De ce unii copii dorm mai prost decât alții. Dr. Bogdan Fițiu: „Stările emoționale sunt principalele probleme care afectează somnul copiilor sau al adolescenților“
Somnul liniștit și suficient se traduce printr-o stare generală bună a copilului FOTO: Arhiva SmartLiving.ro
Cauza principală pentru care apar tulburări de somn la copii o reprezintă stările emoționale, dar există și alți factori care le perturbă somnul, cum ar fi cei legați de mediu, problemele cu respirația, hiperactivitatea, dar și genetica.
Somnul este un element esențial pentru o dezvoltare armoniasă și fiecare etapă de vârstă presupune un număr minim de ore de odihnă. Doar că unii copii pot întâmpina dificultăți în atingerea acestui număr optim de ore de somn în fiecare noapte.
Dr Bogdan Fițiu, medic specialist psihiatrie pediatrică, a explicat într-un interviu pentru SmartLiving.ro la ce să fie atenți părinții când vine vorba de programul de somn al celor mici și cum să gestioneze factorii perturbatori.
De asemenea, atrage atenția asupra impactului unui somn inadecvat asupra sănătății fizice și mentale a copiilor, arătând cum oboseala cronică poate afecta sistemul imunitar, endocrin și nervos, cu implicații serioase asupra sănătății mintale și fizice pe termen lung.
Citește aici ce este datoria de somn, precum și când și cum te recuperezi după nopți nedormite.
Factorii de mediu care strică somnul copiilor
SmartLiving.ro: Care sunt factorii care pot influența calitatea somnului la copii?
Dr. Bogdan Fițiu: Somnul este unul dintre principalii piloni de ajutor în dezvoltarea sistemului nostru cerebral, pe lângă alimentație si activitățile de învățare. De aceea, orice influență negativă se va resimți în comportamentele de somn, dar și de peste zi ale copilului.
Primii factori care pot cauza dificultăți sunt cei legați de mediul în care copilul trăiește. Așa că este nevoie să fim atenți la temperatura dormitorului (temperatura ideală de somn este între 18-22 grade Celsius), posibila „poluare“ a camerei cu surse de lumină externă sau de la device-uri care rămân pornite peste noapte și zgomote care deranjează copilul.
Un alt element care a intrat în viața noastră și care pare inofensiv și chiar distractiv este utilizarea telefonului sau a tabletei și TV-ului înainte de somn. Stimularea pe care aceste aparate o produc împiedică copilul să adoarmă prin suprastimularea sistemului nervos într-un moment în care acesta ar trebui să devină din ce în ce mai relaxat pentru adormire. De multe ori auzim de la părinți că înainte de culcare copilul devine „agitat“ sau prea activ fizic pentru a mai începe rutina de somn.
Pe lângă toate acestea, un program inconsecvent de oră de culcare contribuie major la dificultățile de adormire ale copilului.
Găsește aici principalele strategii care te ajută să scapi de insomnie și aici – ce alimente te pot ajuta.
Copiii cu ADHD și cei anxioși, mai predispuși la insomnie
SmartLiving.ro: Cum afectează vârsta stadiile de somn ale copiilor și de ce unii copii pot avea dificultăți când vine vorba de stabilirea unui program de somn riguros?
Dr. Bogdan Fițiu: Fiecare etapă de vârstă are un necesar de somn. Orele normale de somn ale acestor etape sunt considerate necesarul pentru a avea o dezvoltare armonioasă.
- La vârstă de 1-2 ani, numărul de ore totale de somn se situează între 11-14.
- La copiii preșcolari e nevoie de 10-13 ore de somn pe noapte.
- Copiii între 6 și 13 ani dorm între 9 și 12 ore.
- Adolescenții se apropie de somnul adultului, cu un necesar de 8-10 ore.
Arhitectura somnului este un proces continuu de dezvoltare, la fel ca și celelalte părți ale maturizării, doar că unii copii pot avea mai multe dificultăți în a atinge aceste ore în fiecare noapte.
Din păcate, există anumite tulburări care apar în dezvoltarea psihică a copiilor și care le afectează somnul. De exemplu, copiii care suferă de dificultăți de atenție și hiperactivitate au dificultate în reglarea somnului și pot suferi de insomnie. De asemenea, anxietatea predispune la apariția unor îngrijorări care pot menține copilul treaz din cauza fricilor. Teama de întuneric este și ea implicată în dificultatea de a adormi fără o persoană care să-i transmită copilului starea de siguranță.
