Despre leșin: cum și de ce apare și ce măsuri trebuie să luăm

Stări de leșin inofensive, din cauze cardiace sau neurologice? Cum le deosebești și ce ai de făcut

    Leșinul, sau sincopa, așa cum se numește în termeni medicali, poate să apară pe fondul unei afecțiuni, dar și unii factori de mediu pot provoca un leșin. Nici sincopa pe fondul unor emoții intense nu este atât de rar întâlnită pe cât am crede.

    Sincopa este declanșat, de obicei, de o scădere bruscă și temporară a fluxului de sânge către creier, ceea ce duce la pierderea conștienței și a controlului muscular.

    În cele mai multe cazuri, persoana în cauză cade din picioare, lucru care permite fluxului sangvin să revină către creier și ulterior, să ne recăpătăm starea de conștiență.

    Ce este leșinul (sincopa)


    „Leșinul, cunoscut și sub numele de sincopă, se referă la o pierdere bruscă și temporară a cunoștinței, de obicei din cauza lipsei de oxigen din creier. Privarea de oxigen din creier are multe cauze posibile, de gravitate diferită.“

    Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog

    Stările de leșin sunt mult mai comune decât credem. Ele pot apărea la orice vârstă, inclusiv în copilărie, dar sunt mai frecvente la adulți.

    Medicul subliniază că, de multe ori, un episod de leșin nu este semnificativ din punct de vedere medical, dar poate fi uneori rezultatul unei boli neurologice sau cardiace. De aceea, nu trebuie trecut cu vederea, ci e bine să-i spunem medicului de familie chiar dacă s-a întâmplat o singură dată.

    Ce se întâmplă în organism când leșini

    Potrivit cardiologului, sincopele apar, de obicei, când se instalează hipoperfuzia cerebrală, adică fluxul sangvin către creier este insuficient. Parenchimul cerebral (țesutul funcțional al creierului) are nevoie permanentă de aport sangvin deoarece astfel se aprovizionează cu oxigen și glucoză, principalul său substrat metabolic.

    Creierul nu este capabil să depoziteze energie, ca urmare, o deprivare de oxigen și glucoză mai mare de 3-5 secunde determină apariția clinică a sincopei.

    „Cel mai sugestiv simptom al sincopei este pierderea tranzitorie a cunoștinței și prăbușirea, pe fondul pierderii tonusului postural normal.“

    Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog

    Un episod de sincopă poate să dureze între câteva secunde și, în cazuri mai rare, câteva minute. Redobândirea stării de conștiență apare, de regulă, ca urmare a revenirii fluxului de sânge la nivelul creierului, tocmai datorită modificării poziției corpului (în poziția culcat, sângele ajunge mai ușor la creier).

    În cazul indivizilor care își pot aminti momentul premergător stării de leșin, se poate stabili și existența sau nu a unor stări prodromale. Acestea sunt stările care pot să îl avertizeze pe cel afectat, în cazul unor sincope recurente, dar îl pot ajuta și pe clinician în stabilirea unui diagnostic sigur. De regulă, este vorba despre:

    • stare de amețeală,
    • slăbiciune,
    • stare de greață,
    • senzația de frig,
    • transpirații reci,
    • auzul înfundat sau senzația că sunetele se îndepărteză.

    De regulă, după un leșin, recuperarea completă durează câteva minute. După redobândirea stării de conștiență te mai poți simți amețit și poți să mai ai senzația de greață.

    Sincopa sau leșinul nu poate fi un diagnostic în sine, ci trebuie identificată cauza.

    Cauze de leșin brusc

    Pentru simplificarea abordării, specialiștii au împărțit cauzele sincopei în: cardiace, non-cardiace, idiopatice (fără o cauză care poate fi identificată cu precizie).

    Sincopa cardiacă poate fi determinată, potrivit medicului, de boli vasculare, cardiomiopatii, aritmii sau disfuncții valvulare. Însă poate să apară și în cadrul unui infarct miocardic acut sau ca o consecință a unei disecții de aortă.

    Sincopa non-cardiacă poate fi determinată de răspunsul vasovagal accentuat la durere, deshidratare, ortostatism, disfuncție vegetativă, tulburări psihiatrice sau poate să apară în cadrul unor boli neurovasculare.“

    Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog

    Sincopa vasovagală și alte tipuri de leșin

    Medicul cardiolog spune că, în peste 50% din situații, cauzele sincopelor rămân necunoscute – sincopa idiopatică.

    Însă, pentru o înțelegere a etiologiei, sincopele se împart, potrivit specialistului, în:

    • vasovagală,
    • situațională,
    • ortostatică (cauzată de statul prelungit în picioare),
    • aritmogenă.

    Sincopa vasovagală este cea mai frecventă sincopă. Apare, în special, la adulții tineri, însă este descrisă la orice vârstă. Este cauzată de un reflex circulator anormal: inima pompează sânge cu mai multă putere, vasele sangvine se relaxează, însă frecvența cardiacă nu se adaptează și nu poate menține perfuzia cerebrală.

    „Sincopa vasovagală apare mai ales în poziție ortostatică și este precipitată de anxietate, temeri intense, stres emoțional sau durere. Sincopa vasovagală poate să apară și în cadrul unor boli cronice, sau în timpul unor episoade de hipoglicemie, deshidratare, oboseală intensă. Acest tip de sincopă nu are un risc vital și apare ocazional.“

    Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog

    Denumirea de sincopă situațională este sugestivă pentru momentul apariției: apare în anumite situații și doar la pacienții susceptibili – tuse puternică, deglutiție a unor boluri alimentare mari, micțiune la golirea unei vezici prea pline, presiune exagerată asupra sinusului carotidian.

    Leșin de cauze neurologice

    Sincopa neurologică apare prin diverse mecanisme. Ea are, de obicei, un sindrom prodromal care avertizeaza pacientul și care include, potrivit cardiologului, următoarele simptome:

    • vertigo (amețeli),
    • disartrie (tulburare de pronunție a cuvintelor),
    • disfagie (dificultăți la înghițire)
    • diplopie (vedere dublă),
    • ataxie (imposibilitatea coordonării grupelor musculare în timpul mișcării).

    Sincopa din cadrul accidentelor vasculare cerebrale hemoragice este însoțită de dureri foarte intense de cap, în timp ce sincopa din atacul ischemic este acompaniată de tulburări de echilibru și tulburări de vorbire.

    Stare de leșin de la stomac

    Un alt simptom de care auzim adesea e „leșinul de la stomac“. Aceasta este, potrivit cardiologului, descrierea plastică a prodromului unei sincope (momentul premergător sincopei – cel mai frecvent este vorba despre sincopa vasovagală) și este caracterizat de prezența unor simptome în sfera digestivă (greață, vărsături), tulburări vizuale, acufene (zgomote în urechi).

    Tegumentele sunt foarte palide, pupilele sunt dilatate și pacientul transpiră foarte mult (diaforeza), simte nevoia excesivă de a căsca. În timpul sincopei, pulsul este foarte redus, uneori chiar sub 60 de bătăi pe minut, la fel și tensiunea arterială sistolică.

    Află de aici de ce apare senzația de greață? Explicațiile medicului gastroenterolog.

    Leșinul este o urgență medicală

    „Sincopa aritmogenă se declanșează atunci când apar aritmii, în principal, aritmii ventriculare (tahicardia ventriculară sau torsada vârfurilor), tahiaritmii supraventriculare. Tulburările de ritm cardiac interferă cu funcția de pompă a inimii, ceea ce duce la scădere a fluxului sangvin prin întregul sistem circulator. În astfel de situații, sincopa apare brusc și nu există niciun semn premonitor.“

    Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog

    Găsește aici 10 lucruri despre durerile de cap explicate de medicul neurolog.

    Medicul atrage atenția că toate cazurile de leșin trebuie tratate ca o urgență medicală până când se cunoaște cauza. Oricine a experimentat un leșin ar trebui să se prezinte la medic.

    Sincopa este mai frecventă decât se crede. Specialiștii estimează că peste jumătate din populație va dezvolta un episod sincopal la un moment dat în viață.

    În Statele Unite, de exemplu, 6% din internările de la camera de gardă au drept cauză o sincopă. Aproximativ 3% din adulții cu vârste între 30 și 62 de ani ajung să aibă un episod de sincopă, în timp ce proporția pacienților de peste 75 de ani este mai ridicat (6%).

    În general, sincopele sunt benigne, însă există și un procent de pacienți în cazul cărora sincopa este un simptom al unei boli mult mai grave, putând avea chiar impact letal. Sincopele cardiace asociază cea mai mare mortalitate.“

    Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog

    Cauza de apariție a sincopei este cea care stabilește și prognosticul pacientului. Într-un studiu recent publicat, 25% din pacienții de peste 65 de ani cu sincopă de cauză cardiacă au decedat într-un an de la acel episod. Mulți dintre ei au murit subit.

    Sincopele care nu au o cauză gravă sau cardiacă au un prognostic favorabil, iar starea pacientului se ameliorează dacă respectă recomandările medicului și evită factorii de risc, indiferent de natura lor.

    Cum descoperi cauzele stărilor de leșin

    Orice pacient care a suferit un eveniment de pierdere a stării de conștiență trebuie să se prezinte la medic. Diagnosticul diferențiat este cu multe patologii amenințătoare de viață, iar complicațiile unei sincope pot să fie date și de traumatismul suferit în urma căderii.“

    Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog

    La examenul fizic de după un leșin, medicul trebuie să caute și eventuale semne ale căderii și posibil ale unor traumatisme, perforații, fracturi. Acesta va recomada investigațiile paraclinice generale și care își propun să analizeze starea de sănătate a pacientului. Ele pot include: 

    • electrocardiograma pentru investigarea ritmului și frecvenței cardiace;
    • ecocardiografia – este indicată în cazul pacienților cu afecțiuni cardiace diagnosticate și este testul de primă intenție dacă se suspectează o sincopă cardică prin cauză mecanică;
    • electroencefalograma – este realizată doar dacă medicul neurolog o consideră necesară pentru a exclude diagnosticul de epilepsie;
    • radiografie simplă – pentru evaluarea eventualelor fracturi posttraumatice;
    • imagistica prin rezonanță magnetică cerebrală, tot la recomadarea medicului neurolog;
    • analize de laborator după consultul pacientului,
    • o anamneză atentă.

    Crizele de epilepsie se pot manifesta printr-o sincopă. Într-un articol amplu, pe care-l poți citi integral aici, Geanina povestește: „Am fost sănătoasă până la 15 ani. Într-o zi, eram la masă cu părinții când, subit, mi s-a făcut rău. Îmi amintesc doar că eram la masă și mâncam, iar apoi m-am trezit cu echipajul medical lângă mine. În rest, nu îmi mai aduc aminte nimic. Medicii m-au întrebat cum mă cheamă, le-am spus și… cam atât. Pentru părinții mei a fost un șoc, dar și pentru mine, că nu mă așteptam. Să nu ai nimic până la 15 ani și dintr-o dată să cazi…”.

    Primul ajutor în caz de leșin

    Dacă o persoană le lângă tine a leșinat, sunt câteva măsuri pe care le poți lua pentru a o ajuta să-și revină. Medicul cardiolog a explicat cum poți să acorzi primul ajutor în caz de leșin:

    1. Pozitionează persoana respectivă pe spate.
    2. Dacă nu există leziuni și persoana respiră, ridică-i picioarele pe o pernă, astfel încât să fie mai sus decât nivelul inimii – aproximativ 30 de centimetri – dacă este posibil.
    3. Desfă-i cureaua, gulerul sau hainele care strâng.
    4. Pentru a reduce riscul de a leșina din nou, nu ridica persoana respectivă prea repede.
    5. Dacă persoana nu își recapătă cunoștința într-un minut, sună la numărul de urgență 112.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare