Simptomele pneumoniei diferă în funcție de vârstă. „Semnele care alarmează sunt febra și tusea”

Simptome în caz de pneumonie pot fi de la ușoare până la severe. Dar la medic trebuie să mergem și dacă avem o banală tuse însoțită de febră. Pneumonia afectează unul sau ambii plămâni și, netratată, poate da complicații serioase.

Pneumonia poate fi provocată de bacterii, virusuri sau fungi. Afecțiunea provoacă inflamații ale alveolelor pulmonare. Alveolele se umplu cu lichid sau infecție, ceea ce face dificilă respirația.

Pneumonia poate avea multiple cauze, potrivit medicului. În funcție de agentul care o determină, poate fi:

• virală,
• bacteriană/ microbiană,
• micotică/ fungică,
• micoplasmică,
• tuberculinică,
• parazitară,
• autoimună/ idiopatică.

„Mai rar, pneumonia poate fi produsă de medicamente sau refluxul unor lichide în căile respiratorii (abces, cavernă, ruptură a pleurei înspre plămân)“, adaugă dr. Ana Maria Bucur.

Pneumonie virală, bacteriană și fungică

Germenii care provoacă pneumonia se pot transmite de la o persoană la alta.

Atât pneumonia virală, cât și cea bacteriană se pot transmite prin inhalarea picăturilor de salivă. De asemenea, puteți lua aceste tipuri de pneumonie intrând în contact cu suprafețe sau obiecte care sunt contaminate cu bacterii ori virusuri care provoacă pneumonie.

Puteți contracta pneumonie fungică din mediu (unele ciuperci din sol sau din fecalele păsărilor pot duce la pneumonie în cazul indivizilor care inhalează cantități mari din aceste ciuperci). Pneumonia fungică nu se transmite de la o persoană la alta.

„Să nu uităm că o pneumonie poate fi dobândită și în timpul spitalizării pentru o altă afecțiune. În această situație, este vorba despre o infecție nosocomială“, precizează medicul de familie.

Simptome pneumonie: pot apărea dureri de torace

„Semnele care alarmează în orice pneumonie sunt febra și tusea. Tusea poate fi seacă, iritativă sau umedă, însoțită de expectorație.“

Dr. Ana Maria Bucur, medic de familie

Totodată, poate să apară o durere toracică localizată mai frecvent spre baza toracelui, anterior sau mai frecvent posterior, ca un junghi. Pot să mai apară transpirații, frisoane și tulburări ale respirației/dispnee.

Medicul atenționează că la vârstnici și la copiii mici, febra poate cauza un edem cerebral care poate să dea o stare de ușoară confuzie, o tulburare de orientare în timp și spațiu. Totuși, acesta este tranzitoriu, de scurtă durată.

Simptome pneumonie, pe scurt

Simptomele pneumoniei pot fi de la ușoare până la severe punând viața în pericol. Acestea pot include:

• tuse productivă,
• febră,
• transpirații sau frisoane,
• dificultăți de respirație care apar în timpul unor activități normale sau chiar în timpul odihnei,
• dureri în piept care sunt mai puternice atunci când respirați sau tușiți,
• oboseală,
• pierderea poftei de mâncare,
• greață sau vărsături,
• dureri de cap.

Simptome pneumonie la copii și vârstnici

Alte simptome în caz de pneumonie pot varia în funcție de vârstă și de starea generală de sănătate:

• Copiii sub 5 ani pot avea respirație rapidă sau respirație șuierătoare;
• S-ar putea ca sugarii să nu aibă simptome, dar uneori pot vomita, nu au energie sau pot avea probleme cu ingerarea laptelui;
• Persoanele în vârstă pot avea simptome mai ușoare. De asemenea, pot prezenta confuzie sau o temperatură corporală mai mică decât cea normală.

„Ca urmare a folosirii pe scară largă și în mod nejustificat a antibioticelor în răceli banale, sezoniere, pneumonia «clasică» descrisă în tratatele medicale a cam dispărut, fiind în schimb mult mai frecventă pneumonia interstițială, numită și atipică“, subliniază dr. Ana Maria Bucur.