Sforăitul și respirația zgomotoasă nu sunt normale la copii
SmartLiving.ro: Care sunt semnele la care părinții ar trebui să fie atenți, pentru a identifica eventuale tulburări de somn ale copiilor?
Dr. Bogdan Fițiu: Cum am menționat și anterior, există cauze de mediu care, odată rezolvate, lasă loc explorării unor probleme medicale. Părinții trebuie să fie atenți la anumite semne cum ar fi:
- somnul extrem de agitat,
- sforăitul sau respirația zgomotoasă noaptea,
- oboseala permanentă pe timpul zilei.
Toate aceste manifestări nu sunt în sfera normalității în copilărie și sunt de adus în atenția medicului care urmărește creșterea copilului.
Durata necesară de somn, influențată de factori genetici
SmartLiving.ro: Poate exista o predispoziție genetică pentru insomnie, din cauza căreia unii copii se confruntă cu tulburări de somn?
Dr. Bogdan Fițiu: Sistemul genetic al fiecărei persoane are un impact asupra modului în care aceasta doarme. Genele acestea (genele „clock“) interacționează cu o multitudine de procese pentru a controla funcțiile de adormire și odihnă, dar și funcțiile de veghe și activitate. Durata necesară de somn pentru fiecare persoană în parte pare să fie reglată de interacțiunea acestor gene cu mediul în care persoana trăiește.
Observăm în jurul nostru tipare de oameni care se culcă deseori foarte târziu și se trezesc la o oră normală sau persoane care adorm foarte devreme și se trezesc devreme, și tipare de activitate diferită – persoane care se descurcă foarte bine în activități dimineața și cele care preferă activitățile seara.
Probabil cea mai dificilă problemă cu substrat genetic este tulburarea în care somnul este mult avansat (uneori cu mai mult de 2 ore peste ora normală de somn), astfel că persoanele afectate se culcă târziu pentru că sistemul intern de „ceas“ nu transmite semnalele pentru inițierea adormirii. Acest tipar de somn apare în timpul adolescenței în special. Poate cauza dificultăți persoanelor care trebuie să se trezească pentru un anumit program și se simt adeseori obosite pentru activitățile de pe parcursul zilei.
Anxietatea poate da tulburări de somn la copii
SmartLiving.ro: Există o legătură între stările emoționale ale copiilor și problemele cu somnul?
Dr. Bogdan Fițiu: Stările emoționale sunt principalele probleme care afectează somnul copiilor sau al adolescenților. Acestea pot determina un tipar comportamental în care îngrijorarea despre scenarii diverse de pe parcursul zilei să producă o activare a sistemului nervos care să nu permită relaxarea. Activarea de acest tip este denumită „arousal“ și se resimte în corp ca:
- tensiune permanentă,
- senzații de încordare musculară la nivelul umerilor sau al burții, care amplifică și mai mult starea de teamă.
Semnalele de alarmă pentru aceste modificări emoționale pot fi observate de părinte ca o nevoie crescută de a fi în preajma părintelui (anterior copilul fiind mai independent), plâns la lăsarea serii sau la momentul începerii rutinei de somn sau, în cazul adolescenților, cu stări de iritabilitate, scăderea randamentului la școală și chiar verbalizarea temerilor.
Tehnici care pot ajuta copiii să-și depășească fricile și tulburările de somn: eroarea supraprotecției
SmartLiving.ro: Cum pot acestea să fie gestionate?
Dr. Bogdan Fițiu: De obicei, în astfel de situații, părintele începe să devină extrem de protector, fapt ce nu creează mediul în care copilul să exploreze teama și să se ajute de părinte în a reuși să o depășească. De fiecare dată când utilizăm supraprotecția, îi transmitem copilului mesajul că teama sa este atât de puternică, încât doar adultul poate să-l ajute.
La fricile normale ale copilăriei putem răspunde cu ajutor, dar și cu acțiuni care să transmită mesajul că și copilul are un rol în a reuși să-și înfrunte frica. Putem începe un plan de expunere treptată la stimulii înfricoșători. Să luăm ca exemplu teama de întuneric: în fiecare noapte putem face un scenariu de joacă „cine rezistă cel mai mult cu lumina stinsă“. În acest joc părintele va lăuda copilul pentru fiecare secundă în care a stat în pat cu lumina stinsă, crescând progresiv durata până la aprinderea sursei de lumină de veghe. Astfel îi arată copilului cât de curajos este și ce bine s-a descurcat.
