Depresia la adolescenți: ce trebuie să știi ca să-i înțelegi

Ce trebuie să știi despre depresia la adolescenți ca să-i înțelegi pe cei care o au

Mulți dintre tinerii de astăzi au intrat în pandemie copii și au ieșit adolescenți. Contextul în care s-au petrecut aceste schimbări le-a afectat dezvoltarea multora dintre ei, astfel că Organizația Mondială a Sănătății și alte autorități internaționale trag semnale de alarmă cu privire la semnele depresiei și anxietății la tineri. Un medic psihiatru și doi psihoterapeuți explică în articolul de mai jos la ce trebuie să fie atenți părinții, ce trebuie să știe ca să le înțeleagă comportamentul și ce măsuri pot lua din timp pentru a gestiona depresia la adolescenți.

„Suntem în mijlocul unei crize pediatrice de sănătate mintală, iar părinții trebuie să acționeze“, este semnalul de alarmă tras de publicația „Harvard Health“ , după ce Academia Americană de Pediatrie, Academia Americană de Psihiatria Copilului și Adolescentului și Asociația Spitalelor de Copii din SUA au declarat problemele de sănătate mintală ale copiilor și adolescenților o urgență națională.

Dar aceste probleme nu se limitează la Statele Unite ale Americii. De fapt, Organizația Mondială a Sănătății lansa la sfârșitul anului trecut un raport conform căruia, la nivel mondial, unul din șapte tineri cu vârste între 10 și 19 ani se confruntă cu o tulburare de sănătate mintală. Depresia, anxietatea și tulburările de comportament se numără printre cauzele principale de boală și dizabilitate în rândul adolescenților. Mai mult, suicidul este a patra cauză de deces în categoria de vârstă 15-29 de ani.

Nici statistile de la noi din țară nu arată mai bine. „În urma prelucrării datelor colectate în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022, de la beneficiarii serviciului de helpline gratuit, pe un lot de 5.000 de persoane, s-a constatat că 36% din tinerii cu vârste cuprinse între 13 și de 28 ani au simptome de depresie. Cifrele arată o creștere alarmantă, care a ajuns foarte aproape de proporția celor diagnosticați cu anxietate, respectiv de 37% dintre cei care au apelat helpline-ul“, se arată în comunicatul de presă al depreHUB, primul hub antidepresie din România, publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale (10 octombrie).

EXTRA INFO

Serviciul de helpline gratuit despre care se vorbește în comunicat poate fi accesat la două numere de telefon: 0374.461.461 – teen line, pentru adolescenții care au nevoie de consiliere psihologică, și 0374.456.420 – helpline destinat tuturor categoriilor de vârstă pentru cei care au nevoie de sprijin și îndrumare cu privire la suferința prin care trec.

Află de aici mai multe detalii despre depreHub, echipa care te ajută, gratuit, în lupta cu depresia și anxietatea.

1. Cum se manifestă depresia la adolescenți: simptome

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știm despre depresia la adolescenți este că se manifestă diferit față de depresia la adulți. Pentru adulți, un depresiv este, mai degrabă, o persoană tristă tot timpul, care plânge des, care nu mai are energie, nu mai vrea să facă nimic dintre activitățile pe care le făcea cu plăcere înainte.

Aici găsești cele mai importante informații despre manifestările depresiei la adulți.

La adolescenți, pot apărea aceste manifestări, însă mai frecvente sunt următoarele, potrivit medicului specialist în psihiatrie pediatrică Victorița Tudosie, medic în cadrul depreHub:

  • iritabilitate;
  • irascibilitate;
  • nu ne mai înțelegem cu el;
  • inversarea ritmului nictemeral: stă toată noaptea pe dispozitive și doarme sau este foarte obosit a doua zi, dar când vine noaptea avem același program;
  • la fete, se observă frecvent tulburări de alimentație. „Vedem din ce în ce mai des faptul că ajung în cabinetul unui medic psihiatru adolescenți care au avut scăderi ponderale semnificative într-o perioadă foarte scurtă de timp. De ce? Depresia înseamnă gânduri de inutilitate, faptul că nu sunt suficient de bun. Și mă uit la mine și spun: OK, dacă aș arăta mai bine, ca fetele acelea de pe Instagram, atunci totul ar fi mai bine, m-aș simți mai bine. Au această falsă impresie că o să rezolve lucrurile. De fapt, în spate este o depresie mascată de tulburarea de alimentație“, subliniază dr. Victorița Tudosie.

Găsește aici mai multe informații despre depresia la copii și adolescenți.

2. Nu e doar adolescența și nu o să treacă fără ajutor

Potrivit medicului specialist, putem diferenția o potențială depresie de manifestări emoționale sănătoase astfel: „Depresia înseamnă nu doar că am avut o zi în care nu am avut chef de nimic și am stat toată ziua în pat după ce am avut o săptămână întreagă în care am tras de mine. Aceea este o oboseală și este nevoia noastră de a ne recupera resursele și de a planifica ce avem de făcut mai departe. Dar ar trebui să mă îngrijorez dacă am zile la rând neîntrerupte de momente în care mă simt bine, zile în care mă simt trist în mod persistent, constant, iar acest simptom poate fi asociat cu tulburări de somn: nu mai dorm bine, mă trezesc obosit și nu am chef de nimic. Înainte îmi lua cinci minute să mă ridic din pat, acum îmi ia jumătate de oră-o oră până ies din casă. Lucrurile de genul acesta monitorizăm, pe o durată de trei săptămâni, de intensitate ridicată“.

Medicul psihiatru Victorița Tudosie subliniază că intuiția părinților în ceea ce privește manifestările copiilor este extrem de relevantă. „Noi le spunem părinților în cabinet că ei sunt specialiști în copilul lor, ceea ce înseamnă că ei își cunosc mai bine copilul și pot să observe momentul în care apar mici schimbări. N-ar trebui să trecem peste ele doar spunând: «A, e adolescența! O să treacă!». Dacă copilul nostru nu mai iese din cameră, nu mai comunică cu noi, nu mai acceptă să mănânce la masă cu noi, nu ne mai povestește absolut nimic, mai ales dacă și-a pierdut grupul de prieteni și stă doar în online – toate aceste lucruri ar trebui să ne pună niște semne mari de întrebare și să ne-ndrume spre ajutor specializat fie în cabinetul unui psiholog, fie al unui medic psihiatru“, atrage atenția specialista.

Citește aici ce anume definește un adolescent rebel și cum să te comporți cu el.

3. Autovătămarea este un simptom

Psihoterapeutul Yolanda Crețescu, președintele Asociației Happy Minds și manager de proiect depreHub, completează: „Autovătămarea este un fenomen la tineri și trebuie să tragem un semnal de alarmă: nu toți adolescenții se taie, nu toți adolescenții au crize. Dacă se întâmplă aceste lucruri, acolo este un simptom!“.

Autovătămarea și ideația suicidară sunt etapele următoare ale dezvoltării simptomatologiei depresiei și anxietății.

4. Vârsta de 15-16 ani este critică

„Am observat la începutul anului 2021 că vârsta critică pentru creșterea depresiei în rândul adolescenților este de 16 ani. Vârsta de 16 ani este, însă, o vârstă critică din toate punctele de vedere. Pentru că în jurul vârstei de 16 ani, noi începem să ne construim identitatea: cine suntem, care ne sunt grupurile sociale, ne rupem de părinți, începem să ne construim imaginea despre cine am putea să fim noi în societate“, explică Andrei Stoica, coordonator al echipei de specialiști și programe pentru tineri depreHub Teens.

La această vârstă, viața socială este esențială pentru dezvoltare, este la fel de importantă ca hrana, după cum subliniază psihoterapeutul Yolanda Crețescu. Iar pandemia tocmai acest aspect l-a afectat într-o măsură foarte mare.

