă acele componente consumate în perioada de activitate;
- teoria conservării energiei – bazată pe reducerea metabolismului cu până la 10% în timpul somnului, perioadă în care aportul energetic este nul;
- teoria plasticității creierului – somnul este perioada în care au loc restructurări ale informațiilor și conform unor studii perioada în care crește sinteza de mielină.
Niciuna dintre aceste teorii nu poate explica singură de ce dormim, o explicație satisfăcătoare fiind o sumă a acestor teorii.
Pentru mai multe detalii despre nevoia de somn și pentru soluții practice pentru anumite probleme de somn, vino la evenimentul ReFericirea 2025, unde dr. Maria Dede, medic pneumolog cu competențe în somnologie, va vorbi despre cele mai comune tulburări de somn pe care le întâlnește în cabinet și cum le gestionează.
ReFericirea 2025 are loc în Sala Mare de la ARCUB, pe 12 aprilie, începând cu ora 10.30. Vom discuta despre cele mai importante ingrediente pentru o viață cu sens – relație împlinită, mâncare bună, somn odihnitor și job satisfăcător cu:
✅Iulia Barca – Psihoterapeut CBT, Compassionate Inquiry
✅ Dr. Florin Ioan Bălănică – Specialist în psihonutriție
✅ Dr. Maria Dede – medic pneumolog, competență somnologie
✅ Andra Pintican – Expert HR
📍 Locurile sunt limitate! Rezervă-ți acum biletul aici.
Câte ore e recomandat să dormi pe noapte
„Atunci când discutăm despre somn, inevitabil se începe cu întrebarea «Cât?». Pe perioada vieții, necesarul de somn este diferit, scăzând de la nou-născut (14-17 ore/24 ore), la copil (10-11 ore), adolescent (9-10 ore), adult (7-8 ore) și vârstnic (6-7 ore)”, explică dr. Oana Goidescu, medic primar chirurgie generală, cu competență în somnologie.
Pe lângă această generalizare există și particularități individuale care țin fie de ora de instalare a somnului sau de ora de trezire, fie de durata somnului, potrivit specialistei. Pe fondul unei mutații genetice, sub 1% din populație este reprezentată de cei numiți „short sleepers” cu o medie de somn de 4-6 ore pe noapte, fără ca acest lucru să aibă consecințe asupra stării de sănătate.
Când se consideră că faci exces de somn
„Tot la întrebarea «Cât?», răspunsul poate fi «mult». Hipersomnia este situația în care un individ doarme mai mult decât media sau prezintă somnolență diurnă excesivă”, subliniază dr. Oana Goidescu.
Potrivit Sleep Foundation, somnul excesiv este definit ca dormitul mai mult de 9 ore într-un interval de 24 de ore. Hipersomnia descrie o afecțiune în care se manifestă atât somnul prelungit, cât și somnolența excesivă în timpul zilei.
Semnele somnului excesiv includ:
- dormitul mai mult de 9 ore pe noapte;
- nevoia frecventă de a trage un pui de somn în timpul zilei;
- somnolență excesivă pe parcursul zilei;
- dureri de cap.
Cauzele somnului excesiv
Medicii pot denumi somnul prelungit persistent, care afectează activitatea de zi cu zi, drept exces cantitativ de somn. Atunci când nu poate fi identificată o cauză pentru această somnolență, diagnosticul stabilit este de hipersomnie idiopatică. Persoanele afectate de această tulburare dorm între 14 și 18 ore pe zi.
„Vorbim despre hipersomnie primară – atunci când este o afecțiune în sine, cum este cazul în hipersomnia idiopatică (fără o cauză cunoscută), în sindromul Kleine-Levin sau în narcolepsie, și despre hipersomnie secundară – atunci când este o consecință a altor afecțiuni”, detaliază dr. Oana Goidescu.
Printre cauzele hipersomniei secundare, specialista în somnologie menționează:
- consumul de alcool și droguri recreaționale – aceste substanțe afectează calitatea somnului și pot provoca o nevoie crescută de somn pentru a compensa calitatea scăzută a acestuia;
- anumite medicamente (antipsihotice, relaxante musculare);
- traumatisme cranio-cerebrale – pot perturba funcțiile normale de reglare a somnului și pot duce la hipersomnie temporară sau permanentă, în funcție de gravitatea leziunii;
- depresie – persoanele cu depresie pot dormi excesiv, ca mecanism de evadare din realitate sau din cauza dezechilibrelor biochimice;
- afecțiuni neurologice – pot duce la un somn de proastă calitate, care determină creșterea nevoii de somn;
- somn insuficient (deprivare de somn voluntară sau ocupațională) – acest fenomen apare când încercăm să compensăm „datoria de somn” acumulată în timpul săptămânii;
- somn întrerupt (apnee de somn).
Care sunt efectele excesului de somn
„În această situație, de hipersomnie secundară, vor intra în discuție și întrebările «Cum apreciați calitatea somnului?» și «Cum apreciați starea de peste zi?»”, adaugă dr. Oana Goidescu.
Ținând cont că apneea în somn afectează 4% din populația generală, iar în cazul bărbaților cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, incidența ajunge chiar la 9% – această tulburare a somnului reprezintă una dintre cauzele principale ale nevoii crescute de somn și a somnolenței în timpul zilei.
