În noaptea dintre 26 și 27 octombrie, trecem la ora de iarnă 2024. Anual, în luna octombrie, facem trecerea de la ora de vară la Timpul Legal Român, așa cum este formularea oficială pentru ceea ce majoritatea dintre noi numesc „ora de iarnă“. Acest eveniment, care presupune întoarcerea ceasurilor cu o oră înapoi, are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.
Deși aparent oferă o oră suplimentară de somn, schimbarea orei poate afecta ritmul biologic și rutina zilnică, punând presiune pe capacitatea organismului de a se adapta.
De ce se trece la ora de iarnă (Timpul Legal Român)
Potrivit Observatorului Astronomic „Vasile Urseanu“, „ora de iarnă“ nu există. Vara avem ora de vară, iar în restul anului avem „Timp Legal Român”. Vom folosi, totuși, sintagma cunoscută „ora de iarnă“, pentru claritatea informațiilor.
Introducerea sistemului de schimbare a orei, cunoscut și sub numele de Daylight Saving Time (DST), a fost inițial o măsură de economisire a energiei. Ideea ajustării ceasurilor pentru a maximiza utilizarea luminii naturale a apărut, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, când țările europene au căutat metode eficiente de a reduce consumul de combustibil și electricitate. Germania a fost prima care a adoptat acest sistem în 1916, urmată de alte națiuni, inclusiv de România (țara noastră a trecut prima oară la ora de vară în 1932, apoi s-a renunțat la acest obicei în 1940 și a fost reintrodus în 1979).
În ciuda succesului său inițial, scopul principal al DST a fost contestat de-a lungul anilor. Odată cu dezvoltarea tehnologică și eficientizarea consumului de energie, beneficiile economice ale schimbării orei au devenit tot mai puțin evidente. Totuși, mulți continuă să susțină acest obicei, considerându-l o modalitate de a maximiza orele de lumină naturală disponibile în timpul verii și de a încuraja activitățile în aer liber.
În octombrie se trece la ora de iarnă 2024
În 2024, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de sâmbătă, 26 octombrie, spre duminică, 27 octombrie. La ora 4:00 dimineața, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, revenind astfel la ora 3:00. Această schimbare este parte a ciclului anual de ajustare a orei și marchează finalul perioadei de Daylight Saving Time, care începe, de obicei, în luna martie.
Această schimbare aduce beneficii practice, cum ar fi mai multă lumină dimineața, dar și provocări, mai ales pentru cei care au un program fix sau pentru cei care se confruntă cu tulburări de somn. Chiar dacă schimbarea implică teoretic o oră în plus de somn, corpul uman poate întâmpina dificultăți în a se adapta la această ajustare bruscă a ritmurilor biologice. Trecerea la ora de iarnă aduce și alte consecințe, inclusiv o scurtare vizibilă a zilelor, care poate avea un impact psihologic și emoțional important.
Cum se adaptează organismul când se trece la ora de iarnă
Ritmurile circadiene sunt cicluri biologice de 24 de ore care reglează funcții esențiale ale corpului, cum ar fi somnul, metabolismul și temperatura corpului. Aceste ritmuri sunt strâns legate de ciclurile naturale de lumină și întuneric și sunt reglate de un ceas intern situat în hipotalamus. Schimbarea orei poate perturba acest ceas biologic, cauzând o dereglare a ritmului circadian, adică o întrerupere temporară a ritmului de funcționare a organismului.
Această schimbare poate duce la simptome similare cu cele experimentate după un zbor lung, cunoscute sub numele de jetlag. Persoanele afectate pot resimți oboseală, dificultăți de concentrare, insomnie sau somn fragmentat. În plus, schimbările ciclului de lumină-întuneric pot influența producția de melatonină, hormonul responsabil pentru inducerea somnului, afectând astfel calitatea și durata somnului.
Efectele trecerii la ora de iarnă asupra somnului
În momentul în care se trece la ora de iarnă, corpul trebuie să se adapteze la o nouă programare a expunerii la lumină. Deși ajustarea de toamnă este mai puțin perturbatoare decât cea din primăvară (când ceasurile se dau înainte), aceasta poate totuși să ducă la o dereglare a tiparelor de somn. În special, întârzierea expunerii la lumină naturală dimineața și scurtarea zilelor pot induce oboseală sau somnolență neobișnuită.
Un efect frecvent al trecerii la ora de iarnă este fragmentarea somnului. Chiar dacă oamenii au impresia că dorm mai mult în noaptea în care ceasurile se dau înapoi, corpul poate fi confuz din cauza schimbării bruște a ciclului de lumină și întuneric. Drept consecință, se pot trezi în timpul nopții sau somnul va fi mai superficial. Persoanele sensibile la modificările de lumină pot simți că nu beneficiază pe deplin de o oră suplimentară de odihnă, iar ritmul circadian rămâne ușor dezechilibrat pentru câteva zile.
Această perturbare a ritmului circadian poate fi mai accentuată la cei care suferă de tulburări de somn preexistente, cum ar fi insomnia sau sindromul de apnee în somn. În special pentru aceste persoane, schimbările programului zilnic și a expunerii la lumină pot exacerba simptomele și pot crea dificultăți suplimentare în menținerea unui somn odihnitor.
Pe termen lung, trecerea la ora de iarnă poate amplifica sentimentul de oboseală sau starea de letargie din lunile de toamnă și iarnă, când zilele devin mai scurte și mai întunecate. Această reducere a expunerii la lumină naturală poate contribui la dereglarea secreției de melatonină, un hormon esențial pentru inducerea somnului, afectând capacitatea de a adormi la ore adecvate și de a menține un ciclu sănătos de somn.
Impactul schimbării orei asupra sănătății fizice și psiho-emoționale
Schimbarea orei poate avea un impact semnificativ asupra sănătății, în special în cazul persoanelor vulnerabile sau celor care suferă de tulburări de somn. Studiile au arătat că trecerea la ora de iarnă poate crește riscul de accident vascular cerebral și de atac de cord în primele zile după schimbare, în parte din cauza dereglării ritmului biologic și a stresului asociat cu perturbarea somnului.
De asemenea, schimbarea orei poate afecta sănătatea mentală. În lunile de iarnă, când zilele sunt mai scurte și expunerea la lumina naturală este redusă, unii oameni pot experimenta depresia sezonieră sau tulburarea afectivă sezonieră. Această formă de depresie este asociată cu lipsa luminii naturale și poate fi agravată de trecerea la ora de iarnă, care aduce cu sine zile mai scurte și mai întunecate.
„În sezonul rece, fiind mai puțină lumină, ajungem să avem un deficit de stimulare, pentru că lumina este cea care ne ține în starea de veghe. În țările nordice, unde ziua este foarte scurtă sau nopțile – albe, cam 50%-60% din populația peste 30-40 de ani care ajunge la cabinet ia suplimente cu melatonină seara și dimineața face terapie cu lumină, light therapy. Cam asta ni se întâmplă și nouă în sezonul rece, dar la o scală mult mai mică. E normal virajul ăsta dispozițional, cum e și astenia de primăvară”, a explicat dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru, în acest articol.
Cum afectează schimbarea orei productivitatea și stilul de viață
Trecerea la ora de iarnă poate afecta productivitatea și randamentul zilnic, mai ales în primele zile după schimbare. Lipsa somnului de calitate și dereglarea ritmurilor circadiene pot duce la scăderea concentrării, creșterea iritabilității și reducerea performanței la locul de muncă. Studiile au arătat că în primele zile după schimbarea orei, productivitatea scade în mod vizibil, iar riscul de accidente la locul de muncă crește.
În ceea ce privește stilul de viață, schimbarea orei poate afecta activitățile zilnice. Mulți oameni resimt o lipsă de energie și motivație în această perioadă, fiind mai puțin predispuși să se implice în activități recreative sau sportive în aer liber. Pe termen lung, acest lucru poate contribui la o reducere a activității fizice și la o stare generală de oboseală și apatie.
Strategii pentru o tranziție mai ușoară
Deși corpul uman are o capacitate impresionantă de adaptare, procesul poate dura câteva zile sau chiar săptămâni pentru unii oameni. Pentru a minimiza impactul negativ al schimbării orei, specialiștii recomandă pregătirea corpului înainte de trecerea la ora de iarnă. Un mod eficient de a face acest lucru este prin ajustarea treptată a orei de culcare cu 15-30 de minute mai târziu în fiecare noapte, cu câteva zile înainte de schimbare.
De asemenea, este important să se expună la cât mai multă lumină naturală, în special dimineața. Lumina soarelui are un rol important în reglarea ritmurilor circadiene, iar expunerea la lumina naturală poate ajuta la resetarea ceasului biologic. Pe de altă parte, evitarea luminii albastre de la dispozitive electronice în orele de dinaintea culcării poate contribui la îmbunătățirea calității somnului.
- Citește și: Ce să eviți înainte să dormi ca să ai un somn odihnitor. Sfaturi de la specialistul în somnologie
Terapia cu lumină poate fi de ajutor
Una dintre principalele probleme care pot să apară când se trece la ora de iarnă este că soarele apune mai devreme și, deci, ne expunem mai puțin la lumina naturală. Pe 27 octombrie 2024, soarele va răsări la 6.47 și va apune la 17.12. Astfel, durata zilei va fi de 10 ore și 25 de minute, iar durata nopții – de 13 ore și 35 de minute. Până la sosirea primăverii, zilele vor fi din ce în ce mai scurte. Cea mai scurtă zi din an are loc odată cu solstițiul de iarnă. În 2024, solstițiul de iarnă va avea loc pe 21 decembrie, la ora 11.21, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Pe măsură ce ziua se scurtează, mulți dintre noi resimt mai intens o stare de letargie, de melancolie, se pot accentua chiar stările depresive și anxietatea. În acest caz, un tratament puternic care poate combate alterarea sezonieră a stării de spirit este terapia cu lumină sau fototerapia. Pe piață există în prezent o varietate de lămpi cu lumină naturală pentru fototerapie.
La ce trebuie să fii atent? Lampa trebuie să aibă un grad de iluminare de 10.000 de lucși – cu cât are un grad de iluminare mai mare, cu atât timpul necesar pentru fototerapie e mai scurt. 30 de minute de expunere la lumina emisă de o lampă cu 10.000 de lucși sunt suficiente, în general. De asemenea, e important să poți să stai la o distanță rezonabilă de lampă, dar să primești, totuși, cei 10.000 de lucși, potrivit New York Times.
Controversele privind schimbarea orei și viitorul acestei practici
În ultimii ani, dezbaterile privind eliminarea schimbării sezoniere a orei s-au intensificat. În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere și adoptarea permanentă fie a orei de iarnă, fie a orei de vară. Această propunere a venit în urma unei consultări publice în care majoritatea respondenților au susținut renunțarea la schimbarea orei.
Totuși, statele membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un consens, iar implementarea acestei măsuri a fost amânată. Argumentele în favoarea menținerii schimbării orei se concentrează pe beneficiile economice și sociale, cum ar fi reducerea consumului de energie și sporirea activităților recreative în aer liber. Pe de altă parte, criticii susțin că beneficiile economice sunt minime, iar impactul negativ asupra sănătății justifică eliminarea acestei practici.