Colita ulcerativă poate fi confundată cu hemoroizii. Simptome și tratament

Colita ulcerativă este confundată frecvent cu hemoroizii și cu boala Crohn. Deosebiri și metode corecte de tratament

Colita ulcerativă sau colita ulceroasă este o afecțiune inflamatorie intestinală care provoacă inflamație și ulcere (răni) în tractul digestiv. Consecințele pot fi tulburări de tranzit intestinal, sângerări, pierdere în greutate și oboseală cronică.

Boala afectează mucoasa interioară a intestinului gros (colon) și a rectului. Simptomele se dezvoltă, de obicei, în timp, și nu brusc.

Colita ulceroasă poate fi debilitantă și uneori poate duce la complicații care pun viața în pericol. Deși nu are un tratament curativ cunoscut, există metode de a atenua semnificativ simptomele bolii, care nu mai apar timp îndelungat.


Sursă foto: arhivă personală

„Colita ulcerativă este o inflamație cronică a colonului, de origine necunoscută. La fel ca și boala Crohn, este cauzată de un răspuns imunitar excesiv al mucoasei la flora intestinală normală.“

Dr. Michael Häfner, specialist în medicină internă, gastroenterologie și hepatologie, la spitalul Wiener Privatklinik din Austria 

Citește aici care sunt simptomele specifice pentru boala Crohn și cum pot fi ținute sub control.

Tipuri de colită ulcerativă

Medicii clasifică adesea colita ulceroasă în funcție de localizarea acesteia. Tipurile de colită ulceroasă includ, potrivit Mayo Clinic:

  • proctita ulcerativă: inflamația este limitată la zona cea mai apropiată de anus (rect), iar sângerarea rectală poate fi singurul semn al bolii;
  • proctosigmoidita: inflamația implică rectul și colonul sigmoid – capătul inferior al colonului. Semnele și simptomele includ diaree cu sânge, crampe abdominale, durere și nevoia de a merge la toaletă chiar și după evacuarea completă a intestinului (tenesmus);
  • colita pe partea stângă: inflamația se extinde de la rect în sus, prin sigmoid și colonul descendent. Semnele și simptomele includ diaree cu sânge, crampe abdominale, durere în partea stângă și nevoia urgentă de merge la toaletă;
  • pancolita: acest tip afectează adesea întregul colon și provoacă accese de diaree cu sânge care pot fi severe, crampe și dureri abdominale, oboseală și pierdere semnificativă în greutate.
Părțile componente ale colonului. Sursa foto: Mayo Clinic

Colita ulcerativă este cel mai frecvent întâlnită în Europa de Nord și în America de Nord și este diagnosticată de obicei la persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani. Cu toate acestea, există un al doilea vârf de incidență, mai mic, între 50 și 70 de ani.

„În ultimii ani, am observat o creștere a numărului de pacienți, cel mai probabil cauzată de factori de mediu. Boala se caracterizează prin inflamarea colonului, care începe în rect și se răspândește continuu până la cecum (n.r. – prima porțiune a intestinului gros, direct legată de apendice). Simptomele comune includ diaree, frecvent cu sânge și dureri abdominale.“

Dr. Michael Häfner, specialist în medicină internă, gastroenterologie și hepatologie

Anemia poate fi semn de colită ulcerativă: simptome

Medicul precizează că simptomele inițiale de colită ulceroasă pot fi ușoare și includ, de obicei, sânge în scaun și fecale moi. În plus, durerile abdominale sunt frecvent întâlnite. Din cauza sângelui prezent în scaun, frecvent se confundă cu hemoroizii.

Citește aici un amplu interviu cu specialistul în chirurgie vasculară Toni Feodor despre manifestările și tratamentul corect al hemoroizilor.

Simptomele mai severe includ, potrivit gastroenterologului, semne de boală sistemică, inclusiv:

„În special la adulții tineri, simptomele inițiale sunt frecvent interpretate greșit ca semne de boală a colonului iritabil. Prin urmare, diareea cu sau fără sânge trebuie luată întotdeauna în serios pentru a nu întârzia diagnosticul.“

Dr. Michael Häfner, specialist în medicină internă, gastroenterologie și hepatologie

Fumatul, un factor protector

La persoanele predispuse genetic la colită ulcerativă, o reacție imunitară excesivă la flora intestinală normală reprezintă mecanismul patologic care stă la baza acestei boli. Acest proces inflamator duce la afectarea mucoasei și, mai departe, la diaree, durere și sângerare.

„Cu toate acestea, spre deosebire de boala Crohn, care e similară din multe puncte de vedere, nu sunt afectate toate straturile peretelui colonului, astfel încât nu apar îngustări sau fistule. Și, spre deosebire de boala Crohn, fumatul nu este un factor de risc, ci unul de protecție.“

Dr. Michael Häfner, specialist în medicină internă, gastroenterologie și hepatologie

Cum se deosebește de hemoroizi și de colonul iritabil

Procedurile endoscopice la care se adaugă biopsia sunt singurele metode sigure de a pune diagnosticul corect de colită ulcerativă. Pentru confirmare și pentru a deosebi colita ulceroasă de hemoroizi și de boala Crohn, mai poate fi nevoie de:

  • analize de sânge (pentru identificarea unei eventuale anemii);
  • analiza materiilor fecale (leucocitele sau anumite proteine prezente în scaun pot confirma diagnosticul de colită ulcerativă. De asemenea, prin coprocultură poate fi exclusă o cauză infecțioasă a simptomatologiei);
  • colonoscopia cu biopsie;
  • radiografie (în caz de simptome severe, medicul poate solicita o radiografie clasică pentru a exclude complicații serioase, cum este perforarea colonului);
  • computer tomograf;
  • IRM.

Tratament pentru colita ulcerativă în funcție de gravitate

Medicul menționează că tratamentul depinde, în mare măsură, de cât de extinsă și activă este boala. Formele ușoare sau boala limitată la nivelul rectului pot fi tratate cu mesalazină, un medicament antiinflamator.

Cu toate acestea, în cazul bolii extinse și foarte active, ar trebui utilizată din timp o terapie puternică. Este vorba despre așa-numitele substanțe biologice, cum ar fi infliximab, vedolizumab sau ustekinumab, printre altele – anticorpi împotriva citokinelor proinflamatorii.

„Steroizii ar trebui evitați ori de câte ori este posibil, din cauza efectelor secundare și mai ales nu ar trebui administrați ca terapie de întreținere. În cazurile foarte severe, care pun viața în pericol, poate deveni necesară colectomia, adică îndepărtarea colonului. Cu toate acestea, dacă tratamentul adecvat este început la debutul bolii, putem obține de obicei așa-numita remisiune, cu prognostic bun.“

Dr. Michael Häfner, specialist în medicină internă, gastroenterologie și hepatologie

Risc mai mare de cancer de colon

Este important de știut că persoanele cu colită ulcerativă prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon decât persoanele fără această afecțiune. Totuși, pacienții cu proctită nu sunt expuși aceluiași risc ridicat.

Totuși, celor cu alte forme de colită ulceroasă le este recomandat un screening pentru cancer de colon.

Află de aici de ce cancerul de colon, boala care afectează tot mai mulți tineri. Ce ar trebui să știm pentru a-l preveni.

Posibilele complicații ale colitei ulcerative includ:

  • sângerare masivă;
  • perforarea colonului;
  • deshidratare severă;
  • osteoporoză;
  • oboseală cronică;
  • inflamații la nivelul pielii, încheieturilor și ochilor;
  • megacolon toxic (un colon care se inflamează rapid);
  • risc crescut de formare a unor cheaguri de sânge în artere și în vene.

Ce regim alimentar se recomandă în colita ulcerativă

Potrivit specialistului în gastroenterologie, nu există restricții dietetice pentru pacienții cu colită ulcerativă. Se recomandă o dietă variată și sănătoasă care să conțină fructe, legume și proteine.

„Deoarece boala inflamatorie cronică intestinală este frecvent asociată cu lipsa de fier și de vitamina D, aceste substanțe trebuie să fie înlocuite (n.r. – cu suplimente recomandate de medic). În formele foarte severe de colită ulcerativă, poate deveni necesară utilizarea formulei enterale (n.r. – cu sondă introdusă pe nas sau pe gură) sau chiar a nutriției parenterale (n.r. – pe cale intravenoasă), împreună cu steroizi intravenoși sau chiar imunosupresoare.“

Dr. Michael Häfner, specialist în medicină internă, gastroenterologie și hepatologie

Alimente permise și interzise în colita ulcerativă

Iată câteva sugestii alimentare generale, recomandate de Mayo Clinic, care te pot ajuta să menții boala sub control:

  • Limitează produsele lactate. Mulți pacienți cu boli inflamatorii intestinale constată că probleme precum diareea, durerile abdominale și gazele se atenuează după limitarea sau eliminarea produselor lactate. Este posibil să ai intoleranță la lactoză – adică organismul nu poate digera zaharul din produsele lactate (lactoza);
  • Mănâncă puțin și des. S-ar putea să descoperi că te simți mai bine dacă iei cinci sau șase mese mici pe zi, decât două sau trei mese mai cantitative;
  • Bea multe lichide. Încearcă să consumi multe lichide zilnic. Apa este cea mai bună. Alcoolul și băuturile care conțin cofeină stimulează motilitatea intestinală și pot agrava diareea, în timp ce băuturile carbogazoase produc frecvent gaze.
  • Ia legătura cu un medic nutriționist. Dacă începi să slăbești sau dieta a devenit foarte limitată, discută cu un medic nutriționist pentru un plan alimentar adecvat.

Măsuri pentru limitarea stresului

Deși stresul nu provoacă în mod direct boli inflamatorii intestinale, poate agrava semnele și simptomele și poate declanșa crize.

Pentru a ajuta la controlul stresului, poți încerca:

  • un program de exerciții fizice – chiar și antrenamentele ușoare pot ajuta la reducerea stresului, la îmbunătățirea stării de spirit prin eliberarea de hormoni ai fericirii și la normalizarea funcției intestinale. Discută cu medicul despre un plan de exerciții adecvat;
  • exerciții regulate de relaxare și respirație. Poți merge la clase de yoga și meditație.

Află de aici de ce stresul duce la inflamație cronică în corp și ce alimente antiinflamatorii recomandă medicul nutriționist.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare