Cancerul endometrial este cel mai frecvent tip de cancer uterin, categorie în care nu intră, însă, și cancerul de col uterin. Se dezvoltă în endometru, mucoasa care căptușește peretele interior al uterului, și are o incidență mai mare după menopauză, însă un cancer de endometru poate să afecteze și femei mai tinere.
Cancerul endometrial este o boală pe care una-două europence dintr-o sută o va dezvolta la un moment dat în viață. Mai mult, în toată Uniunea Europeană, peste 88.000 de femei primesc anual acest diagnostic, iar incidența este în creștere în majoritatea țărilor europene.
Ce rol are endometrul
Uterul este un organ de dimensiunea și forma unei pere medii. Se știe că este locul în care fătul crește și se dezvoltă atunci când o femeie este însărcinată.
Uterul este alcătuit din două părți principale:
- partea superioară a uterului, care se numește corp uterin.
- colul uterin – capătul inferior al uterului, care îl unește cu vaginul.
Când vorbim despre cancerul uterin, ne referim de obicei la cancerele care încep în corpul uterului, nu în colul uterin. (Cancerul de col uterin este un tip separat de cancer.)
Citește aici ce trebuie să știi despre simptomele, stadiile și tratamentul cancerului de col uterin.
Corpul uterului are două straturi principale:
- miometrul este stratul exterior. Acest strat gros de mușchi este necesar pentru a împinge copilul afară în timpul nașterii;
- endometrul este stratul interior. În timpul ciclului menstrual, hormonii provoacă modificarea endometrului. Estrogenul determină îngroșarea endometrului, astfel încât să poată hrăni un embrion, în cazul în care apare sarcina. Dacă nu există o sarcină, estrogenul este produs în cantități mai mici. În schimb, este produs mai mult progesteron. Așa apare ciclul menstrual, care se repetă lunar până la menopauză.
Există, de asemenea, un strat de țesut numit membrană seroasă, care acoperă exteriorul uterului.
Grosimea normală a endometrului
Grosimea endometrului în cazul unei femei aflate la vârstă reproductivă variază foarte mult în funcție de faza ciclului menstrual. Potrivit Societății de Radiologie din America de Nord, endometrul este cel mai subțire în timpul menstruației și cel mai gros în faza secretorie, când poate atinge și 18 mm. Iată care sunt dimensiunile endometrului în funcție de faza ciclului:
- la menstruație: 2-4 mm;
- în prima jumătate a fazei proliferative (zilele 6-14 ale ciclului sau intervalul de timp dintre sfârșitul unui ciclu menstrual, când se oprește sângerarea, și înainte de ovulație): 5-7 mm;
- în apropierea ovulației: aproximativ 11 mm;
- în faza secretorie, aproximativ în ziua 14 a ciclului, când hormonii stimulează eliberarea unui ovul, endometrul atinge grosimea maximă: aproximativ 16 mm.
La menopauză, grosimea endometrului se stabilizează și măsoară, în medie, maximum 5 mm.
Cancerul de endometru se vindecă dacă este depistat devreme
Există mai multe tipuri de cancer endometrial, cum ar fi adenocarcinom endometrial (cel mai frecvent), carcinomul cu celule scuamoase, carcinosarcomul și carcinomul cu celule mici.
Există două tipuri de cancer de endometru, ușor de diferențiat la microscop. În funcție de tipul cancerului endometrial se stabilește tratamentul, potrivit unui material de informare al Societății Europene pentru Oncologie Ginecologică.
- Cancer endometrial tip 1: reprezintă peste 80% din toate cazurile de cancer de endometru. Acest tip este asociat cu un exces de estrogen în corp. De obicei, se dezvoltă lent și rareori celulele canceroase se răspândesc în afara uterului.
- Cancer endometrial tip 2: nu are nicio legătură cu nivelul de estrogen din corp, se dezvoltă rapid și prezintă un risc crescut de răspândire în afara uterului.
Speranța de viață cu cancer endometrial
„Speranța de viață în caz de cancer endometrial este mare la persoanele care depistează boala în primul stadiu. Datele arată că 90% dintre femei nu vor avea niciun semn de cancer la 5 după tratament (rata de supraviețuire la 5 ani).“
Dr. Claudia Caia, medic primar obstetrică-ginecologie
Cancerul endometrial evoluează astfel:
- Stadiul I: Tumoarea se află în uter, dar nu s-a extins în afara acestuia;
- Stadiul II: Tumoarea se află în uter și s-a extins la colul uterin;
- Stadiul III: Tumoarea s-a răspândit dincolo de uter și colul uterin, la alte părți ale organului genital feminin (vagin, ovare, trompe uterine sau țesuturi);
- Etapa IV: Tumoarea s-a extins la vezica urinară, rect sau la alte organe ale corpului (metastaze).
„Din păcate, nu există un ABC al prevenirii cancerului de endometru, însă riscul poate fi redus dacă aveți un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, sport și menținerea unei greutăți corporale optime, plus controale medicale periodice la medicul ginecolog.“
Dr. Claudia Caia, medic primar obstetrică-ginecologie
Cancer de endometru – simptome: sângerările vaginale anormale, un semnal de alarmă
Cancerul de endometru se manifestă prin mai multe simptome, iar un prim semn de avertizare este, potrivit medicului ginecolog, sângerarea vaginală neobișnuită, care apare între menstruații sau la câțiva ani după menopauză.
Dr. Caia menționează și alte simptome care pot indica un cancer de endometru:
- secreții vaginale anormale sau cu sânge;
- dureri pelvine;
- durere în timpul actului sexual;
- urinare dureroasă sau dificilă;
- scădere nedorită în greutate.
Citește aici ce spune culoarea secreției vaginale despre sănătatea sexuală.
De ce apare cancerul de endometru
Cercetătorii nu au descoperit cu certitudine care sunt cauzele de cancer endometrial. Ceea ce se știe cu siguranță este că există mai mulți factori care cresc riscul de apariție al acestei patologii.
Drintre factorii de risc cunoscuți, medicul ginecolog enumeră:
- menopauza sau întârzierea instalării acesteia;
- debutul menstruației înainte de vârsta de 12 ani;
- dezechilibrele hormonale;
- obezitatea;
- pacienta nu a fost niciodată însărcinată;
- utilizarea terapiei de substituție hormonală cu estrogen;
- sindromul ovarelor polichistice;
- diabetul;
- un istoric personal sau familial de cancer mamar sau ovarian.
Cum poate fi diagnosticat cancerul de endometru
Alături de examinarea fizică și de analiza istoricului medical, patologia poate fi depistată, potrivit medicului, prin următoarele investigații:
- ecografie transvaginală – în timpul acestui examen medicul ginecolog măsoară grosimea endometrului și a uterului. Un endometru îngroșat (mai mult de 4 mm după menopauză, când grosimea endometrului se stabilizează) ridică suspiciuni și medicul va recomanda investigații suplimentare;
- biopsie endometrială – analiza histopatologică prin care se confirmă diagnosticul de certitudine al cancerului.
Este important de știut că grosimea endometrului la femeile de vârstă reproductivă și cele aflate în premenopauză nu este singura metodă de evaluare pentru cancerul de endometru, pentru că aceasta variază mult.
Așadar, medicul trebuie să ia în considerare mai mulți factori de risc înainte de a planifica o biopsie endometrială, potrivit unui articol de specialitate.
Mai precis, riscul de patologii premaligne sau maligne crește cu aproximativ 25% la femeile în premenopauză cu sângerare uterină anormală și care suferă de diabet sau care sunt obeze și au o grosime a endometrului de peste 11 mm.
Află de aici ce investigații sunt recomandate tuturor femeilor, în funcție de vârstă.
Cancer de endometru – tratament chirurgical radical
De asemenea, ginecologul precizează că pentru cancerul de endometru pot fi recomandate și terapii non-chirurgicale care completează tratamentul: chimioterapie, radioterapie, imunoterapie sau terapie hormonală.
Citește aici cele mai importante informații despre chimioterapie oferite de specialist.
Riscul de recidivă
Supraviețuitoarele cancerului endometrial pot fi afectate de o serie de probleme de sănătate, dar de multe ori cea mai mare preocupare a lor este o posibilă recidivă.
Anumite tipuri de cancer endometrial sunt asociate cu un risc mai mare de apariție a unui cancer secundar, în comparație cu populația generală. Și unele tratamente pentru cancer cresc acest risc. Chiar dacă boala poate recidiva la nivelul oricărui organ, în urma tratării cancerului endometrial, cel mai adesea apar:
- cancere mamare,
- cancere de colon,
- cancere rectale,
- cancer de plămâni,
- limfoame,
- cancere ale vezicii urinare,
- cancere de rinichi,
- cancere vaginale,
- leucemie acută.
Cancerele de colon și de sân se află pe locul al doilea în ceea ce privește frecvența cu care apar secundar la pacientele cu cancer endometrial. Riscurile crescute de leucemie mieloidă acută (AML) și de cancer de colon, rect, vezică urinară și vagin par a fi asociate radioterapiei.