Conform medicului, pacienții vor relata:
- somn neodihnitor,
- senzație de oboseală la trezire, eventual asociată cu amețeli sau cefalee,
- somnolență pe parcursul zilei,
- dificultăți de concentrare,
- scădere a memoriei,
- iritabilitate,
- depresie,
- scădere a apetitului sexual,
- nevoia de a dormi peste zi, în cazuri extreme ațipire în situații nepotrivite (la birou, la volan sau chiar în timpul conversației cu alte persoane).
Ce se întâmplă în corp când dormi prea mult
Dormitul excesiv, adesea definit ca mai mult de 9 ore pe noapte, are efecte negative semnificative asupra sănătății generale. Studiile recente arată că un somn suboptimal, fie prea mult, fie prea puțin, este asociat cu o sănătate cerebrală precară. De exemplu, un studiu care a utilizat date din UK Biobank a găsit o corelație între somnul excesiv și prezența de leziuni cerebrale, cum ar fi afectări ale substanței albe, care pot preceda afecțiuni precum accidentele vasculare cerebrale și demența. Aceste descoperiri subliniază importanța menținerii unui somn optim pentru a proteja sănătatea cerebrală pe termen lung.
Pe lângă impactul asupra sănătății cerebrale, somnul excesiv este legat de o serie de alte riscuri pentru sănătate. Acestea includ un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet, obezitate și depresie. De asemenea, somnul excesiv poate duce la tulburări cognitive, scăderea capacității de concentrare și oboseală cronică, afectând semnificativ calitatea vieții și productivitatea zilnică. Prin urmare, este esențial să se mențină un echilibru în ceea ce privește durata somnului pentru a preveni aceste efecte negative și a promova o sănătate generală bună.
Când cauza e somnul de proastă calitate
Dar ce se întâmplă în cazul în care nevoia crescută de somn este dată tocmai de somnul de proastă calitate, cum e cazul apneei în somn sau al altor tulburări de somn? Influențele acestuia încep, conform somnologului, de la nivel molecular, crescând nivelul hormonilor de stres, rezistența la insulină, răspunsul inflamator.
Efecte asupra sistemului cardiovascular
„Dacă trecem de la teste de laborator și microscop la teste care se pot face fără dotări tehnice prea mari, se poate observa o creștere a valorilor tensiunii arteriale, ceea ce duce la creșterea riscului de accident vascular cerebral și infarct miocardic.”
Dr. Oana Goidescu, medic primar chirurgie generală, cu competență în somnologie.
Ca o paranteză, „simplul” sforăit – pe lângă întreruperea somnului partenerului – poate avea consecințe serioase prin vibrațiile pe care le produce, vibrații care produc fracturarea plăcilor de aterom de la nivel carotidian și mobilizarea fragmentelor în fluxul sangvin, atenționează medicul somnolog.
Predispoziția la obezitate și diabet
O rezistență alterată la insulină predispune la obezitate și diabet și apare un cerc vicios, acestea două predispunând sau agravând o tulburare respiratorie în timpul somnului, adaugă specialista. O altă consecință redutabilă este efectul negativ asupra ritmului cardiac, mai ales când vorbim de apneea de somn.
Risc de cancer
„Modificările rapide de ritm de la tahicardie (prea repede) la bradicardie (prea rar) pot avea ca și efect precipitarea unei tulburări maligne de ritm și moarte subită. De suferit au și imunitatea, scăzută în cazul unui somn alterat, pereții vaselor de sânge cu accelerarea aterosclerozei și există destule studii care corelează patologia somnului cu cancerogeneza”, subliniază dr. Oana Goidescu.
Tulburările de somn sunt subdiagnosticate
Ce e particular când discutăm de patologia somnului? Că e o afecțiune subdiagnosticată, subliniază specialista. Abia în ultimii ani ghidurile societăților medicale (cardiologie, ATI, boli de nutriție, ORL etc.) au început să impună studierea somnului pacienților cu diverse afecțiuni. Medicul mai menționează că prezentarea spontană a pacienților la medic este destul de redusă, fiind o condiție medicală cu o simptomatologie particulară:
„Nu doare și, în general, durerea este principalul simptom care aduce un pacient la medic. De asemenea, e important de precizat că o boală a somnului nu afectează doar pacientul. Consecințele diurne afectează atât viața de familie, cât și cea socială.”
Ce se poate face?
Înainte de prezentarea la un medic cu competență de somnologie, orice medic din orice specialitate poate pune câteva întrebări legate de somn, status metabolic, tratamente cronice sau afecțiuni asociate și poate ridica o suspiciune.
Specialista în somnologie detaliază cum se diagnostichează o tulburare de somn. Un examen clinic obișnuit, urmat de un chestionar țintit în ceea ce privește somnul și cele mai importante manifestări la trezire și diurne. Important pentru medic și benefic pentru pacient ar fi ca discuția să includă și partenerul.
Apoi o scală de somnolență diurnă standardizată, cea mai folosită fiind scala Epworth. Un studiu de somn – ideal polisomnografie care va arăta arhitectura somnului, dar și alte date: indice de microtreziri, evenimente respiratorii sau cardiace, durata efectivă a somnului, eficiența acestuia.
Poate fi urmată a doua zi de un alt studiu MSLT (multiple sleep latency test) care va arăta durata până la instalarea somnului, o durată mai mică de 10 minute fiind un indicator al somnolenței.