În cazul adolescenților, comunicarea este cheia să aflăm frământările care au dus la stările emoționale observate de părinte. Prin definiție, adolescenții sunt reticenți să ofere spontan detalii despre stările lor și util este să reflectăm adolescentului ceea ce se observă în exterior: „Văd că ești foarte tensionat seara. Vrei să povestim despre ce se întâmplă seara?“. Astfel reușim să începem o discuție constructivă.
Citește aici ce trebuie să știi despre depresia la adolescenți ca să-i înțelegi pe cei care o au.
Programul de somn al celor mici: „Consecvența este cheia“
SmartLiving.ro: Ce sfaturi aveți pentru părinți în privința stabilirii unui program de somn?
Dr. Bogdan Fițiu: Consecvența este cheia în implementarea oricărei rutine. Variațiile foarte mari ale orei de adormire și de trezire sunt dușmanul permanent pentru o rutină bună de somn.
În același timp, să urmărim semnele de oboseală ale copilului. În anumite zile este posibil ca activitățile copilului să fie prea solicitante pentru acesta și ar putea fi nevoie să ajustăm programul în așa fel încât să nu existe o aglomerare de activități și oboseală permanentă. Activitatea fizică regulată face parte din programul de somn, dar să fim atenți la limitarea acesteia în apropierea orei de somn.
Soluțiile specialistului: „Metodele comportamentale au cel mai mare succes“
SmartLiving.ro: Există metode non-medicamentoase recomandate pentru îmbunătățirea calității somnului la copii?
Dr. Bogdan Fițiu: În general, pentru vârstele mici, intervențiile care îmbunătățesc calitatea somnului nu sunt medicamentoase. Identificarea factorilor ce contribuie sau mențin tulburările de somn la copii implică o discuție extinsă cu medicul despre programul copilului și activitățile pe care părinții le fac în timpul zilei și al serii. Apoi se intervine asupra acestora și metodele comportamentale sunt cele care au cel mai mare succes.
În cazul unor tulburări medicale care afectează respirația în timpul somnului (n.r. – cum este apneea în somn), acestea sunt referite (n.r. – trimise către) specialităților în cauză, și decizia de intervenție este strict a medicului specialist fie ORL, fie pneumolog pediatru.
Află de aici ce trebuie să știi despre administrarea melatoninei la copii.
Semnale de alarmă pentru părinți
SmartLiving.ro: Cum pot părinții identifica dacă dificultățile de somn ale copilului lor ar trebui să fie aduse în atenția unui specialist și cum pot aceste probleme să fie diagnosticate și tratate?
Dr. Bogdan Fițiu: Semnele la care părinții trebuie să fie atenți sunt legate atât de comportamentul pe timpul zilei, cât și de cel de noapte.
Copiii care suferă de tulburări ale somnului pot avea modificări de comportament în sensul în care tolerează extrem de greu frustrarea și emoțiile negative, sunt în permanență agitați sau irascibili, cu un nivel mare de nervozitate.
Deseori, aceste manifestări sunt însoțite de dificultăți de a se concentra la sarcini, sunt distrași cu ușurință sau au randament școlar scăzut. Aceste manifestări sunt observate și de medic prin interviul pe care acesta îl desfășoară în cabinet. Dacă este nevoie, se pot începe investigații care sunt specifice fiecărui caz în parte.
Găsește aici mai multe detalii legate de igiena somnului.
Lipsa somnului are efecte serioase în cazul copiilor
SmartLiving.ro: Care sunt consecințele asupra sănătății fizice și mintale ale unui somn inadecvat la copii și cum poate afecta acest aspect dezvoltarea lor?
Dr. Bogdan Fițiu: Efectele menținerii unui somn neadecvat și prost calitativ sunt atât de ordin fizic, cât și asupra stării de sănătate psihică. La nivel fizic, oboseala cronică are implicații în:
- scăderea răspunsului imun în fața agresiunilor bacteriilor și virusurilor,
- nivelul reglării sistemului endocrin, cu creșterea riscului de apariție a tulburării alimentare și creștere în greutate,
- iar la nivelul sistemului nervos, cu implicații asupra sănătății mintale.
Cel mai des, observăm în cazul copiilor creșterea nivelului de anxietate și o scădere a toleranței în fața stresului zilnic (academic și social), dificultăți în rezolvarea problemelor, creșterea nivelului de impulsivitate, probleme în memoria pe termen scurt și lung, dificultăți în rezolvarea conflictelor și probleme de învățare la școală.