„Faptul că tinerii nu s-au dus la școală, că au stat mai mult cu noi, că au fost izolați de grupul social în pandemie a fost extrem de nociv. Ei nu mai învață să trăiască în «hait㻓, subliniază Yolanda Crețescu.

Citește aici povestea unei adolescente care a trecut prin abandon, abuz și depresie: „Nu vine un prinț pe un cal alb să te salveze”.

De ce au nevoie adolescenții de o „haită“?

Explică medicul psihiatru Victorița Tudosie:

„Noi acum vorbim despre adolescenți ca fiind parte a familiei, însă nu cu foarte mult timp în urmă în ceea ce privește dezvoltarea noastră ca rasă, 15-16 ani era perioada în care ne despărțeam cumva de familie și începeam să explorăm mediul împreună cu grupul de vârstă. Să facem parte din grupul de vârstă era extrem de important pentru viața noastră, ca să putem să ne menținem în siguranță, deoarece speranța de viață nu era 80 de ani, cum este acum. La 30 de ani aș fi fost considerat deja în vârstă. Așa că la 15 ani, trebuia să fiu împreună cu grupul de vârstă ca să pot să explorez, să-mi asigur hrana și să supraviețuiesc.

De aceea, deși lucrurile în jurul nostru se modifică extrem de repede – bunicii noștri poate că nu aveau televizor în casă, acum, copiii noștri primesc tablete la vârsta de sub 1 an – totuși, în ADN-ul nostru, adaptarea nu se întâmplă la fel de rapid. Noi avem niște mecanisme adânc înrădăcinate în ADN-ul nostru legat de cum ar trebui să ne dezvoltăm versus ceea ce se întâmplă în viața din jurul nostru în fiecare zi. De aici vine această luptă constantă între ceea ce ne spune biologia că ar trebui să facem și ceea ce ne impune societatea.“

Sunt foarte multe achiziții la vârsta critică de 15-16 ani care sunt afectate, în lipsa relațiilor sociale cu grupul de vârstă, de care au nevoie tinerii. Este vorba, printre altele, de formarea creierului emoțional și a creierului decizional.

Aici găsești o altă poveste despre depresie anxioasă: „Mă simțeam ca și cum mă hăituiau toate gândurile mele“.

5. De ce a crescut rata suicidului în rândul tinerilor

Fenomenul social din ultimii ani ar putea fi o explicație pentru rata crescută a suicidului și a tentativelor de suicid în rândul tinerilor. „Pandemia ne-a pus în situația de a ne confrunta cu cea mai mare frică a noastră: frica de moarte. Iar copiii noștri au nevoie în această perioadă, a adolescenței de viață socială. Viața socială a lor face parte din dezvoltarea neurologică, cognitivă și socială. Dacă la 40-43 de ani nu ni se întâmplă mare lucru dacă am stat acasă, pentru copiii noștri – este o etapă de dezvoltare. Mulți dintre ei au intrat în pandemie copii și au ieșit așa-zișii adulți, din perspectiva CNP-ului. Asta a fost pentru unii chiar o traumă“, spune psihoterapeutul Yolanda Crețescu.

6. Ce putem face

depresia la adolescenți. Yolanda Crețescu
Psihoterapeutul Yolanda Crețescu explică ce măsuri putem lua dacă observăm simptome care semnalează depresia la adolescenți FOTO: Arhiva personală

În primul rând, ca să putem să-i ajutăm pe adolescenții care se confruntă cu simptomele de depresie sau anxietate, trebuie să ne dăm voie să-i înțelegem.

