Noul coronavirus și bolile asociate: de ce sunt cardiacii și hipertensivii mai vulnerabili
În Italia, aproape 99% dintre persoanele decedate din cauza COVID-19 aveau cel puțin o altă problemă de sănătate. Dintre toate bolile asociate, cele cardiovasculare și hipertensiunea arterială au un risc mai mare de a crea complicații severe în infecția cu noul coronavirus.
Hipertensiunea, diabetul, insuficiența cardiacă, fibrilația atrială și cancerul sunt bolile asociate ale multora dintre românii care au decedat din cauza infecției cu noul coronavirus. Doar pentru câțiva dintre ei, autoritățile nu au comunicat dacă aveau și alte suferințe pe lângă infecția COVID-19. Boli asociate, comorbidități sau patologii preexistente – sunt termeni folosiți frecvent de medici când vorbesc despre riscul pe care suferințele vechi îl aduc bolnavilor infectați în contextul pandemiei de coronavirus.
Persoane de toate vârstele pot fi infectate cu noul coronavirus, iar cele tinere, fără boli asociate, pot ajunge și ele la forme severe de pneumonie. Decese s-au înregistrat și în rândul lor, dar bolnavii cu probleme medicale preexistente sunt mult mai vulnerabile în fața noului virus SARS-CoV-2.
În Italia, 98,8% dintre persoanele decedate ca urmare a infectării cu noul coronavirus aveau și alte boli asociate. Statistica, publicată pe 20 martie de Institutul Superior de Sănătate, parte a Serviciului Național de Sănătate italian, arată că:
- 48,6% dintre cei care au decedat în Italia sufereau de cel puțin alte trei boli;
- 26,6% aveau două patologii preexistente;
- 23,5% sufereau de o boală înainte de a fi diagnosticați cu COVID-19;
- doar 1,2% nu aveau alte probleme de sănătate.
Hipertensiunea fragilizează arterele
Bolnavii cu hipertensiune arterială sunt printre cei mai afectați de infecția cu COVID-19, arată deopotrivă statisticile provenite din China și cele din Italia, țările afectate cel mai mult până acum de noul coronavirus.
O persoană care suferă de hipertensiune și este infectată cu noul coronavirus are un risc de mortalitate cu 8,4% mai mare față de restul populației, semnalează datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În China, între 25% și 50% dintre pacienții internați cu coronavirus aveau hipertensiune arterială cu sau fără altă suferință asociată, precum diabet, cancer sau boli pulmonare, potrivit WebMD. În Italia, peste 99% dintre cei care au decedat din cauza COVID-19 aveau cel puțin una dintre aceste boli, iar 76% dintre ei erau diagnosticați cu hipertensiune arterială. Procentul mai mare din Italia este pus pe seama populației mai îmbătrânite decât cea din China, riscul de hipertensiune fiind mai mare odată cu înaintarea în vârstă.
Cum influențează tensiunea arterială evoluția COVID-19 ne explică dr. Alina Lemeni, medic primar cardiologie în cadrul rețelei private de sănătate REGINA MARIA. „Hipertensiunea fragilizează arterele, reduce fluxul de sânge către inimă și, implicit, pe cel de oxigen. Pneumonia, cea mai frecventă complicație din COVID-19, reduce și ea aportul de oxigen în organism, într-un mod brutal și rapid. În condițiile unei infecții atât de severe și cu o evoluție atât de rapidă cum este această pneumonie atipică, fluxul de sânge către inimă ar trebui să fie mai rapid și în cantitate mai mare pentru a asigura un aport sporit de oxigen care să suplinească deficitul cauzat de pneumonie. Dacă sistemul transportor nu mai este pe deplin funcțional, crește riscul de complicații și de deces”, potrivit dr. Alina Lemeni.
Tratamentul antihipertensiv nu este periculos
La începutul lunii martie, publicația medicală British Medical Journal a lansat o ipoteză conform căreia anumite medicamente administrate hipertensivilor ar putea crește riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și ar agrava manifestările COVID-19, de unde și riscul mai mare de deces.
„Acest studiu ridica suspiciunea că incidența mai mare a complicațiilor la persoanele cu hipertensiune arterială ar putea fi corelată cu două tratamente de primă linie: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și blocanții receptorilor de angiotensină, cunoscuți mai bine bolnavilor sub numele de: capropril, perindopril, ramipril sau a sartanilor: candesartan, valsartan, losartan. Potrivit acelei supoziții, medicamentele ar bloca o enzimă la nivelul plămânilor și ar crea astfel un mediu propice fixării acestui virus la nivel pulmonar. Teoria nu a fost confirmată și, actualmente, toate ghidurile de specialitate le recomandă bolnavilor să nu oprească tratamentul de teama noului coronavirus. Aceste medicamente au un efect antihipertensiv foarte bun, demonstrat prin anii de zile de utilizare în nenumărate studii pe un număr imens de pacienți”, mai precizează dr. Alina Lemeni.
Medicamentele incriminate sunt administrate, de asemenea, în insuficiența cardiacă și în infarctul miocardic. Mulți dintre pacienții cu aceste boli asociate urmează astfel de tratamente și legătura nu este directă, fiind vorba doar despre o asociere. În contextul pandemiei, reprezentanții Societății Europene de Cardiologie (ESC) recomandă continuarea tratamentului antihipertensiv cu cele două categorii de medicamente și invocă lipsa dovezilor cu privire la efectul lor negativ.
Bolile cardiovasculare sunt riscul cel mai mare
Hipertensiunea este un factor de risc în apariția bolilor cardiovasculare, dar acestea din urmă sunt chiar mai periculoase în infecțiile cu COVID-19. Riscul de deces al unei persoane care suferă de boli cardiovasculare și se infectează cu virusul SARS-CoV2 este cu 13,2% mai mare, arată datele OMS. În cazul unei infecții severe, cum este pneumonia din COVID-19, inima persoanelor care suferă de boli cardiovasculare nu mai pompează sângele la fel de eficient ca în cazul celor sănătoase, iar organismul nu poate răspunde prompt.
Boală preexistentă | Rată de mortalitate |
Boli cardiovasculare | 13,2% |
Diabet | 9,2% |
Hipertensiune arterială | 8,4% |
Boli respiratorii cronice | 8% |
Cancer | 7,6% |
SURSA: Organizația Mondială a Sănătații, în baza studiilor provenite din China.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în întreaga lume. De aproape două decenii, boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral provoacă cele mai multe decese la nivel mondial, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
„Insuficiența cardiacă moderată și severă, un infarct în antecendente, regurgitările valvulare moderate și severe (deficit de închidere sau deschidere a valvelor cardiace), persoanele care au schimbat o valvă, cele cu antecedente de bypass cardiac sau cele cu boli cardiace congenitale, cum ar fi așa-numita gaură în inimă, denumirea populară pentru defectul septal atrial sau ventricular, dar și alte tipuri de defecte cardiace de la naștere și necorectate chirurgical sau prin mijloace moderne au un risc crescut de evoluție severă a infecției cu SARS-CoV2. Cei care se știu cu astfel de probleme trebuie să respecte cu strictețețe distanțarea socială și regulile de igienă strictă în contextul pandemiei”, atrage atenția dr. Alina Lemeni.
Boli mai multe, pericol mai mare
O vârstă înaintată înseamnă, de multe ori, și mai multe boli asociate, iar riscul de complicații ale infecției cu noul coronavirus crește proporțional cu numărul acestora, atenționează specialistul.
„Consider, de asemenea, că persoanele care cumulează mai mulți factori de risc cardiovasculari, cu antecedente de infarct miocardic și by-pass coronarian sau stenturi cardiace, cu hipertensiune, insuficiență cardiacă, valvulopatii importante, proteze valvulare sau boli congenitale, cardiomiopatii, pacienți care au o funcție de contractilitate a inimii scăzută, care suferă de diabet zaharat, de boală cronică de rinichi sau de boli autoimune, având în vedere fragilitatea pe care fiecare boală o dă întregului organism, să se protejeze cu mai multă atenție, să ia foarte în serios măsurile de distanțare socială față de oricine sau orice îi poate pune în contact cu noul coronavirus”, recomandă dr. Alina Lemeni.
În România, 60% dintre decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare, în vreme ce media europeană este de 46%, potrivit datelor Societății Române de Cardiologie. Mortalitatea prin boli cardiovasculare este principala cauză a speranței de viață cu 10 ani mai reduse față de media Uniunii Europene.
Diabetul
Cea mai tânără persoană din România decedată din cauza COVID-19 este o femeie de 27 de ani din județul Botoșani. Tânăra suferea de diabet zaharat de tip 1 decompensat, potrivit comunicării Ministerului Sănătății, ceea ce înseamnă că boala era netratată sau tratată necorespunzător și cu apariția de complicații.
Pentru bolnavii care suferă de diabet zaharat, o infecție cu noul coronavirus poate duce la complicații severe. Diabetul este una dintre afecțiunile care scad rezistența sistemului imunitar, iar bolnavii au un risc mai mare de a contracta boli infecțioase. Organismul unui diabetic are mai puține resurse de a lupta cu bacteriile și virusurile odată ce a fost infectat.
În România, 11,6% dintre adulții cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferă de diabet zaharat de tip 2, ceea ce înseamnă aproape 2 milioane de persoane, potrivit studiului PREDATORR. Datele ne plasează pe locul al doilea în Europa, după Turcia, la numărul de bolnavi cu acest tip de diabet.
„În general, persoanele care suferă de diabet sunt mai predispuse la complicații atunci când se infectează cu un virus. Dacă diabetul este bine ținut sub control, riscul de complicații severe din cauza COVID-19 este la fel ca al populației generale. În schimb, dacă boala nu este bine gestionată și nivelul de glucoză are fluctuații, bolnavii sunt la risc de complicații. Infecțiile virale favorizează inflamația în organismul unui diabetic. Inflamația este cauzată de nivelul crescut al glucozei și crește, de asemenea, riscul de complicații”, atrag atenția specialiștii Asociației Americane de Diabet.
Așa se explică de ce, în contextul pandemiei de coronavirus, mortalitatea în rândul diabeticilor este cu 9,2% mai mare decât al unei persoane fără probleme de sănătate, au calculat experții OMS pe baza studiilor provenite din China.
Cele două tipuri de diabet, de tip 1 și de tip 2, nu au riscuri diferite în privința complicațiilor date de COVID-19, mai spun experții americani. Cu toate acestea, diabetul zaharat de tip 2, cel mai frecvent dintre cele două, debutează la vârste mai înaintate. Vârsta înaintată este, în sine, asociată cu un risc mai mare de complicații și deces în infecția cu SARS-CoV-2. În plus, persoanele vârstnice au, de regulă, una sau mai multe boli asociate.
Bolile cronice renale
Virusul SARS-CoV-2, noul coronavirus, are o afinitate mai mare pentru celulele care căptușesc unele organe, precum plămânii, inima, rinichii și vasele de sânge. Aceste celule au receptori pentru o enzimă numită ACE2 (enzima de conversie a angiotensinei), iar virusul se leagă de receptorii respectivi.
În România, aproximativ 7% din populație suferă de o boală renală cronică, potrivit studiului PREDATORR. În cifre, procentul reprezintă peste 1,3 milioane de adulţi, iar cele mai multe cazuri sunt înregistrate după vârsta de 60 de ani.
În condițiile în care noul coronavirus atacă nu doar plămânii, ci și rinichii, o boală renală preexistentă complică evoluția COVID-19. „Orice bolnav care suferă de o boală cronică renală aflată în stadiile 3-5 intră în categoria persoanelor cu risc crescut de îmbolnăvire severă și ar trebui să ia măsuri de distanțare socială sau de izolare socială. Cu cât mai avansat este stadiul bolii, cu atât mai mare este riscul și mai imperioasă este evitarea interacțiunii”, recomandă experții organizației de sprijin pentru pacienții cu boli renale Kidney Care UK.
Bolile respiratorii cronice
Pneumonia este cea mai frecventă și cea mai severă complicație a infecției cauzate de noul coronavirus. Pentru plămânii afectați deja de astm, de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau de fibroză pulmonară, o pneumonie atât de severă cum este de multe ori cea din COVID-19 poate căpăta forme severe.
Orice infecție virală și, implicit, cea cu noul coronavirus poate agrava boala pulmonară preexistentă. Dificultățile de respirație și tusea se agravează în cazul celor care suferă de astm, BPOC sau fibroză pulmonară, iar riscul de a ajunge la insuficiență respiratorie este mai mare pentru ei. Studiile OMS arată că bolile pulmonare cronice cresc cu 8% riscul de deces al unei persoane infectate cu noul coronavirus, indiferent de vârsta pe care o are.
Cancerul
Vulnerabili în fața noului coronavirus sunt și bolnavii cu cancer, maladie care crește cu 7,6% riscul de deces din cauza COVID-19. „Pacienții care au cancer sunt mai susceptibili la infecția cu SARS-CoV-2 decât cei care nu au această boală din cauza statusului imunitar precar ca urmare a malignității și a tratamentelor specifice anticancer, precum chimioterapia sau intervențiile chirurgicale”, explică dr. Wenhua Liang, de la Universitatea de Medicină Guangzhou, care a publicat un studiu în acest sens în publicația The Lancet.
Tot din China provine un alt studiu, care susține că imunosupresoarele sunt o cauză a ratei mai mari de infectare cu noul coronavirus, dar că vizitele mai dese la spital ar fi un motiv chiar mai important. Nevoia pacienților oncologici de a merge mai frecvent la spital îi expune riscului de îmbolnăvire într-o perioadă de vârf epidemic, spune dr. Melvin L. K. Chua, de la Spitalul Zhongnan al Universității din Wuhan. În cercetarea sa, Chua mai susține că, în Wuhan, focarul pandemiei, rata de infectare cu coronavirus în rândul bolnavilor cu cancer a fost de două ori mai mare față de cea raportată la populația generală. Imunitatea deficitară este și motivul pentru care evoluția COVID-19 este mai severă la acești bolnavi, iar rata de mortalitate, mai mare.
Bolile autoimune
Persoanele cu boli autoimune au și ele un risc mai mare de a face o formă severă a infecției COVID-19. Medicamentele imunosupresoare, precum corticosteroizii în doze mari sau metrotexat, prescrise în boli autoimune precum poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia sau vasculitele sistemice afectează sistemul imun și pot crește riscul de complicații în caz de infecție cu noul coronavirus.
Toate aceste categorii de bolnavi trebuie să își ia toate măsurile necesare pentru a-și reduce riscul de îmbolnăvire în această perioadă. Ele trebuie să se protejeze mai mult de infecția COVID-19 respectând cu strictețe regulile de distanțare socială și reducând pe cât posibil frecvența vizitelor la spital și la medicul de familie.