Dacă pneumonia nu este tratată, se poate ajunge la fibroză pulmonară

Pneumonia poate avea forme acute sau supraacute și forme subacute. Poate coexista cu afectarea bronhiilor și devine bronho-pneumonie care se poate croniciza, forma cea mai cunoscută fiind BPOC/ bronhopneumopatia obstructivă cronică. Pe un fond de BPOC se poate suprapune o nouă pneumonie acută, potrivit medicului de familie.

„Pneumonia netratată sau tratată incorect poate duce la fibroză și scleroză pulmonară cu șanse reduse de viață. Se poate complica la nivel cardio-vascular chiar până la trombembolism pulmonar.“

Dr. Ana Maria Bucur, medic de familie

Medicul ne îndeamnă să mergem la un consult dacă ne confruntăm cu tusea. Chiar dacă nu orice tuse este alarmantă, în cazul în care persistă mult timp, ea poate ascunde o tuberculoză pulmonară sau un chist hidatic pulmonar, afecțiuni care se depistează doar radiografic.

Investigațiile care depistează cauza

Orice medic, la auscultația efectuată cu stetoscopul pe toracele pacientului, poate diagnostica clinic pneumonia, dar nu poate stabili cauza exactă. De aceea, sunt necesare investigații paraclinice.

„Radiologia vine în ajutorul imediat, rar se mai fac acum radioscopii, cel mai frecvent se efectuează radiografii, pentru a putea fi «citite» de către medic. Computertomografia – CT-ul – se efectuează în cazurile severe ce necesită tratamente mai sofisticate. Mai poate fi utilizată sau imagistica prin rezonanță magnetică /IRM (n.r. – denumirea modernă a RMN-ului) de plămâni“, explică medicul de familie.

În laborator se poate face cultură din sputa eliminată prin tuse și în anumite situații se efectuează și antibiograma sau fungigrama.

Analizele uzuale de sânge ies modificate

Se poate face un test funcțional, spirometria, pentru a verifica forța de retracție și de elasticitate pulmonară, capacitatea totală, cea vitală și VEMS/volumul expirator maxim pe secundă.

Verificarea periodică a temperaturii indică dacă trebuie insistat pe scăderea febrei.

Dr. Bucur precizează că și analizele uzuale de sânge pot fi modificate, arătând inflamația alveolară, dar nu sunt specifice pentru pneumonie. Ele pot semnala răspunsul imun al corpului și orientează medicul în observarea evoluției.

Se pot face hemoleucograma, VSH, proteina C reactivă, anticorpi diverși și chiar markeri specifici, precum și hemocultura în infecțiile pulmonare severe, cu stare toxico-septică.

De asemenea, este important să se măsoare saturația sângelui cu oxigen (pulsoximetrie).

Tratamentul pneumoniei

„Tratamentul cauzal este condus de către medici pentru lichidarea focarului infecțios fie cu antivirale, fie cu antibiotice cu spectru larg sau specifice fiecărui agent patogen în parte, uneori cu preparate cortizonice sau imunomodulatoare.“

Dr. Ana Maria Bucur, medic de familie

Totuși, medicul precizează că există, desigur, și un tratament nespecific, simptomatic, care este la îndemâna fiecărui bolnav, anume:

• preparate antitermice chimice,
• fitoterapice sau gemoterapice,
• fluidifiante ale mucusului,
• comprese reci pe frunte,
• împachetări ale extremităților pentru diminuarea febrei,
• administrarea de ceaiuri antitusive sau expectorante după caz,
• dezinfectante ale cavității bucale,
• masaj cu spirt al scalpului și apoi o căciuliță trasă peste părul impregnat cu spirt sau carmol,
• frecție a toracelui și a brațelor,
• ventuze,
• aerosoli,
• salină,
• aromaterapie cu uleiuri esențiale.

Bineînțeles, repaus la pat, evitarea vizitelor unor persoane care să strănute, să tușească lângă bolnav. Însă aceste măsuri nu exclud tratamentul medicamentos prescris de medic.

„Totodată, pentru a preveni pneumonia, la schimbarea climei, mai ales la trecerea de la sezonul cald la cel rece, trebuie evitate aglomerarea urbană și a factorilor poluanți. De asemenea, recomand reducerea fumatului și efectuarea unor vaccinări dacă este posibil,“ subliniază medicul.