Nu le interzicem accesul la rețele sociale și la jocurile pe calculator

„Jocurile pe calculator sunt o școală de viață foarte bună. Știu că acum o să-mi pun în cap toți părinții. Dar există coduri pe categorii de vârstă pentru jocuri  și e bine să le selectăm pe cele potrivite vârstei. Un copil în cadrul unui joc are capacitatea să aibă informații, să exerseze, să se antreneze aici și acum cu anumite provocări din jocuri, ceea ce este foarte bine. Nu cred că mulți dintre adulții de astăzi au aflat despre componența unei nave la 5 ani, despre bursă, despre tehnologie, strategie militară, politică etc. – lucruri pe care copiii noștri le învață din jocuri. Astea sunt marile beneficii ale jocurilor. Dacă vrem să ne apropiem de copiii noștri, să lăsăm aceste bariere cu «Noi știm mai bine» și să ne apucăm să jucăm jocuri cu ei. Dar să păstrăm gradul de siguranță și timpul limitat dedicat ecranelor. Nu le dau jocuri cu agresivitate, sângeroase, pentru că acelea nu au codul specific vârstei copilului. E ca la film: este cu limbj licențios și sexualitate, nu se uită copilul“, precizează Yolanda Crețescu.

Să le dăm independență

„Așa cum la 7-9 luni lăsăm copilul să meargă singur de-a bușilea pe jos, așa îl lăsăm la 15 ani să meargă singur pe stradă, cu autobuzul, să-și facă relații independente de mine, nu doar cu colegii de la școală, nu doar la petrecerile de copii. El trebuie să învețe singur care sunt resursele pe care le are de dat și de primit în relația socială. Nu este fenomenologic, este biologic“, explică tot psihoterapeutul Yolanda Crețescu.

Să acceptăm că tinerii au un limbaj diferit și o abordare diferită a trăirilor emoționale

Ceea ce noi luăm ca parte din viață îi face pe copiii noștri să se întrebe: dar de ce să mi se întâmple mie lucrul ăsta, de ce-mi faci mie lucrul ăsta? Și vin și provoacă părintele prin această atitudine în care, uneori, chiar copilul este cel care se întoarce către părinte și spune: Nu e ok că faci lucrul acesta. Atitudine cu care părintele nu este obișnuit. Și în cabinet auzim frecvent: A, eu nici măcar nu îndrăzneam să mă întorc să le zic ceva părinților mei, că dacă aș fi îndrăznit… Este o provocare constantă la adresa noastră, a părinților, astfel încât noi să putem să observăm că noi avem o toleranță foarte scăzută la manifestările emoționale normale“, precizează medicul psihiatru Victorița Tudosie.

Să nu oferim soluțiile noastre

Să asculți problemele adolescentului și să le validezi este extrem de important. Însă la fel de important este să eviți să vii cu propriile soluții la problemele lui. De ce? Explică psihologul Yolanda Crețescu:

„Depresia îți modifică sistemul cognitiv, modul în care percepi viața. Noi spunem că depresia și anxietatea sunt mincinoase pentru că te fac să vezi viața doar într-un anume fel. Dacă am depresie și spun: viața este foarte grea și nu merită trăită. E o minciună, viața nu e doar grea. Viața este. Atunci, să credem că depresivul poate găsi alte soluții decât cele pe care deja le-a găsit, care sunt din registrul depresiei, este o greșeală. Este important pentru noi să știm cum să abordăm o persoană despre care suspectăm că este depresivă. Nu dăm soluțiile noastre, nu minimizăm, nu corectăm. Asta duce către suicid: sentimentul că viața mea nu se va schimba și că tu nu mă vei înțelege.

De multe ori, în disperare de cauză, vii cu soluțiile tale: «Haide, lasă, hai să plecăm într-o călătorie» sau «Ia du-te și cumpără-ți tu ceva!» sau «Hai că venim la tine să bem o bere». Depresia nu e despre asta. Depresia este o boală, o cangrenă emoțională. Atunci este foarte important să știm că nu dăm soluțiile noastre, nu comparăm, nu minimizăm suferința lui.

Ce-i spui: «Te aud ce spui, n-am trăit emoțiile tale, nu pot să te înțeleg, dar hai să stăm împreună, lasă-mă să fiu lângă tine».“

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare