Frica de întuneric la adulți. Cine e predispus și cum scapi de ea?

Frica de întuneric la adulți. Cine e predispus și cum scapi de ea?

    Frica de întuneric la adulți poate fi tratată cu succes, dar primul constă în a accepta că ne confruntăm cu această problemă. Se pare totuși că, deși această teamă poate să nu aibă o intensitate atât de mare, frica de a ne face de râs recunoscând-o este mult mai apăsătoare. Pentru a o putea trata, trebuie depășită rușinea și gândurile că anumite temeri sunt „copilărești”. Iată cum ne putem ajuta.

    Nictofobia

    Frica de întuneric este mai des întânită la copii, întrucât, până la un moment dat, face parte dintr-un proces de dezvoltare normală a acestora (pentru intervalul de vârstă 3-5 ani). Când aceasta teamă de întuneric își găsește culcuș într-un adult, ne gândim mai degrabă la pericolele imaginate a fi ascunse în întunericul cu pricina și la capacitatea noastră de a face față acestora. Frica este cu atât mai puternică cu cât percepem controlul nostru asupra contextului ca fiind mai scăzut.

    Când teama este irațională sau foarte puternică, atunci vorbim despre o fobie întâlnită în literatura de specialitate sub numele de nictofobie (din grecescul nyktos = noapte și fobos = frică). O mai puteți găsi denumită și ca acluofobie, mictofobie, scotofobie sau ligofobie.

    Anxietatea din frica de întuneric la adulți

    Când suntem sub imperiul acestei frici, putem simți o anxietate puternică sau putem rămâne într-o stare de vigilență permanentă. Senzația de nesiguranță poate ajunge atât de intesă încât să fim nevoiți să renunțăm la ceea ce vroiam să facem – fie să dormim, să trecem printr-un gang sau printr-un tunel sau să căutăm ceva într-o cămară întunecată din propria casă.

    Privind mai îndeaproape această frică aflăm că, de fapt, ne este frică să fim surprinși, ne este frică sa nu fim luați pe nepregătite de un pericol nevăzut de dinainte. Această luare pe nepregătite și această lipsă de control asupra unor situații sunt cele care creează spaima și anxietatea cu care se asociază frica de întuneric la adulți.

    Când ne îngrijorăm de întuneric, când purtăm în noi frica de întuneric, avem impresia că ne creștem controlul asupra lui și că vom fi mai pregătiți. Oare mai pregătiți de ce anume?

    Simptomatologia fricii de întuneric

    Gravitatea situației crește atunci când resimțim aceasta frică intensă cu mult înainte să fim efectiv față în față cu întunericul, când doar anticipăm pericolul potențial asociat unei perioade de întuneric viitoare.

    De exemplu, numai ideea că soarele va apune în curând și nu am timp să ajung acasă până la lăsarea întunericului, îmi provoacă o stare de încordare și anxietate deosebite. Sau nu pot închide ochii noaptea pentru a adormi, de teamă că ceva se va petrece în întuneric, după ce eu am adormit.

    Simptomatologia fricii de întuneric se manifestă atât la nivel fizic cât și la nivel psihic sau emoțional. La nivel fizic putem observa, printre altele, transpirația, modificarea respirației, oscilația prin creștere sau scădere a tensiunii arteriale, tinnitus (țiuitul urechii), amețeală, presiune în piept.

    La nivel psihic sau emoțional cea mai întâlnită manifestare este sub forma insomniei, cu toate consecințele ce decurg de pe urma acesteia – stres, oboseală cronică, iritabilitate, nervozitate, lipsă de concentrare și scăderea eficienței în muncă.

    Tot în simptomatologie putem include anxietatea, nevoia de ieși cât se poate de repede din întuneric și senzația acută de iminență a pericolului (inclusiv a morții în unele cazuri).

    Cum apare frica de întuneric

    Studiile care s-au focusat pe acest tip de  fobie, au arătat că ea apare atunci când ne aflăm în întuneric și lipsim astfel creierul de un stimul luminos, situație în care are loc eliberarea unor substanțe chimice care fac să ni se ascută celelalte simțuri și să crească anxietatea: „Nu văd ce se întâmplă, dar parcă aud un scârțâit de ușă undeva puțin mai încolo – sigur e cineva în casă!”

    Desigur, frica de întuneric se poate declanșa și spontan, imediat după un accident sau după o întâmplare tragică care a avut loc noaptea, de exemplu.

    Cresc șansele dezvoltării unei astfel de fobii ca adult, când terenul a fost cumva pregatit din copilărie – am avut părinți foarte protectori sau nu a fost gestionată eficient anxietatea de separare.

    „Am 45 de ani și nu pot dormi singură! Mai exact, nu îmi place să nu fie nimeni în casă. Dacă reușesc să adorm, somnul este chinuit, cu multe treziri. Trebuie să am o lumină în cameră, altfel mă cuprinde o teamă apăsătoare de întuneric. Am încercat să analizez de ce anume îmi este teamă și nu pot identifica nimic concret, pur și simplu o emoție apăsătoare. Și dacă plec într-o deplasare și dorm singură într-o cameră de hotel, persistă aceeași teamă de întuneric.

    Momentul când adorm este cel în care văd primele semne că se luminează afară. Problema mea este legată de siguranța din copilărie pe care o simțeam atunci când dormeam cu bunica mea. Prezența ei era mereu plăcută și mă simțeam confortabil să o știu lângă mine. Adevărul este că am fost obișnuită să dorm cu bunica prea mulți ani… și am rămas cu această nevoie de a ști pe cineva în preajmă”, povestește Loredana.

    Un alt exemplu este lăsarea copilului singur într-o încăpere, în întuneric, drept pedeapsă sau pur și simplu pentru a adormi în acele condiții, în ciuda protestelor acestuia că îi este frică de întuneric. Un alt exemplu, din sfera hiperprotecției părinților ar fi schimbarea bruscă a rutinei copilului de la a dormi cu părinții în pat la a dormi singur, în camera lui.

    Sunt cazuri în care frica de întuneric la adulți este cauzată de o condiție fizică anume – problemele cardiace sau afecțiunile din sfera neurologică pot declanșa aceasta fobie, pe fondul manifestărilor lor tipice.

    Cum tratăm frica de întuneric la adulți

    Putem trata frica de întuneric la adulți prin mai multe metode. Unele dintre ele vizează posibilele cauze, altele adresează doar simptomele acestei frici. Medicația poate ținti insomnia cauzată de frica de întuneric, sau anxietatea care însoțește aceasta frică, însă această medicație trebuie adaptată luând în calcul fobia existentă.

    Studiile citate de Academia Americană de Medicină a Somnului au arătat prezența fobiei de întuneric printre cauzele mai des întâlnite ale insomniei.

    Psihoterapia poate aborda cadrul mai larg al temerii, aspectele sale de panică sau de fobie sau factorii de risc, existenți în contextul de viață, pentru ca o asemenea frică să se dezvolte. De asemenea, psihoterapia ne poate ajuta să înțelegem cum ne afectează fobia de întuneric la nivel emoțional și să ne clarificăm gândurile asociate acestei frici.

    Tot în cadrul ședințelor de psihoterapie putem să ne dezvoltăm abilitațile de gestionare a stresului, prin învățarea unor metode de relaxare potrivite cu fiecare dintre noi în parte – exerciții de respirație, conștientizare posturală, relaxare musculară.

    O altă metodă presupune expunerea treptată și controlată la stimulul de care ne este teamă, în vederea obținerii unei desensibilizări, respectiv a unei obișnuințe cu întunericul, în așa fel încât, cu fiecare expunere la întuneric, frica și disconfortul nostru să scadă.

    Tehnici pentru acasă

    În afara medicației, a psihoterapiei sau a terapiei prin expunere, mai există și alte câteva mici trucuri, mai la îndemână, cu care putem gestiona frica de întuneric la adulți.

    Pentru început, banalul aprins de bec, lumină de veghe sau lumânare poate aduce un gram de liniștire. Apoi, ne putem stabili o frază magică, să-i spunem un soi de mantră, în care să credem și pe care o putem rosti atunci când simțim că ne acaparează această frică. De exemplu: „Este doar întuneric, iar eu sunt ok oricum” sau „Nu are ce să se întâmple, dacă s-a întrerupt curentul voi găsi o altă sursă de lumină”.

    O altă idee ar fi să facem câteva reprize de respirație profundă și lentă sau să ne aducem în minte imaginea unui loc sau a unei persoane dragi, pe care am vrea să le vizităm sau să le revedem, să ne imaginăm cum ar fi atunci când s-ar întâmpla acest lucru, adăugând imagini plăcute și aducătoare de liniștire.

    Frica și fobia de întuneric pot fi abordate ca oricare altă afecțiune de natură psihică, că există soluții de tratament eficiente și că motivele pentru care ne-am rușina să recunoaștem că ne este într-adevăr frică de întuneric pot fi reformulate dacă ne uităm la ceea ce simțim ca la ceva de preț, care se cuvine a fi onorat și îngrijit.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare