EKG: când e necesar și cum arată un rezultat anormal

Cum arată un EKG anormal și ce probleme depistează

Electrocardiograma, prescurtată EKG sau ECG, este un test obișnuit și nedureros folosit pentru a monitoriza starea de sănătate a inimii și pentru a detecta rapid problemele cardiace, inclusiv un eventual infarct.

În cazul unui EKG normal, nu mai ai nevoie de alte teste, de obicei. Dacă rezultatele arată o anomalie, medicul cardiolog poate solicita încă un EKG sau alte ivestigații de diagnostic.

„Un EKG este o investigație ușor și rapid de obținut care oferă informații de mare valoare în ceea ce privește activitatea electrică și, indirect, structura inimii. Analizând electrocardiograma, vom afla: dacă inima bate în ritmul ei normal – fiziologic – dacă există tulburări de ritm; dacă structural inima pare a fi normală sau găsim semne de îngroșare a mușchiului cardiac, de dilatare de cavități, sau foarte important, semne de insuficientă oxigenare a celulei musculare cardiace și eventual chiar de infarct miocardic acut sau vechi.“

Dr. Maria Zăvoianu, medic specialist cardiolog, Atena Medical Center

Pe lângă toate acestea, medicul precizează că uneori se pot constata pe EKG semne de suferință chiar la nivelul pericardului – foița subțire care învelește inima ca un manșon. Așadar, vorbim despre o investigație absolut indispensabilă în contextul unei evaluări cardiologice.

În ce situații este indicată o electrocardiogramă

Electrocardiograma este o modalitate nedureroasă și noninvazivă. Este folosită pentru a ajuta la diagnosticarea multor afecțiuni cardiace frecvente la persoanele de toate vârstele. Medicul cardiolog poate utiliza electrocardiograma pentru a identifica următoarele probleme suspectate de medic:

  • ritm cardiac anormal (aritmii);
  • dacă arterele inimii blocate sau îngustate (boala coronariană) provoacă dureri în piept sau un atac de cord;
  • dacă ai suferit sau nu un atac de cord (infarct miocardic EKG);
  • dacă există un cheag de sânge care blochează fluxul sangvin către plămâni (embolism pulmonar);
  • cât de bine funcționează anumite tratamente folosite pentru tratarea bolilor de inimă, cum ar fi un stimulator cardiac.

În plus, cu ajutorul electrocardiogramei, se pot observa un nivel anormal al potasiului sau al calciului în sânge și se pot depista eventuale supradoze cu anumite medicamente.

Este posibil să ai nevoie de o electrocardiogramă dacă te confrunți cu oricare dintre următoarele semne și simptome:

  • dureri în piept,
  • amețeli sau stări de confuzie,
  • palpitații,
  • puls rapid,
  • respirație rapidă și superficială,
  • slăbiciune, oboseală sau scăderea capacității de efort.

Citește mai multe despre simptomele unei angine pectorale aici.

Cine ar trebui să facă un ECG

Persoanele cu hipertensiune arterială, cu un nivel crescut al colesterolului, cu diabet și cele care fumează pot fi direcționate de medicul de familie sau de cardiolog către un EKG de rutină. Asociația Americană a Inimii nu recomandă utilizarea electrocardiogramei pentru a evalua adulții cu risc scăzut, care nu prezintă simptome. Dar dacă ai antecedente familiale de boli de inimă și dacă ai peste 50 de ani, medicul îți poate recomanda o electrocardiogramă ca test de screening, chiar și în lipsa simptomelor.

Citește aici tot ce trebuie să știi despre bolile de inimă.

În plus, EKG-ul face parte din investigațiile necesare la angajare sau se realizează periodic angajaților, în cadrul consultațiilor de medicina muncii.

Electrocardiograma poate indica o boală coronariană chiar și în cazurile în care nu există niciun simptom relevant.

EKG-ul este un instrument extrem de util și în contextul pandemiei de COVID-19. Infecția cu noul coronavirus poate afecta inima pe termen scurt, dar și pe termen lung.

Citește aici despre riscurile pentru inimă ale infecției COVID-19.

Cum se face EKG

În general, se montează 10 electrozi EKG: 6 pe piept, în special în partea stângă, 2 la încheieturile mâinilor și 2 la glezne FOTO: Shutterstock

„Nu este necesară o pregătire specială. Singura mențiune de făcut este în cazul pilozității excesive la bărbați, la nivel pectoral. Pentru o aderență optimă a electrozilor ar fi de ajutor îndepărtarea părului din acea zonă, înainte de explorare.“

Dr. Maria Zăvoianu, medic cardiolog

Dacă iei medicamente, e bine să i le menționezi tehnicianului care realizează EKG-ul. Unele tratamente pot avea impact asupra inimii și pot influența rezultatul.

Înainte să te întinzi pe pat, ți se va cere să îndepărtezi brățările și eventualele coliere lungi. E mai practic ca în ziua în care faci electrocardiograma să porți o cămașă care se deschide ușor. Înaintea procedurii, tehnicianul va curăța cu alcool porțiuni de pe piept, mâini și picioare, pentru a elimina excesul de uleiuri și transpirație.

În timpul unui EKG clasic, medicul îți aplică 12 până la 15 electrozi EKG pe piept, pe încheieturile mâinilor și pe glezne. Acești electrozi sunt legați cu cabluri electrice atașate la un aparat EKG.

În timpul testului, va trebui să stai întins și nemișcat, iar aparatul înregistrează activitatea electrică a inimii și transmite informațiile pe un grafic. Stai cât mai liniștit posibil și respiră normal. Nu e indicat să vorbești în timpul testului.

După procedură, electrozii sunt îndepărtați. Întreaga procedură durează aproximativ 10 minute.

Interpretare EKG: ce sunt undele P, T și complexul QRS

Aparatul EKG înregistrează, practic, activitatea electrică a inimii. Semnalele electrice circulă de la electrozi, prin fire, până la aparat, care transformă aceste semnale în unde pe o foaie de hârtie specială. Fiecare tip de undă reprezintă câte o zonă a inimii prin care circulă curenți electrici. Acești curenți fac mușchiul inimii să se contracte și să se relaxeze.

ekg-cand-este-necesar-si-ce-inseamna-un-rezultat-anormal fibrilație atrială
Ritmul cardiac normal este controlat de nodul sinusal, considerat stimulatorul cardiac natural. Un EKG normal (stânga), prin comparație cu un EKG anormal (dreapta), care indică o tulburare de ritm cardiac numită fibrilație atrială
GRAFIC: Shutterstock

Un EKG normal este format dintr-un număr de unde pozitive și negative conectate prin segmente de linii care se mențin la același potențial.

ekg-cand-este-necesar-si-ce-inseamna-un-rezultat-anormal EKG unde normale
  • Undele P reprezintă curentul care trece prin atrii, cele două camere superioare ale inimii.
  • Complexul QRS reprezintă curentul care circulă prin camerele inferioare ale inimii (ventricule).
  • Undele T reprezintă scurtele perioade de relaxare ale inimii, timp în care se reîncarcă electric (repolarizare) între bătăi.

„Interpretarea EKG-ului se face strict de către medic. În general, o interpretare avansată este realizată de către un medic cardiolog. Există și medici de alte specializări care folosesc și interpretează, în caz de nevoie, ECG-ul, spre exemplu medicii interniști, medicii de la unitățile de primiri urgențe, medicii specialiști ATI. Este evident, totuși, că interpretarea ECG-ului rămâne în domeniul medicului cardiolog și este nevoie de mulți ani de practică în acest segment al cardiologiei pentru a putea stăpâni bine și a interpreta corect indiciile oferite de această investigație.“

Dr. Maria Zăvoianu, medic cardiolog

Atunci când se realizează în regim de urgență, în ambulanțe, tehnicianul de pe ambulanță va trimite rezultatul medicilor de la Urgențe pentru interpretare. Aceștia identifică eventualele probleme și decid dacă este necesară administrarea de urgență a unor manevre sau tratamente de către echipajul de pe ambulanță.

Medicul Maria Zăvoianu subliniază că, de cele mai multe ori, simpla realizare și interpretare a unei electrocardiograme nu este suficientă și trebuie încadrată în context clinic și coroborată cu alte analize precum ecografia cardiacă, alte explorări imagistice sau funcționale ori analize de laborator.

Citește aici în ce afecțiuni este utilă ecografia cardiacă și cum o poți face gratuit.

Ce înseamnă o electrocardiogramă anormală și cum arată un infarct miocardic acut pe EKG

Cum electrocardiograma măsoară atât de multe aspecte diferite ale funcției inimii, rezultatele anormale pot indica mai multe probleme. Acestea includ:

  • Defecte sau anomalii ale formei și mărimii inimii: un EKG anormal poate semnala că unul sau mai multe aspecte ale pereților inimii sunt mai mari decât altele. Acest lucru poate indica faptul că inima depune un efort mai mare decât în ​​mod normal pentru a pompa sânge. Un exemplu este hipertrofia ventriculară stângă, cea mai frecventă și cunoscută complicație a hipertensiunii arteriale. Totuși, studiile recente citate de „Revista Societății de Medicină Internă“ au arătat că aceasta este întâlnită și la pacienții fumători cu tensiune normală.
  • Dezechilibre electrolitice: electroliții sunt particule conductoare de electricitate care ajută la menținerea ritmului cardiac. Potasiul, calciul și magneziul sunt electroliți. Dacă există un dezechilibru al electroliților, este posibil ca EKG-ul să iasă anormal.
  • EKG infarct sau ischemie: în timpul unui infarct, fluxul sanguin către inimă este afectat și țesutul cardiac poate începe să piardă oxigen și să moară. Acest țesut nu va conduce nici electricitatea, așa că EKG-ul va fi anormal. Ischemia sau lipsa fluxului sanguin pot provoca, de asemenea, un EKG anormal.
  • Anomalii ale frecvenței cardiace: o frecvență cardiacă normală este cuprinsă între 60 și 100 de bătăi pe minut (bpm). Dacă numărul de bătăi pe minut depășește 100, este vorba despre tahicardie, iar dacă aceasta își are originea la distanță de fasciculul Hiss (atrioventricular), este o tahicardie ventriculară, care va fi vizibilă pe EKG. Dacă numărul bătăilor inimii este mai mic de 50, este vorba despre bradicardie.
  • Anomalii ale ritmului cardiac: inima bate, de obicei, în ritm constant. Un EKG poate dezvălui dacă inima bate într-un ritm anormal. Poate fi vorba despre fibrilație atrială sau ventriculară, flutter atrial sau ventricular etc.
  • Efecte secundare ale medicamentelor: administrarea anumitor medicamente poate avea un impact asupra ritmului cardiac. Uneori, medicamentele administrate pentru a îmbunătăți ritmul inimii pot avea efect invers și pot provoca aritmii. Exemple de medicamente care afectează ritmul cardiac includ beta-blocantele, blocante ale canalelor de sodiu și blocante ale canalelor de calciu.

Ce înseamnă bloc de ramură stângă sau dreaptă pe EKG?

O modificare a complexului QRS pe EKG poate indica hipertrofii ventriculare sau bloc de ramură stângă sau dreaptă.

Un bloc de ramură stângă pe EKG poate indica un infarct miocardic, hipertensiune, o infecție a mușchiului cardiac sau o îngroșare a mușchiului cardiac (cardiomiopatie).

Un bloc de ramură dreaptă semnalează fie o embolie pulmonară (cheag de sânge la nivelul vaselor pulmonare), un infarct miocardic, fie defecte congenitale ale inimii, o hiperteniune pulmonară sau o infecție a mușchiului inimii.

Monitorizare la distanță

Montarea electrozilor EKG pentru monitorizarea Holter se face la medic FOTO: Shutterstock

Dacă simptomele au tendința să apară și să dispară, este posibil să nu fie detectate cauzele în timpul unei electrocardiograme standard. În acest caz, medicul poate recomanda monitorizarea EKG la distanță sau continuă. Există mai multe metode diferite.

  • Holter EKG. Este un dispozitiv mic, portabil, care înregistrează continuu ritmul cardiac, de obicei, timp de 24 până la 48 de ore. Holterul înregistrează ritmul inimii prin intermediul unor electrozi EKG plasați pe piept. Electrozii sunt senzori mici cu folie adezivă conectați prin fire de un monitor. Monitorizarea prin Holter EKG te ajută să afli cum răspunde inima la activitatea normală sau la administrarea anumitor medicamente.
  • Monitor de evenimente. Este vorba despre un dispozitiv numit loop recorder, este portabil și se aseamănă cu un Holter, dar înregistrează numai la anumite ore, timp de câteva minute la rând. Poate fi purtat mai mult decât un monitor Holter, de obicei 30 de zile. În general, e nevoie să apeși un buton atunci când ai simptome. Unele dispozitive înregistrează automat când este detectat un ritm anormal.
  • EKG de efort: Unele probleme cardiace apar doar în timpul exercițiilor fizice. Așadar, acest tip de EKG se efectuează în timp ce faci mișcare. De obicei, în timp ce te afli pe o bandă de alergat ori pe o bicicletă medicinală sau de cameră.

EKG, Holter EKG și test de efort: preț

Dacă prezinți un bilet de trimitere, în cele mai multe cazuri, nu trebuie să plătești nimic pentru un ECG și nici pentru interpretare, aceste servicii fiind decontate de stat. Prețul pentru o electrocardiogramă cu interpretare variază foarte mult de la o clinică medicală la alta: de la 50 de lei la 170 de lei (dacă interpretarea EKG este realizată de un conferențiar sau profesor universitar).

Costurile pentru un Holter EKG nu sunt acoperite de asigurarea de sănătate, iar prețul pentru o monitorizare de 24 de ore se situează între 150 de lei și 500 de lei, cu tot cu interpretare.

Un EKG de efort sau test de efort costă între 240 de lei și 370 de lei.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare