Zgomote în urechi? De probleme ORL la tumori cerebrale

De ce apar zgomotele în urechi: de la probleme ORL la tumori cerebrale

Dacă te confrunți cu zgomote în urechi, sub formă de țiuit sau fășâit, de vină pot fi unele afecțiuni ORL, dar și patologii ale coloanei vertebrale sau chiar tumori la creier.

Pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare mai multe investigații recomandate de medicul specialist, iar opțiunile de tratament depind, evident, de cauză.

Fâșâit în urechi


„Zgomotele pe care omul le percepe și nimeni altcineva nu le aude poartă numele de tinitus sau acufene. Ele pot fi unilaterale sau bilaterale și, de regulă, sunt percepute mai intens atunci cât este liniște (în special seara, la culcare) întrucât, de multe ori, ele pot fi mascate de sunetele din mediul înconjurător.“

Dr. Silviu Oprescu, medic primar ORL

Zgomotele în urechi pot îmbrăca, potrivit medicului, aspecte și tonalități diferite, de la ascuțite sau joase, de la fâșâit, țiuit sau bârâit la zgomote corelate cu pulsul (tinitus pulsatil). Tinitusul pulsatil este mai rar întâlnit. În caz de tinitus pulsatil, zgomotul vine din interiorul corpului, iar medicul îl poate auzi și el în timpul examinării cu un stetoscop.

Tinitusul poate fi prezent tot timpul sau poate dispărea, uneori, apoi să revină.

Citește și: Auziți greu soneria sau telefonul? Ce afecțiune ascunde și de ce trebuie tratată rapid.

Când să mergi la medic pentru tinitus

Unele persoane nu sunt foarte deranjate de tinitus. Pentru alți oameni, însă, aceste zgomote din urechi perturbă viața de zi cu zi. Dacă te numeri printre cei din a doua categorie, e indicat să mergi la medic pentru tratament.

De asemenea, e important să faci o programare la ORL dacă:

  • dezvolți tinitus după o infecție a căilor respiratorii superioare, cum ar fi o răceală, iar problema nu se atenuează după o săptămână;
  • în afară de tinitus, experimentezi și pierderea auzului sau amețeli;
  • te confrunți cu anxietate sau depresie din cauza tinitusului.

Din ce cauze pot să apară zgomotele în urechi 

zgomote în urechi. anatomia urechii interne, medii, externe

„Pot fi permanente sau intermitente și etiologia lor este extinsă. Pot fi afecțiuni strict ORL sau pot traduce afecțiuni ale coloanei vertebrale cervicale, tulburări vasculare sau tumori cerebrale.“

Dr. Silviu Oprescu, medic primar ORL

De multe ori, tinitusul poate fi cauzat de:

  • Pierderea auzului. În urechea internă se află celule senzoriale (cili) care se mișcă atunci când urechea primește unde sonore. Această mișcare declanșează semnale electrice de-a lungul nervului auditiv. Creierul interpretează aceste semnale ca pe un sunet. Dacă cilii din interiorul urechii interne sunt deteriorați – lucru care se întâmplă odată cu înaintarea în vârstă sau când te expui, în mod regulat, la sunete puternice – aceștia pot trimite impulsuri electrice aleatorii către creier, provocând tinitus.
  • O infecție a urechii sau blocarea canalului auditiv. Canalele auditive se pot bloca din cauza unei acumulări de lichid (infecție a urechii) sau de ceară. Blocajul poate modifica presiunea din ureche, provocând tinitus.
  • Leziuni la nivelul capului sau gâtului – zgomot într-o singură ureche. Traumatismele capului sau gâtului pot afecta urechea internă, nervii auditivi sau funcția creierului legată de auz. Astfel de leziuni provoacă, de obicei, tinitus unilateral.
  • Medicamentele. O serie de medicamente pot cauza sau agrava tinitusul. În general, cu cât doza este mai mare, cu atât tinitusul se agravează. Adesea, zgomotul nedorit dispare atunci când se oprește tratamentul. Medicamentele despre care se știe că provoacă tinitus includ antiinflamatoarele nesteroidiene și anumite antibiotice, medicamente anticancer, diuretice, medicamente antimalarice și antidepresive.

Alte cauze posibile pentru sunetele în urechi 

Cauzele mai puțin frecvente ale tinitusului includ alte probleme ale urechilor, afecțiuni cronice și leziuni sau afecțiuni care afectează nervii sau centrul auditiv din creier, potrivit medicului Silviu Oprescu.

Boala Meniere

Tinitusul poate fi un indicator precoce al bolii Meniere, o tulburare a urechii interne care poate fi cauzată de presiunea anormală a lichidului urechii interne.

Disfuncția trompei lui Eustachio

Trompa lui Eustachio este un conduct virtual musculo-cartilaginos care leagă rinofaringele de urechea medie. În repaus este închis și se deschide, în mod fiziologic, pentu câteva fracțiuni de secundă, în timpul deglutiției, după care se închide la loc. În cazul unei disfuncții, acesta rămâne deschis și poate da senzația de presiune în ureche.

Otoscleroză

Această afecțiune constă în apariția unor modificări osoase la nivelul urechii medii și interne, iar ea antrenează blocarea articulației dintre scăriță și urechea internă. Se produce astfel o anchilozare a lanțului de osișoare din urechea medie, care împiedică transmiterea eficientă a sunetelor, de la timpan la urechea internă.

Spasme musculare în urechea internă

Mușchii urechii interne se pot încorda (spasm), ceea ce poate duce la tinitus, pierderea auzului și o senzație de plenitudine în ureche. Acest lucru se întâmplă uneori fără un motiv explicabil, dar poate fi cauzat și de boli neurologice, inclusiv de scleroza multiplă.

Tulburări ale articulației temporo-mandibulare

Articulațiile temporo-mandibulare leagă oasele madibulei de cele ale craniului, acestea fiind situate anterior urechilor. Fiecare articulație este compusă din condilul mandibular, disc articular, tubercul articular și fosă mandibulară. 

Problemele articulației temporo-mandibulare pot provoca, de asemenea, tinitus. Se estimează că 80%-85% dintre oameni au probleme cu articulația temporo-mandibulară, care pot da sau nu simptome deranjante.

Neurinom de acustic sau alte tumori ale capului și gâtului

Neurinomul de acustic este o tumoră necanceroasă (benignă) care se dezvoltă pe nervul cranian (care controlează echilibrul și auzul). Alte tumori ale capului, gâtului sau creierului pot provoca, de asemenea, tinitus.

Află de aici ce anume face diferența între o tumoare benignă și una malignă.

Afecțiuni vasculare

Afecțiunile vaselor de sânge – cum ar fi ateroscleroza, tensiunea arterială crescută sau malformațiile – pot determina modificări ale fluxului sangvin, modificări ce pot cauza tinitus sau îl pot agrava.

Alte afecțiuni cronice

Bolile precum diabetul, disfuncțiile tiroidiene, migrenele, anemia și bolile autoimune, cum ar fi poliartrita reumatoidă și lupusul, toate au fost asociate cu dezvoltarea tinitusului.

Citește și: 10 lucruri pe care trebuie să le știi despre lupus, explicate de medic.

„Pentru un diagnostic complet, este nevoie de un consult ORL amănunțit cu otoscopie, audiogramă, timpanogramă. Medicul precizează că se continuă apoi cu o ecografie Doppler pentru vasele mari ale gâtului (pentru a stabili dacă fluxul de sânge este optim către structurile cerebrale) si examen angio IRM cerebral și stânca temporală.“

Dr. Silviu Oprescu, medic primar ORL

Țiuit în urechi, factori de risc

Oricine se poate confrunta cu tinitus, însă factorii care cresc riscul sunt următorii:

  • Expunerea la zgomote puternice, cum ar fi cele provenite de la utilaje, arme de foc sau chiar muzica la căști la volum maxim pot afecta auzul și pot crește riscul de tinitus.
  • Vârsta – pe măsură ce îmbătrânești, numărul de fibre nervoase funcționale din urechi scade, posibil cauzând probleme de auz asociate adesea cu tinitusul.
  • Sexul – bărbații sunt mai predispuși să experimenteze tinitus.
  • Consumul de tutun și alcool – fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta tinitus. Consumul de alcool crește, de asemenea, riscul.
  • Anumite probleme de sănătate – obezitatea, problemele cardiovasculare, hipertensiunea arterială și artrita sau traumatismele la cap, toate cresc riscul de tinitus.

Tratament pentru tinitus și alte tipuri de sunete în urechi

În funcție de cauza stabilită, tratamentul este prescris de medicul specialist ORL și poate cuprinde:

  • tratamente medicamentoase (vasodilatatoare cerebrale, neurotrope),
  • proceduri fiziokinetoterapeutice asupra coloanei cerebrale,
  • tratament chirurgical (pentru o patologie cerebrală tumorală sau discală).

„În unele cazuri se poate apela la meloterapie (terapie prim muzică) sau la protezare auditivă (pentru a emite un zgomot de fond), cu scopul de a masca zgomotele percepute care dau un disconfort susținut pacientului.“

Dr. Silviu Oprescu, medic primar ORL

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare